Arhiva categoriei: 2014 / NR. 1 & 2 / LXII

RP 2014 – 2

2014-2-cop 


ABORDĂRI TEORETICE

SCHIMBAREA EDUCAȚIEI ÎNTR-O SOCIETATE AFLATĂ ÎN SCHIMBARE. UNELE OBSERVAȚII PRIVIND CAZUL POLONIEI | Krystyna SZAFRANIEC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: După 1989, tinerii polonezi au manifestat mari aşteptări legate de educaţie. Ca urmare a puternicelor presiuni în favoarea schimbării, sistemnul educaţional a început să se deschidă în direcţia aşteptărilor populare, chiar înainte ca să fi fost implementate reforme veritabile. Ulterior, au fost întreprinse şi o serie de reforme, darşcoala, în loc să capete un rol tot mai semnificativ în promovarea tinerei generaţii, a rămasacelaşi canal care ajută promovarea celor din familii cu avantaje sociale şi culturale, contribuind la polarizarea societăţii. De aceea, sunt necesare în continuare reforme atât la nivel preuniversitar, cât şi la nivel universitar, care să asigure mai buna orientare şcolară şi profesională, dezvoltarea creativităţii şi a gândirii originale.

Cuvinte-cheie: învăţământ secundar şi superior, învăţare pe tot parcursul vieţii, “lift descendent”, ofertă educaţională, polarizarea societăţii, structură educaţională, trasee educaţionale.


TOMA COCIŞIU ŞI DICŢIONARUL DE IDEI AL ŞCOLII ACTIVE | Steliana LEFTER, Viorel NICOLESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Toma Cocişiu (1887-1986), unul dintre cei mai activi şi longevivi pedagogi ai şcolii active din Romania, de numele căruia se leagă întemeierea celebrei „Şcoli de experienţă de la Blaj”, după care a rămas o bogată arhivă, ce oglindeşte strădanii, proiecte, împliniri şi visuri, şi-a propus, printre altele, elaborarea unui cuprinzător „Dicţionar de idei al şcolii active”. Textul manuscris, inedit în totalitate până acum, reuneşte o suită de fişe cu idei emblematice privind termeni pedagogici fundamentali. Studiul de faţă îşi propune să prezinte acest efort.

Cuvinte-cheie: Toma Cocişiu, pedagogii alternative, şcoala experimentală de la Blaj, studiu individual, experiena copilului.


CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

PLANUL JENA ÎN OLANDA | Kees BOTH

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În urmă cu peste 50 de ani au apărut în Olanda primele grupe organizate după principiile Planului Jena. Numărul lor a crescut destul de rapid datorită mai multor factori: interesul unor părinţi Şi cadre didactice de a aduce inovaţie în învăţământ; deschiderea sistemului de învăţământ olandez pentru iniţiativele părinţilor, cadrelor didactice, comunităţii de a înfiinţa şcoli cu un anume specific pedagogic sau confesional; în fine, sprijinul experţilor din domeniul educaţiei de a actualiza şi adapta modelul moştenit de la Peter Petersen la realităţile societăţii şi şcolii olandeze contemporane. Acest din urmă factor reprezintă, de altfel, avantajul principal al Planului Jena: deschiderea sa şi adaptabilitatea la nevoile şi realităţile actuale. Articolul are la bază intervenţia prof. Kees Both „Planul Jena în Olanda”, susţinută în cadrul seminarului naţional cu participare internaţională „Planul Jena în România – două decenii de existenţă” (Mangalia, 5 – 7 septembrie 2014). Traducere: Monica Cuciureanu.

Cuvinte-cheie: Planul Jena, libertate în educaţie, orientarea în mediul înconjurător.


PLANUL JENA LA ÎMPLINIREA A DOUĂ DECENII DE EXISTENŢĂ ÎN CADRUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR ROMÂNESC | Gheorghe FELEA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul are la bază intervenţia „Globalizare şi pluralism în învăţământul preuniversitar românesc” susţinută de conf. univ. dr. Felea în cadrul seminarului naţional cu participare internaţională „Planul Jena în România – două decenii de existenţă” (Mangalia, 5 – 7 septembrie 2014). În prima parte a articolului se realizează o retrospectivă a prezenţei Planului Jena atât în România interbelică, cât şi în învăţământul preuniversitar actual. În a doua parte a articolului se abordează problematica specifică aparatului conceptual utilizat în domeniul alternativelor educaţionale, cu privire specială asupra termenilor identitate şi alteritate. Concluziile şi o bogată bibliografie încheie intervenţia autorului dedicată aniversării a două decenii de existenţă a Planului Jena în România.

