Arhiva categoriei: 2018 / Nr. 1 & 2 / LXVI

RP 2018-2 (RO)

2018. 2. Cover

STUDII TEORETICE

PROGRAMA DE MATEMATICĂ PENTRU GIMNAZIU: UN ECHILIBRU ÎNTRE MODERN ŞI TRADIŢIONAL | Luminiţa CATANĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: După intrarea în vigoare, în 2017, a noii programe de matematică pentru gimnaziu, s-a constatat că pot apărea diferenţe semnificative între curriculumul oficial, gândit de conceptorii programei şcolare respective, şi curriculumul interpretat de profesori şi aplicat la clasă, chiar şi atunci când profesorii au participat la cursuri de abilitare curriculară. Aceste diferenţe pot fi determinate de factori precum obişnuinţele de predare, nivelul clasei, manualul utilizat sau chiar evaluările naţionale. Pornind de la ideea generală că este necesar ca profesorii să decodifice corect şi mai ales să accepte noua viziune de construcţie a cunoaşterii matematice din programa şcolară, articolul detaliază aspectele noi ale programei de matematică de gimnaziu. Prezentarea acestora este raportată la fiecare secţiune a programei, insistând pe diferenţele faţă de varianta anterioară. Articolul poate fi util atât furnizorilor de programe de perfecţionare didactică a profesorilor de matematică din gimnaziu, cât şi profesorilor care doresc să elaboreze diverse resurse didactice pentru disciplina matematică, nivel gimnazial, în acord cu noua programă.

Cuvinte cheie: didactica matematicii, programa de matematică pentru gimnaziu

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ASUMAREA UNEI IDENTITĂŢI REFLEXIVE – O PROVOCARE PENTRU MANAGEMENTUL ŞCOLII | Carmen-Violeta IOSIFESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: De treizeci de ani, învaţarea reprezintă un concept intens studiat de organizaţii, specialiştii considerând că „vremea planificării strategice se transformă rapid în era învăţării organizaţionale” (Schon, 1994), omul fiind considerat nu numai o resursă pentru organizaţia şcolară, ci o sursă de valoare în inima procesului de dezvoltare strategică a organizaţiei. Cercetări relativ recente (Senge, 1991; Schon, 1994) arată că inovaţia se instaurează mai uşor şi mai durabil în ,,organizaţiile care învaţă”. Articolul nostru vizează alimentarea reflecţiei teoretice asupra şcolii ca ,,organizaţie care învaţă”, asupra ambivalenţelor şi paradoxurilor acesteia şi realizarea unui plus de clarificare privind direcţiile de management ale acesteia. Ne fondăm analiza pe principiile postmodernismului în educaţie, pe o postură interpretativă, de esenţă umanistă, construind o „grilă de lectură” transversală şi multinivelară a organizaţiei şcolare axate pe un astfel demers de învăţare. Conceptul de „organizaţie care învaţă” are multe de oferit reformării si restructurării gândirii despre organizaţie. Deşi în analizele teoretice exercită o mare atracţie, organizaţia care învaţă, ca program coerent, este destul de dificil de pus de în practică. Acest fapt ridică numeroase întrebări. Să nu uităm că şcoala este percepută (încă) destul de puternic ca fiind locul «de predat», de transmitere a cunoştinţelor. Or, elevul care învaţă, organizaţia care învaţă, sunt construiţi pe altceva.

Cuvinte cheie: empowerment, organizaţie care învaţă, postmodernism, practică reflexivă.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PROIECTAREA SITUAŢIILOR EDUCAŢIONALE CARE UTILIZEAZĂ RESURSE DIGITALE ŞI APLICAŢII ONLINE | Olimpius ISTRATE

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Chiar şi atunci când avem la dispoziţie software educaţional, resurse digitale, aplicaţii online sau o platformă educaţională virtuală, planificarea activităţilor de învăţare nu este mai simplă sau mai puţin precisă. Activităţile de învăţare şi evaluarea trebuie gândite chiar cu mai mare atenţie şi corelate mai bine cu obiectivele învăţării, pentru evitarea distractorilor, pentru încadrarea în timp, pentru utilizarea la maxim a potenţialului suportului digital în creşterea participării tuturor elevilor, pentru complementarizarea învăţării din clasă cu activităţi de învăţare realizate acasă (flipped classroom). În contextul designului „convenţional” al instruirii, centrat pe calibrarea finalităţilor şi metodelor în funcţie de conţinuturi, tematică, audienţă şi resurse disponibile, articolul prezintă câteva modele de organizare a activităţilor de învăţare, construite iniţial pentru a susţine designul jocurilor educaţionale digitale (Quinn, 2005), care pot fi utilizate pentru a înţelege cum putem transforma o activitate didactică într-un moment atractiv, similar activităţilor ludice, în special în condiţiile integrării noilor tehnologii. Prezentăm o selecţie de trei modele – mini-scenarii, scenarii înlănţuite, scenarii condiţionate – ordonate progresiv în funcţie de capacitatea lor de a creşte angajamentul şi atractivitatea activităţilor de învăţare.