Cuvinte-cheie: pluralism educaţional, identitate, alteritate, diferenţă, alernativă educaţională.


QUO VADIS PLANUL JENA | Monica CUCIUREANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cadre didacticeşi experţi dinţarăşi străinătate s-au întrunit după 20 de ani de practică a Planului Jena în România pentru a analiza parcursul acestei alternative educaţionale în ţara noastră, pentru a celebra momentul, dar şi pentru a schiţa parcursul acestui model pedagogic alternativ în anii următori. Articolul are la bază intervenţiile autoarei „Reforma în educaţia timpurie din România din perspectiva Planului Jena” şi „Tendinţe actuale în mişcarea Planul Jena din România”, susţinute în cadrul seminarului naţional cu participare internaţională „Planul Jena în România – două decenii de existenţă” (Mangalia, 5 – 7 septembrie 2014).

Cuvinte-cheie: Planul Jena, provocări, evoluţie, tendinţe de dezvoltare.


ORIENTAREA ÎN MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ÎN PLANUL JENA | Luminiţa MARTINESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Ţinându-se cont de particularităţile de vârstă ale copiilor, la nivel preşcolar se pune accent deosebit pe intrarea în contact direct cu natura şi lumea înconjurătoare, ca modalitate generală de cunoaştere a realităţii, deoarece experienţa personală este cea mai bună bază pentru învăţare. Potrivit Planului Jena, în grădiniţă se porneşte de la activităţi practice cu scopul dobândirii de cunoştinţe, pentru a se ajunge, printr-o prelucrare internă individuală, la educaţie, creştere şi dezvoltare a copiilor. În acest cotext trebuie privită şi orientarea în mediul înconjurător. Mediul înconjurător, conform acestei accepţiuni, reprezintă totalitatea factorilor externi din natură şi societate care acţionează asupra omului şi care condiţionează existenţa lui. Încă de la naştere, copilul creşte şi se dezvoltă bio-psiho-social sub influenţa directă a mediului, acesta constituind pentru el principala sursă de învăţare. În contact direct cu persoanele şi obiectele din mediul apropiat, cu fenomenele naturale observate, la copilul preşcolar se dezvoltă personalitatea şi se perfecţionează capacitatea de a se adapta la realitatea existentă.

Cuvinte-cheie: Planul Jena, educaţie preşcolară, orientarea în mediul înconjurător.


STEP BY STEP… PRINTRE AMINTIRI | Ioana TARĂU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Alternativa Step by Step a împlinit în acest an 20 de ani de la implementarea în învăţământul românesc. Elementele inovatoare (abordarea unor metode de predare – învăţare – evaluare ce respectă personalitatea copilului, individualizarea educaţiei, activitatea în centre de activităţi), precum şi principiile ce stau la baza acestei alternative, au făcut ca acest program să se extindă în toată ţara, atât la nivel preşcolar, cât şi primar. În Şcoala gimnazială nr. 5 din Bucureşti, alternativa funcţionează de 16 ani şi, începând cu acest an şcolar, numărul claselor Step by Step a depăşit numărul claselor de învăţământ tradiţional din ciclul primar. Articolul cuprinde opinii cu privire la abordarea şi integrarea alternativei în şcolile cu învăţământ de stat, făcând distincţia între particularităţile acesteia şi învăţământul tradiţional.

Cuvinte-cheie: alternativă educaţională, curriculum integrat, studiu tematic, evaluare continuă.


ENTUZIASMUL PROFESORULUI ŞI PUTEREA CUVINTELOR ÎN EDUCAŢIE – ASPECTE ANALIZATE ÎN CADRUL MASTERULUI INTERDISCIPLINAR: PEDAGOGII ALTERNATIVE ŞI ARTA TEATRALĂ ÎN EDUCAŢIE (PED-ARTE) | Crenguţa Lăcrămioara OPREA 

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Pentru a fi un profesor bun este necesar să fii un actor bun în sala de clasă, pentru a putea transmite elevilor emoţia şi dorinţa de a afla mai multe despre un anumit conţinut. Este important modul în care profesorul reuşeşte să stimuleze curiozitatea şi să menţină interesul elevilor în a trăi bucuria descoperirilor personale. Prin modul în care comunică, folosind metode şi tehnici adecvate pentru a stimula creativitatea, profesorul poate atrage interesul, curiozitatea şi dorinţa de cunoaştere. Entuziasmul profesorului este cheiapentru o învăţare autentică în şcoală. Acest lucru încurajează interesul, menţine atenţia şi atitudinea pozitivă. O motivaţie crescută a elevului în învăţare influenţează în mod direct rezultatele educaţionale, performanţa sa.

Cuvinte-cheie: educaţie, entuziasm, sănătate fizică şi mentală, puterea cuvintelor, strategii interactive de predare-învăţare-evaluare.


VOLUNTARIATUL, CRITERIU DE EVALUARE A EFICIENŢEI EDUCAŢIEI ECOLOGICE | Marţian IOVAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În acest articol, autorul demonstrează că eficienţa educaţiei pentru mediu poate fi mult mai mare dacă va fi integrată în sfera largă a educaţiei morale – civice şi dacă este orientată de un ideal cuprinzător emanat din dreptul fundamental al omului la unmediu curat şi bine conservat, de valorile moral – civice contemporane. Pe baza unor cercetări empirice, autorul pledează, cu argumente, pentru valorificarea mai amplă în formarea „personalităţii ecologice” a oamenilor de mâine a ştiinţelor socioumane, artelor, ecoeticii şi esteticii. Personalitatea ecologică, privită ca rezultat al educaţiei environmentale, îşi găseşte concretizarea în societăţile contemporane sub forma voluntariatului practicat pentru rezolvarea problemelor de mediu. În profilul acestei personalităţi nu trebuie estimată conştiinţa ecologică, în detrimentul atitudinilor şi sentimentelor pozitive faţă de mediu, a voinţei şi orientării caracteriale. În formarea, prin activităţi de educaţie ecologică, a acestor trăsături de personalitate trebuie acordată o mai mare importanţă exerciţiului,organizării de acţiuni practice de ocrotire a mediului şi, în general, utilizării metodelor educaţiei moral – civice.

Cuvinte-cheie: educaţie ecologică; ecoetică; dezvoltare durabilă; probleme de mediu; voluntariat; valori morale.


RECENZII

MARTI TARU, FILIP COUSSÉE, HOWARD WILLIAMSON (Eds.). THE HISTORY OF YOUTH WORK IN EUROPE. RELEVANCE FOR TODAY’S YOUTH WORK POLICY. Vol. 4, Strasbourg, Consiliul Europei, 2014, 142 p., ISBN 978-92-871-7736-0 | Sorin MITULESCU

Vezi recenzia


GABRIEL ALBU. GRIJILE ŞI ÎNGRIJORĂRILE PROFESORULUI. Piteşti, Editura Paralela 45, 2013, 239 p., ISBN 978-973-47-1626-5 | Dan BADEA

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

RP 2014 – 1

2014 - 1


ABORDĂRI TEORETICE

PEDAGOGIA MUZEALĂ: FINALITĂŢI, PROBLEMATICĂ, PERSPECTIVE | Constantin CUCOŞ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Scopul lucrării de faţă este de a crea un inventar al caracteristicilor specifice şi virtuţilor de pedagogie muzeală, subliniind statutul acestui subiect în contextul ştiinţelor educaţiei, insistând pe importanţa obiectivelor disciplinei menţionate, pe principalele subiecte care ridică întrebări şi, de asemenea, pe contribuţia ei în ceea ce priveşte maximizarea dimensiunii de învăţământ. Un muzeu ar trebui să fie înţeles nu numai ca un mediu de formare – în sine sau în conexiune cu şcoala – dar, de asemenea, ca o modalitate de cunoaştere didactică şi de reinterpretare a realităţii.

Cuvinte cheie: pedagogie muzeală, educaţie muzeală, didactica spaţiului muzeal, educaţie nonformală, educaţie informală.