Cuvinte cheie: Aplicaţii online, design instrucţional, resurse educaţionale digitale.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


REFORME EDUCAŢIONALE MODERNE ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL VOCAŢIONAL DIN TURCIA | Makhira H. MALYSHEVA

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul urmăreşte reforma educţională pe zona educaţiei vocaţionale în Turcia, impactul şi dezvoltarea educaţiei vocaţionale. Au fost luaţi în considerare factorii cheie care influenţează reforma educaţională şi au fost analizate rezultatele lor. Au fost prezentate avantajele şi dezavantajele unor astfel de schimbări. S-a concluzionat că experienţa turcă în acest domeniu ar putea fi folositoare altor ţări care urmăresc îmbunătăţirea calităţii educaţiei profesionale.

Cuvinte cheie: educaţie vocaţională, reforma educaţiei, Turcia.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PREVENIREA COMPORTAMENTELOR AGRESIVE LA ELEVI PRIN DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ | Luminiţa MITROFAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Trăim într-o societate în care agresivitatea şi violenţa tind deja să devină o problemă socială majoră. Agresivitatea este prezentă în toate mediile, este condiţionată de numeroşi factori culturali, de mediu şi sociali, factori care influenţează modalitatea în care ea va fi exprimată şi adesea implică costuri sociale ridicate. În ultimii ani se constată o creştere accentuată a agresivităţii şi violenţei în mediul şcolar, fapt care generează îngrijorare şi necesitatea de a găsi soluţii eficiente pentru combaterea lor. De altfel, problematica violenţei şcolare a fost dezbătută în cadrul Conferinţei Comisiei Europene de la Utrecht din 1997, asigurarea unui mediu şcolar sigur devenind un obiectiv major pentru ţările participante. Scopul prezentului articol este acela de a evidenţia relaţia agresivitate-inteligenţă emoţională la elevi, precum şi rolul foarte important pe care programele de dezvoltare a abilităţilor emoţionale îl au în prevenirea şi combaterea acestui fenomen. Agresivitatea şi violenţa în mediul şcolar necesită o abordare frontală prin utilizarea unor strategii educaţionale eficiente la nivelul clasei, care să implice în mod activ elevii şi cadrele didactice. Astfel de strategii ar putea fi reprezentate de implementarea unor programe de dezvoltare socio-emoţională, care să ajute elevii să îşi dezvolte abilităţi emoţionale precum: identificarea şi gestionarea eficientă a emoţiilor negative şi a stresului, empatia, compasiunea şi altruismul, cooperarea cu colegii şi lucrul în echipă, comunicare asertivă şi nu în ultimul rând abilităţi de management al conflictelor. Atunci când elevii sunt înarmaţi cu astfel de abilităţi, cresc performanţele şcolare, creşte nivelul empatiei şi calitatea interacţiunilor sociale, în paralel cu diminuarea frecvenţei de apariţie a problemelor de disciplină la şcoală, precum şi a manifestărilor de agresivitate.

Cuvinte cheie: agresivitate, dezvoltare socio-emoţională, inteligenţă emoţională, mediu şcolar, violenţă.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


„MIRACOLULPOLITICILOR EDUCAŢIONALE ÎN FINLANDA ÎNTRE ECHITATE ŞI ÎNCREDERE. DE LA PERFORMANŢĂ LA EXCELENŢĂ | Mihaela-Viorica RUŞITORU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: „Miracol” (Niemi et al., 2012), „mister”,  ”excelenţă”, „performanţă”, „lider mondial”, etc. sunt cuvinte cheie utilizate astăzi pentru a descrie sistemul de educaţie din Finlanda. Articolul de faţă analizează principalele caracteristici ale politicii educaţionale finlandeze. Câteva aspecte sunt  identificate şi disecate amănunţit, spre exemplu: 1) contextul istoric şi cultural; 2) egalitatea şi echitatea pentru învăţarea de-a lungul intregii vieţi; 3) cultura încrederii la toate nivelurile; 4) performanţa educativă şi educaţia bazată pe cercetare; 5) calitatea pregătirii profesorilor. Studiul are ca obiectiv să ajute cercetătorii şi cititorii, în general, în înţelegerea sistemului de educaţie din Finlanda şi în aprecierea practicilor pedagogice relevante ce pot fi adaptate pentru ameliorarea politicilor educative.