FLUENŢA ÎN COMUNICAREA INTERACTIVĂ ÎN ENGLEZĂ CA LIMBĂ STRĂINĂ | Julia RYBINSKA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: La baza elaborării articolului de faţă au stat trei întrebări: semnificaţia abordării interactiv-angajate, competenţele digitale şi predarea online, folosirea tehnicilor creative şi influenţa lor asupra competenţelor de comunicare ale elevilor. Este analizată natura comunicării şi relevanţa ei pentru diferite etape ale învăţării, este subliniată importanţa deprinderilor integratoare şi sunt analizate diferenţe şi similarităţi în învăţarea comunicării orale şi a redactării. Scopul predării limbilor străine este dat de dezvoltarea competenţelor lingvistice ale elevilor, ajutându-i să se adapteze la cerinţele societăţii, să folosească în mod funcţional limba străină pentru a obţine efectul dorit. Articolul nostru se va concentra asupra a diferite strategii şimetode care fac atractivă învăţarea limbii engleze.

Cuvinte-cheie: competenţa de comunicare,  interacţiunea comunicativă în limba engleză, limbi străine, metode creative, elevi creativi.


O NOUĂ METODĂ DE ABORDARE GRAFICĂ CURRICULUMULUI CU PROIECŢIE ÎN SISTEMUL SOCIOCULTURAL | Tiberiu Octavian CUJBĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În acest articol, după ce sunt analizate câteva variante de reprezentări grafice ale  curriculumului mai cunoscute la ora actuală din literatura de specialitate, este propusă o nouă reprezentare grafică, utilizând o metodă mai complexă ce permite urmărirea proiecţiei curriculare în mediul sociocultural. Este o reprezentare mai exactă, pornind de la o metodă originală, aparţinând autorului, care se situează în zona interdisciplinarităţilor, la graniţa dintre pedagogie şi discipline– matematică, fizică, statistică, sociologie, psihologie, filosofie etc.

Cuvinte-cheie: curriculum, reprezentare grafică a curriculumului, sistemul sociocultural.


PROPUNERI PRIVIND IMPLEMENTAREA EDUCAŢIEI CULTURALE ŞI ARTISTICE EXPRIMATE ÎN DOCUMENTE DE POLITICĂ ALE UNESCO ŞI UE | Lucian VOINEA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul vizează prezentarea viziunii şi a principalelor recomandări cu privire la rolul şi implementarea educaţiei culturale şi artistice propuse în cadrul documentelor de politică formulate sub egida UNESCO şi a Uniunii Europene. Aspectele cu privire la educaţia artistică asupra cărora ne vom focaliza atenţia în prezentarea noastră sunt următoarele: rolul atribuit şi obiectivele urmărite, conceptualizarea, implementarea, formarea profesională a cadrelor didactice şi a artiştilor, cercetarea şi evaluarea, diseminarea rezultatelor şi a bunelor practici.

Cuvinte-cheie: educaţie artistică, politici educaţionale, conceptualizare, formare profesională, cercetare.


UN DISCURS DESPRE EDUCAŢIA ESTETICĂ | Dan BADEA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În acest articol prezentăm una dintre cele mai interesante cărţi scrise înainte de 1989:Cultura estetică şcolară (1967) de George Văideanu. Am încercat să arătăm motivele care fac şi astăzi incitant acest text despre educaţie. Un text care include pasiune pentru o cauză „minoră” (educaţia estetică), spirit critic şi o concepţie pedagogică bine articulată.

Cuvinte-cheie: cultură estetică şcolară, pedagogie estetică, educaţie estetică, estetică generală.


TOTUŞI, COMPETENŢELE | Tiberiu Marcian MIHAIL

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Această cercetare-reflecţie – cu variate experienţe de investigare şi de formare în arierplan– ţinteşte reconsiderarea alternativă, proreformatoare, a competenţelor văzute ca virtualităţi ale expertizei profesionale. Ea vizează, prin repoziţionare paradigmatică şi paradogmatică, bazeleconceptuale ale reconfigurăriiconstructului competenţial proformativ (cap. 2) şi, din unghiulevaluării pe criterii adecvate structurii propuse, bazelemodale ale implicării lui în edificiul curricular al formăriion-the-job procalitative (cap. 3, anexă). Împreună cu aparatul complinitor al notelor de final, textul este în fapt o sinteză1 de lucru, iar în intenţie – un punct de pornire la unprogram colaborativ decercetare-formare-dezvoltare.

Cuvinte-cheie: competenţialitate, construct competenţial, apetenţe, performare, valori transformate.


CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

ACOMODAREA COPILULUI CU TRECERILE DE NIVEL DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU | Speranţa FARCA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Trecerile de nivel din cadrul sistemului nostru tradiţional de educaţie sunt mai abrupte decât trecerile dintre sisteme de învăţământ diferite. Pentru copil este o adevărată schimbare de lume trecerea de la grădiniţă la şcoală şi de la nivelul primar la cel gimnazial. Pentru punerea în evidenţă a acestor dificultăţi şi pentru încercarea de ameliorare a lor a luat naştere proiectul de cercetare: „Acomodarea copilului cu trecerile de nivel din învăţământul obligatoriu” în cadrul Institutului de Ştiinţe ale educaţiei, a cărui prezentare generală este obiectul prezentului articol.

Cuvinte-cheie: educaţie, acomodare, nivel de învăţământ, intrarea la şcoală, intrarea în gimnaziu,şcoală.


ADAPTAREA INSTRUIRII DE TIP BLENDED LEARNING POTRIVIT STILURILOR DE ÎNVĂŢARE ALE STUDENŢILOR | Maria GOGA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cercetarea descrisă în acest articol vizează explorarea relevanţei stilurilor de învăţare ale studenţilor pentru design-ul programelor de tip blended learning. În vederea realizării scopului propus, în cadrul acestui studiu, au participat cadre didactice şi studenţi de la CREDIS, Universitatea din Bucureşti. Au fost explorate experienţele de învăţare de tip blended existente, precum şi percepţia studenţilor şi cadrelor didactice referitoare la adaptarea instruirii, în funcţie de stilurile de învăţare ale studenţilor.

Cuvinte-cheie: blended learning, stiluri de învăţare, proiectare didactică.


FORMAREA ÎN REGIM BLENDED LEARNING PENTRU MANAGEMENT EDUCATIONAL | Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cercetarea a fost realizată în două etape; prima etapă a constat în structurarea şi elaborarea temelor de instruire în format blended learning pentru consiliere şi consultanţă. Cercetarea a produs pentru această etapă informaţii legate de sistemul de valori al profesorilor şi directorilor, informaţii privind tipul ideal de director şi de şcoală performantă, caracteristicile de bază ale reprezentărilor sociale ale unui director de şcoală şi ale şcolii în general; relevante sunt şi rezultatele privind modelele de comunicare organizaţională, temele comunicării şi utilitatea atribuită competenţelor de comunicare: pentru a preveni aspectele negative din viaţa şcolară, pentru utilizarea instrumentelor de analiză şi diagnostic sau de specializare în domenii privind formarea. În a doua etapă a cercetării a fost realizată analiza de impact a cursului, au fost identificate diverse categorii de dificultăţi întâmpinate în lucrul pe platforma de instruire Moodle, au fost evaluate facilităţile oferite pentru descărcarea de materiale, accesul la materialele de instruire, relevanţa şi calitatea conţinutului temelor.

Cuvinte-cheie: program de instruire, blended learning, managementul educaţional, managementul calităţii.


LITERATURA ÎN EPOCA DIGITALĂ | Aniela MANCAŞ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Noile media fac o concurenţă fără precedent lecturii – atât celei de informare, cât şi celei de plăcere. Ca educatori putem blama epoca digitală pentru neajunsurile din şcoală. Într-o perspectivă pesimistă, elevii se lasă limitaţi de folosirea extinsă a internetului şi devin superficiali pe viaţă. Putem îmbrăţişa însă şi o viziune optimistă, în care instrumentele informatice, acordate unui demers didactic bine proiectat, devin catalizatoare pentru învăţarea de calitate şi lectura de profunzime. Articolul de faţă porneşte de la câteva concluzii ale unor studii recente de cogniţie şi oferă exemple de activităţi reuşite la clasă, unde elevii, prin utilizarea noilor media, intră firesc şi eficient în spaţiul literaturii, interiorizând concepte operaţionale şi asumând valori.

Cuvinte-cheie: noile media, didactica literaturii, TIC în practica la clasă, competenţe de lectură.