Cuvinte-cheie: Cultura echităţii şi încrederii, Finlanda, politici educaţionale.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional.

STUDII EMPIRICE

O ANALIZĂ A MĂSURILOR DE POLITICI EDUCAŢIONALE PROPUSE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL RURAL | Elena UNGUREANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest studiu explorează tipologia măsurilor destinate învăţământului rural, propuse în Strategiile Educaţionale, elaborate între anii 2002 – 2017. Am analizat tematic douăsprezece strategii educaţionale, conform unei grile de   analiză ce include obiectivele şi instrumentele propuse spre utilizare în învăţământul din mediul rural. Pe de-o parte, obiectivele identificate au fost organizate tematic, astfel încât să obţinem o hartă a ariilor de intervenţie în zona rurală. Pe de altă parte, instrumentele identificate au fost clasificate utilizând tipologia lui Vedung (1998) ca instrumente de reglementare, instrumente economice şi de tip informare.

Ariile de intervenţie identificate pe baza obiectivelor au fost: responsabilitatea şcolilor şi parteneriat/ învăţarea pe tot parcursul vieţii, îmbunătăţirea infrastructurii şcolare, calitatea ofertei educaţionale şi şanse egale de acces şi participare. Instrumentele utilizate variază atât în funcţie de aria de intervenţie, cât şi în funcţie de perioada în care sunt propuse spre implementare.

Tendinţele de utilizare identificate în propunerile de instrumente de politici, precum şi evidenţierea ariilor de intervenţie privind ruralul, în strategiile de educaţie analizate, reprezintă o modalitate nouă de a conceptualiza evoluţia politicilor publice educaţionale destinate mediului rural. O înţelegere aprofundată asupra planificării strategice şi a propunerilor de utilizare a anumitor instrumente de politici în mediul rural, ar putea contribui la elaborarea şi livrarea unor politici educaţionale tot mai potrivite beneficiarilor.

Cuvinte cheie: instrumente de politici, învăţare socială, învăţământ rural, paradigm politicilor, politici educaţionale

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional.


REPERE DE REFORMĂ STRUCTURALĂ ÎN DOMENIUL FORMĂRII PSIHO-PEDAGOGICE A CADRELOR DIDACTICE UNIVERSITARE DIN  ROMÂNIA PRIN PROIECTE COFINANŢATE DIN POSDRU 2007 – 2013 ŞI POCU 2014 – 2020 | Dorina Dumitra ZLOTA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Scopul analizei realizate a fost determinat de necesitatea identificării stadiului de reformă structurală în domeniul formării psiho-pedagogice, iniţială şi continuă, a cadrelor didactice din învăţământul superior, inclusiv a formatorilor de formatori, adică a acelor cadre didactice care au atribuţii în formarea viitoarelor cadre didactice universitare sau a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, prin proiecte cofinanţate din Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (POSDRU). Spre deosebire de situaţia unei oferte consistente de programe de formare psihopedagogică continuă destinate personalului didactic din învăţământul preuniversitar, se constată existenţa unei palete mult mai restrânse de oferte de formare pentru cazul cadrelor didactice din învăţământul superior. Prin urmare, prima iniţiativă de reformă structurală în domeniul formării  psihopedagogice continue destinate personalului didactic universitar se doreşte a fi continuată şi prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 (POCU) şi devine tot mai necesară în contextual în care o premisă de prim ordin pentru eficientizarea sistemului românesc de educaţie şi formare profesională, este reprezentată de calitatea investiţiei în resursa umană implicată în educaţia generaţiilor actuale şi viitoare de elevi şi studenţi.

Cuvinte cheie: Cadre didactice, formare continuă, fromare iniţială, intervenţii POCU, proiecte POSDRU

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional.


MODELUL CONSTRUCTIVIST DE CONSILIERE ŞI PERCEPŢIA ELEVILOR ASUPRA CARIEREI | Roxana AXINTE

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Consilierul de carieră contribuie la conturarea încrederii în sine a beneficiarului, în vederea realizării unei opţiuni adecvate. Putem considera consilierea o acţiune complexă, cu beneficii multiple asupra consiliatului, dar şi pentru viitorul angajator. Pentru elev ne referim la identificarea aşteptărilor şi efectuarea unei alegeri, în vederea obţinerii de satisfacţii în plan personal şi profesional. Din perspectiva angajatorului, acesta doreşte un candidat încrezător în capacităţile sale, bine pregătit şi potrivit organizaţiei. Pe baza modelului constructivist, consilierii pot înţelege modul în care elevii se implică în acest proces, devenind astfel parteneri. Un principiu de bază al constructivismului este cel referitor la valorizarea opiniei celui implicat în proces, respectiv a elevului. Obiectivul principal al studiului are în vedere o descriere a percepţiilor elevilor, prin prisma a două dimensiuni, legate de alegerea pentru viitoarea carieră: importanţa activităţilor specifice consilierii constructiviste în carieră şi rolul stimei de sine. Comparativ a fost identificată şi percepţia consilierilor asupra organizării activităţilor de consiliere, conform modelului constructivist. Analiza comparativă a rezultatelor a evidenţiat similarităţi de opinie la nivelul celor două grupuri de respondenţi, asupra valorii modelului de consiliere constructivist. Acestea, ne determină să considerăm că există deschidere spre modul de organizare şi proiectare a activităţilor de consiliere în manieră constructivistă.

Cuvinte cheie: Consilier, consiliere, constructivism, elev, percepţie, stimă de sine.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional.


O PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA EVOLUŢIILOR RECENTE ÎN EDUCAŢIA PRIN ARTĂ ŞI PATRIMONIU ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL ROMÂNESC | Angelica MIHĂILESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Această lucrare oferă o scurtă analiză a situaţiei dezvoltării activităţilor care vizează integrarea artei, culturii şi patrimoniului în sistemul de învăţământ preuniversitar. Analiza se bazează pe cercetarea exploratorie şi urmăreşte evoluţia acestor practici, având ca referinţă un studiu Eurydice din 2009. Studiul a fost axat pe beneficiari (elevi şi părinţi), profesori şi directori şcolari, precum şi pe artişti şi organizaţii culturale. La nivel naţional, schimbări precum introducerea unui curriculum bazat pe competenţe cheie şi programul “Şcoala altfel” reprezintă factori pozitivi în dezvoltarea activităţilor educaţionale dedicate artei, culturii şi patrimoniului. Am constatat că   practicile şi experienţele produse în perioada analizată relevă: o creştere a numărului de activităţi; organizarea acestora din perspectiva accesului egal al tuturor elevilor; deschiderea către noi domenii artistice, dar fără schimbări semnificative în utilizarea noilor tehnologii. Beneficiile activităţilor dedicate artelor, culturii şi patrimoniului sunt mai puţin valorificate din punctul de vedere al integrării acestora ca oportunităţi de învăţare în activităţile şcolare şi al evaluării rezultatelor (adesea limitate doar la evaluarea gradului de satisfacţie). În ultimii ani, şcolile şi operatorii culturali au fost mai deschişi colaborării / parteneriatului, dar nu există un program naţional care să asigure activităţi convergente şi continue. Nu am identificat schimbări semnificative în ceea ce priveşte abordarea patrimoniului cultural.

Cuvinte cheie: Atractivitatea şcolii, beneficii în învăţare, calitatea feedback-ului, educaţie prin artă şi patrimoniu.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional.


CONSULTANŢĂ DE PROCES PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN ŞCOLI ÎN JUDEŢUL VRANCEA | Paul BLENDEA și Irina GEANĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Programul de formare „Consultanţa de proces – un model de intervenţie” se încadrează, din punct de vedere conceptual, în sistemul existent de management şi de asigurare a calităţii din România, care porneşte de la premisa că orice activitate derulată în şcoală trebuie să aibă ca scop îmbunătăţirea calităţii, reflectată la nivelul elevilor prin rezultate bune şi foarte bune, „stare de bine” şi prin progresul înregistrat de aceştia.