STILURILE DE ÎNVĂŢARE ŞI ATITUDINEA FAŢĂ DE SINE | Elena GHIZDĂREANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Scopul acestui studiu constă în explorarea stilurilor de învăţare şi analiza atitudinii faţă de sine. Am inclus în cercetare un eşantion de studenţi de la Facultatea de Psihologie şi de la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Pentru realizarea studiului am aplicat un chestionar de identificare a stilurilor de învăţare adaptat după P. Honey şi A. Mumford (1986) şi un chestionar pentru măsurarea atitudinii faţă de sine (Attitudes Towards Self – ATS) al lui C. S. Carver (2008). Eşantionul selectat aleator a cuprins 57 de studenţi la Psihologie şi 59 de studenţi la Politehnică, majoritatea cu vârste cuprinse între 19 şi 26 de ani. Rezultatele obţinute au condus la confirmarea ipotezelor cercetării: nevoia de mentorat este mai mare la studenţii umanişti, stilul reflexiv corelează cu tendinţa de generalizare, iar stilul teoretizant corelează cu fixarea standardelor înalte. Studiul de faţă oferă o premisă de lucru pentru studii mai ample dedicate stilurilor de învăţare şi atitudinii faţă de sine a studenţilor.

Cuvinte-cheie: stiluri de învăţare, mentorat, atitudine faţă de sine.


CONSILIERE ŞI CONSULTANŢĂ MANAGERIALĂ PENTRU PERSONALUL DE CONDUCERE AL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR | Paul BLENDEA, Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Lucrarea prezintă pe scurt principalele concepte pe care se fundamentează cursul de consiliere şi consultanţă managerială în mediu on line şi face to face pentru personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, proiectat şi implementat în judeţul Vrancea în anul 2013 de o echipă de cercetători din Laboratorul de Consiliere şi Management Educaţional din cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.

Cuvinte-cheie: consiliere, consultanţă managerială, cultură organizaţională, leadership, personal de conducere.


COMPETENŢE PENTRU VIAŢĂ: JOBS – FORMAREA PENTRU ORIENTAREA PE PIAŢA MUNCII PENTRU MEDIUL DE AFACERI ŞI ŞCOLI ÎN ROMÂNIA. EXPERIENŢE ALE IMPLEMENTĂRII DINTR-O PERSPECTIVĂ TRANSCULTURALĂ | Wiltrud WEIDINGER

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul descrie importanţa abordării unui demers centrat pe competenţe în programul Job Orientation Training for Businesses and Schools programme (JOBS) – Formarea pentru orientarea pe piaţa muncii în mediul de afaceri şi în şcoli din România. Accentul este pus pe diferitele arii de competenţă şi pe aplicarea acestora în cadrul componentelor relevante ale proiectului. Descrise dintr-o perspectivă elveţiană, experienţele obţinute în urma implementării unor astfel de programme centrate pe competenţe sunt prezentate ca o concluzie în vederea unei dezvoltări ulterioare şi al transferului de cunoaştere.

Cuvinte-cheie: orientarea pentru un loc de muncă, orientarea carierei, competenţe, formare centrată pe competence, învăţare centrată pe elev, material didactic.


FIRMA DE EXERCIŢIU: DE LA MEDIUL VIRTUAL LA CEL REAL | Mihaela CIORSAC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: „Firma de exerciţiu” reprezintă o metodă modernă de învăţare interactivă, aplicată cu succes în liceele tehnologice. Articolul de faţă realizează o analiză a acestei metode, aplicate într-un mediu virtual de afaceri creat prin înregistrarea firmelor de exerciţiu în centrala ROCT, compartiment al CNDÎPT din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. Rolul înfiinţării firmelor de exerciţiu care funcţionează într-un mediu virtual este acela de a dezvolta competenţele de antreprenoriat dinamic ale elevilor, asemănător unui mediu concurenţial real în plină formare.

Cuvinte-cheie: firma de exerciţiu, mediu virtual, învăţare aplicată.


AGENDA EDUCAŢIEI

ORIENTAREA ŞCOLARĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR | John KELLY

Vezi articolul


O COMUNITATE VIRTUALĂ A PROFESORILOR DE MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE | Irina VASILESCU

Vezi articolul


ERASMUS+ | Corina POPESCU

Vezi articolul


IN MEMORIAM

IN MEMORIAM ELENA JOIŢA | Anton ILICA

Vezi articolul


IN MEMORIAM GEORGE VĂIDEANU | Dan BADEA

Vezi articolul


NUMĂR ÎNTREG