Cuvinte cheie: Calitate, consultanţa de proces, director de şcoală, formare, management.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


DISCIPLINELE OPŢIONALE ÎN ŞCOALA ROMÂNESCĂ: OPINII ALE PĂRINŢILOR | Luminţa CATANĂ și Mădălina ANGELUŞIU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Sunt mai mult de două decenii de când şcolile din România se bucură de autonomie privind oferta curriculară. Modul în care sunt propuse şi selectate astăzi disciplinele opţionale de către beneficiari, precum şi modalitatea de desfăşurare la clasă, reflect experienţele particulare ale şcolilor acumulate în aceşti ani, privind elaborarea şi avizarea disciplinelor opţionale. Există mai multe studii care evidenţiază aprecierile elevilor şi ale profesorilor cu privire la disciplinele opţionale; articolul de faţă îşi propune însă să sublinieze percepţiile părinţilor care au copii în gimnaziu, despre calitatea opţionalelor şi despre procesul de elaborare şi avizare a acestora. Opiniile părinţilor devin importante din perspectiva implicării lor în educaţia propriilor copii, mai ales pe durata studiilor gimnaziale.

Cuvinte cheie: Autonomie şcolară, curriculum la decizia şcolii, discipline opţionale, percepţii ale părinţilor.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional.

RECENZII

ALETHA JAUCH SOLTER. JOCUL ATAŞAMENTULUI. REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT ALE COPILULUI PRIN JOACĂ, RÂS ŞI CONECTARE. Bucureşti, Editura Herald, 2015, 272 pagini, ISBN 978-973-111-624-2 | Andreea-Diana SCODA

Vezi recenzia

NUMĂR ÎNTREG

RP 2018-1 (RO)

Cover RP.2017.2

STUDII TEORETICE

EVALUAREA FORMATIVĂ CA EVALUARE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂȚĂRII | Lucian VOINEA

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul se dorește a fi o pledoarie pentru folosirea evaluării formative – cu evidențierea rolului atribuit feedback-ului în acest proces – în vederea dezvoltării învățării elevilor, inclusiv a competenței de a învăța să înveți. Avem în vedere, în special, următoarele aspecte aferente ,,vizibilizării” învățării (în sensul de explicitare, conștientizare, evaluare a progresului): scopuri/obiective, criterii de succes/reușită, evaluare a progresului în învățare, îmbunătățire a învățării, dezvoltare a auto-eficacității în învățare, auto-evaluare, folosire a greșelilor ca oportunități pentru învățare. Viziunea asupra evaluării formative folosită în cadrul prezentului articol îi aparține lui Royce D. Sadler.

Cuvinte cheie: a învăța să înveți, evaluare formativă, feedback, progres în învățare

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


EDUCAȚIA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI. VIZIUNI, POLITICI ȘI CURRICULUM | Traian VRĂSMAȘ

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Educația persoanelor cu dizabilități preocupă tot mai mult Europa și întreaga lume, ca atare abordarea comparativă cu situația din România este necesară. Studiul trece în revistă principalele viziuni adoptate de societate, diacronic și sincronic (modelul medical, social si biopsihosocial, abordarea categorială și noncategorială), insistă asupra evoluției comune a viziunilor, terminologiei și politicilor educaționale în acest context, evidențiază conexiunea cu evoluția politicilor curriculare. În prezent, viziunea de necontestat a drepturilor umane (egalitate și echitate, prin egalizarea șanselor) conduce la focalizarea tot mai mult a politicilor pe o abordare individualizată (personalizată) și mai puțin pe una categorială, privitor la educația și fundamentarea curriculumului școlar la copiii/elevii cu dizabilități. Un decalaj constatat al României, din acest punct de vedere – față de alte țări din spațiul euroatlantic, chiar față de unele țări vecine – ne responsabilizează în adoptarea unor măsuri, pe termen scurt și mediu, posibile în actualul context legislativ, din perspectivă educațională.

Cuvinte cheie: dizabilitate, egalitate și echitate, educație incluzivă, individualizare

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


DIMENSIUNEA EUROPEANĂ A UNEI ABORDĂRI CENTRATE PE COMPETENȚE ÎN ȘCOALA UCRAINEANĂ | Olena LOKSHYNA

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Aprobarea Strategiei de la Lisabona (2000) și a Cadrului european al competenţelor cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2006) au început procesul de implementare a abordării centrate pe competențe în educația statelor membre a Uniunii Europene. În ultimul deceniu, acest tip de demers a influențat puternic politicile educaționale, curriculumul, programele de educație și modelele de evaluare. Abordarea centrată pe competențe servește drept mijloc de europenizare în vederea armonizării sistemelor educaționale pentru a îmbunătăți calitatea lor și astfel, pentru a transforma economia UE în sensul creșterii competitivității sale. Educația ucraineană este în mare măsură influențată de tendințele și politicile pro-europene, care conduc spre europenizare. Abordarea centrată pe competențe este unul dintre instrumentele acestui proces la nivelul învățământului școlar. Ucraina a parcurs un drum lung de la discuții și definirea conceptului de competență la selectarea și aprobarea la nivel național. În același timp, acest proces este însoțit de o serie de provocări, care fac experiențele europene importante pentru educația din Ucraina în condițiile integrării sale în spațiul educațional european.

Cuvinte cheie: competențe cheie, educaţia bazată pe competenţe, educația ucraineană, europenizare, învățământul secundar, spațiul educațional European

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


FORMAREA ABILITĂȚILOR DE COLABORARE INTERPROFESIONALĂ ÎN DOMENIILE SOCIAL ȘI EDUCAȚIONAL – PROPUNEREA UNUI MODUL | Mirela ALEXANDRU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Nevoia de colaborare interprofesională poate fi sintetizată în afirmația lui Reid Hoffman: „Nu contează cât de inteligent ești sau cât de bună este strategia ta, dacă lucrezi singur, vei pierde întotdeauna în fața unei echipe”. În contextul social actual există o nevoie pregnantă de dezvoltare a competențelor de colaborare interprofesională, date fiind problemele din ce în ce mai complexe cu care se confruntă angajații pentru a răspunde solicitărilor. Domeniile medicale și IT sunt cele mai avansate în privința facilitării de contexte de dezvoltare a competențelor interprofesionale, pe când domeniul educațional și cel social sunt în faza de început. În România, educația interprofesională este în faza de pionierat, pentru a facilitat dezvoltarea acestei practici, propunem în acest articol un model de dezvoltare a competențelor de colaborare interprofesională pentru domeniile educațional și social adaptat din practica de formare a Universității VIA College, Holstebro din Danemarca.

Cuvinte cheie: colaborare interprofesională, educație interprofesională, formare, învățământ superior

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ASIGURAREA CALITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SECUNDAR GENERAL DIN UCRAINA, CĂTRE ATINGEREA STANDARDELOR EUROPENE | Oleh TOPUZOV

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul analizează integrarea învățământului ucrainean în spațiul educațional european, în condițiile alegerii direcției europene, pentru Ucraina; în contextul integrării învățământului ucrainean în spațiul educațional european, se evidențiază o serie de reforme strategice, cum ar fi: actualizarea potențialului științific și pedagogic existent, punerea în aplicare a oportunităților elevilor și profesorilor ucraineni pentru prognoza, programarea, sprijinul științific și metodic pentru cooperarea în domeniile prioritare ale educației; adoptarea deciziilor strategice de management, care vor crea o foaie de parcurs pentru intrarea sistemului de educație ucrainean în spațiul educațional european; reformarea finanțării sistemului de învățământ; promovarea introducerii celor mai recente abordări științifice și a tehnologiilor educaționale; continuarea democratizării activității instituțiilor de învățământ; îmbunătățirea calității formării viitorilor profesori și a profesorilor universităților pedagogice; promovarea și dezvoltarea cooperării internaționale pentru instituțiile naționale de învățământ; asigurarea condițiilor pentru mobilitatea educațională. S-a stabilit ca una dintre prioritățile integrării sistemului de învățământ, în special a învățământului secundar general din Ucraina, în Spațiul Educațional European, să fie asigurarea calității în conformitate cu standardele europene. Conform Legii educației din 5 septembrie 2017, învățământul secundar general are trei niveluri de educație: învățământul primar care durează patru ani (începând cu vârsta de 6 ani); învățământul secundar de bază care durează cinci ani; învățământ secundar de profil de trei ani. S-a ajuns la concluzia că, în Ucraina, realizarea calității europene a educației va fi un factor puternic în rezolvarea problemelor economice, politice și culturale ale integrării europene a țării noastre, în dezvoltarea societății prospere și democratice. Prin urmare, în procesul de dezvoltare a sistemului național de învățământ, trebuie să se acorde mai multă atenție problemei asigurării calității educației.

Cuvinte cheie: asigurarea calității, învățământul secundar general, opțiunea de europenizare a Ucrainei, Spațiul Educațional European, standarde europene

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PRACTICA REFLECTIVĂ A PROFESORULUI – O NECESITATE | Ioana STĂNCESCU, Luminiţa Mihaela DRĂGHICESCU, Ana-Maria Aurelia PETRESCU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Lumea în care trăim este una în permanentă schimbare, restructurare, transformare. Sistemul educaţional trebuie să se racordeze la această lume şi să formeze viitori adulţi responsabili, flexibili, creativi, care să răspundă adecvat solicitărilor din mediul social. Raportându-se la o astfel de ţintă, procesul de învăţământ urmăreşte formarea unor elevi care să dispună de competenţe de comunicare, cognitive şi metacognitive, emoţionale, interculturale, investigative, digitale, civice etc.

Întrebarea care se pune, firesc, în această situaţie, este ce fel de profesori pot forma astfel de elevi. Dincolo de pregătirea iniţială şi continuă pentru profesia didactică, profesorii trebuie să înţeleagă că eficientizarea activităţii didactice implică, în mod necesar, reflecţia asupra acesteia.

Prezentul studiu se focalizează pe conceptul de practică reflectivă, pe delimitarea unor etape ale acestui demers, pe identificarea unor metode şi instrumente specifice practicii reflective (jurnalele de reflecţie, înregistrările video şi audio ale lecţiilor, feed-back-ul etc.) şi, respectiv, pe conturarea unui posibil model de personalitate al profesorului reflectiv, ce își subsumează următoarele dimensiuni: cunoaşterea de sine, cunoaşterea elevilor, cunoaşterea organizaţiei şcolare, cunoaşterea curriculum-ului, cunoştinţe în domeniul pedagogic.

Considerăm că practica reflectivă reprezintă o resursă valoroasă, încă insuficient exploatată, care poate aduce beneficii importante profesorului şi, implicit, elevilor, asigurând succesul şcolar şi, ulterior, profesional şi social.

Cuvinte cheie: calitatea procesului educaţional, competenţe, practică reflectivă, profesor reflectiv, stil didactic

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


STUDII EMPIRICE

CAUZE ALE VIOLENȚEI ȘCOLARE ȘI POSIBILE MODELE REMEDIALE | Otilia APOSTU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Violența școlară este o manifestare la fel de veche ca istoria școlii. Formele de realizare, intensitatea și frecvența manifestărilor violente, implicarea diferiților actori ai școlii în inițierea acestora, dar și percepția și toleranța opiniei publice față de formele de violență și actorii ei sunt cele care variază de-a lungul timpului, conferindu-le specificitate și înțelegere diferită. Violența manifestată în spațiul școlar are forme variate de manifestare, iar pentru combaterea și prevenirea ei, esențiale sunt conștientizarea și acceptarea fenomenului în contextul larg al cauzelor care au determinat-o. Prezentul studiu este focalizat pe cauzele violenței școlare, în directă relație cu factorii determinanți ai acesteia (individuali, socio-familiali și școlari), și sunt analizate la trei niveluri diferite de manifestare: violența între elevi, violența elevilor asupra profesorilor, violența profesorilor asupra elevilor.

Prezentul studiu se bazează pe date de anchetă care investighează fenomenul violenței școlare la nivel național, din perspective multiple. Analiza realizată utilizează date cantitative obținute în cadrul unor anchete prin chestionar adresate elevilor, directorilor, profesorilor, consilierilor școlari, precum și date calitative obținute în cadrul unor anchete prin interviuri focalizate de grup realizate cu elevi, cadre didactice, părinți. Analizele întreprinse permit punerea în relație a opiniilor diferiților actori ai școlii asupra cauzelor violenței școlare, care, uneori, sunt antagoniste. Provocarea prezentului studiu nu este determinarea veridicității sau importanței cauzelor violenței școlare identificate de actorii școlii, ci pornind de la aceste cauze vor fi identificate măsuri, strategii, politici a căror implementare ar putea conduce la o vedere unitară a actorilor școlii asupra problematicii violenței școlare și la reducerea și combaterea manifestărilor violente la nivelul școlii.

Cuvinte cheie: politici educaționale, prevenție și combatere a violenței, violență școlară.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


DISCURSURI COMPETITIVE DESPRE ROLUL PROFESORULUI, ÎNTR-UN LICEU TEORETIC | Octavia Mihaela BORȘ

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol descrie discursurile competitive despre rolul profesorului la clasă, identificate într-un colegiu teoretic din mediul urban mic, pe baza analizei a 11 interviuri semi-structurate cu profesori de liceu. Interpretarea modului în care profesorii invocă rolul profesorului în poveștile lor identitare, a dezvăluit următoarele discursuri competitive: profesorul trebuie să transmită cunoștințe versus profesorul trebuie să înlesnească înțelegerea; profesorul trebuie să noteze „obiectiv” versus profesorul trebuie să noteze „flexibil”. Argumentul principal al articolului este că în liceul studiat, domină ideea că profesorul trebuie să transmită cunoștințe și să noteze „flexibil”. A nota „flexibil” înseamnă a răspunde așteptărilor părinților, directorului și colegilor de „a da note mari” anumitor elevi și/sau tuturor elevilor. Această așteptare din partea profesorilor este favorizată de politica universităților de a include media generală din anii de liceu, în criteriile de admitere la programele de licență, dar și de politica liceului de a da posibilitatea părinților să aleagă profesorii copiilor lor pe baza unei cereri și dacă există consens între părinți.

Cuvinte cheie: analiză de discurs, colegiu teoretic, evaluare a elevilor, politici de admitere, programă

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


POLITICI PRIVIND MOBILITATEA ACADEMICĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR DIN BOSNIA ȘI HERȚEGOVINA | Daniela POPA, Ratko KNEZEVIC

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Predarea și studierea în străinătate sunt elemente cheie în reducerea izolării regionale a comunității academice. Programele de schimb internațional sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea profesională și personală pe care o facilitează, având, de asemenea, un efect pozitiv asupra mediului socio-economic. Aceste mobilități permit fiecărui candidat să câștige o nouă și prețioasă experiență, să învețe limbi străine și să-și dezvolte, exerseze competențele interpersonale în medii culturale diferite. Acest articol furnizează o analiză SWOT privind implementarea politicilor educaționale cu privire la mobilitățile academice din instituțiile de învățământ superior din Bosnia și Herzegovina. Cercetarea presupune un demers calitativ. Metodele de colectare a datelor au fost interviurile semi-structurate cu respondenți cheie, experți în învățământul superior și studiul documentelor (legi, măsuri de implementare, decizii ale consiliilor de administrație universitare). Rezultatele evidențiază ca principale avantaje: transferul de cunoștințe transfrontaliere și numărul crescut de tineri profesioniști cu un nivel ridicat de angajabilitate. Cele mai pregnante bariere sunt atitudinile tributare sistemului de educație anterior și insuficienta promovare a tuturor beneficiilor ce pot fi obținute din acest tip de mobilități. Valoarea acestui articol stă în potențialul său de a sublinia complexitatea țării cu neobișnuit de multe ministere ale educației care afectează mobilitățile academice.

Cuvinte cheie: învățământ universitar, procesul Bologna, transfer de cunoștințe

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


RECENZII

CONSTANTIN CUCOȘ. EDUCAȚIA. REÎNTEMEIERI, DINAMICI, PREFIGURĂRI. Iași, Editura Polirom, Colecția „Științele educației. Structuri, conținuturi, tehnici”, 2017, 278 pagini, ISBN print: 978-973-46-6760-4 | Gabriela Alina ANGHEL

Vezi recenzia


ADRIAN MIROIU, BOGDAN FLORIAN. UNIVERSITATEA ROMÂNEASCĂ AZI. București, Editura Tritonic, 2015, 356 pagini, ISBN: 978-606-749-033-6 | Otilia APOSTU

Vezi recenzia


CRISTINA SIN, AMÉLIA VEIGA, ALBERTO AMARAL. EUROPEAN POLICY IMPLEMENTATION AND HIGHER EDUCATION. ANALYSING THE BOLOGNA PROCESS (Implementarea politicii europene și învățământul superior. Analiza Procesului Bologna). Londra, Palgrave Macmillan, Colecția: Provocări în învățământul superior, 2016, 236 pagini, ISBN print: 978-1-137-50461-6 | Miruna Luana MIULESCU

Vezi recenzia


IN MEMORIAM EUGEN NOVEANU

DIMENSIUNEA ASCUNSĂ | Dan BADEA

Vezi articolul


NUMĂR ÎNTREG