Toate articolele de cornel

RP-2019-2 (ro)

2019-2-cover  NUMĂR ÎNTREG

STUDII EMPIRICE


VARIABILITATEA INTERESELOR ADOLESCENȚILOR ÎN CONTEXT ACADEMIC | Claudia SĂLCEANU
Vezi articolul |  Rezumat&Cuvinte cheie


Rezumat: Printre cele mai studiate stadii de dezvoltare umană se găseşte adolescenţa, etapă critică de tranziţie în evoluţia umană, cu mare încărcătură de schimbări, la care tânărul trebuie să găsească soluţii creative şi să se adapteze. Între cele mai importante sarcini ale dezvoltării se află dimensiunea motivaţională, iar în mod particular, interesele ca structuri motivaţionale. Un eşantion de convenienţă, de 1360 de adolescenţi, cu vârste între 12 şi 24 de ani, au completat Chestionarul de Evaluare a Intereselor Profesionale (Cognitrom Assessment System). Obiectivele şi ipotezele cercetării s-au centrat pe evidenţierea diferenţelor în variabilitatea intereselor profesionale pe baza criteriilor: vârstă, sex şi mediu de provenienţă. Am identificat o preferinţă a postadolescenţilor pentru domeniul socialşi categoria intereselor investigative; o înclinaţie a fetelor către domeniul artistic, social şi realist;şi o preferinţă a adolescenţilor provenind din mediul urban pentru categoria intereselor convenţionale şi investigative. Rezultatele obţinute susţin importanţa cunoaşterii variabilităţii intereselor atât pentru o mai bună cunoaştere a adolescenţilor, cât şi pentru o mai bună organizare a activităţilor instructiveducative, susţinând astfel dezvoltarea consilierii şi orientării în carieră în şcoli, licee sau universităţi.

Cuvinte cheie: Adolescență, context academic, interese

Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.


DEZVOLTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ȘI A COMPETENȚELOR SECOLULUI XXI PRIN ÎNVĂȚAREA BAZATĂ PE PROIECTE ÎN CONTEXTUL PROIECTULUI ERASMUS + „WISH” | Darius BOROVIC
Vezi articolul 
| Rezumat&Cuvinte cheie


Rezumat: Studiul prezintă rezultatele cercetării experimentale ale aplicării metodologiei Project Based Learning în cadrul proiectului Erasmus Plus KA201 Work for an Inclusive School Heritage, în licee din Romania. S-a vizat dezvoltarea, schimbul şi transferul de practici inovatoare între cele 5 ţări ale parteneriatului ERASMUS + (Slovacia, Turcia, Catalonia – Spania, Italia şi România). Drept metodologie experimentală s-a utilizat o variantă originală de Project Based Learning bazată pe ideile lui John Dewey, abordarea Project Citizen şi metodologia de planificare a proiectelor de finanţare MAPA. Profesori din cele 5 ţări partenere au participat la cursuri de formare, iar elevii din liceele implicate au planificat şi implementat diferite proiecte de acţiune socială. În cadrul studiului s-au evaluat atitudinile unui eşantion de 226 de elevi din România pe baza unui chestionar validat, preluat parţial din literatura de specialitate. Cercetarea quasi-experimentală dovedeşte o creştere semnificativă statistic a atitudinilor pozitive faţă de migranţi şi minorităţi, faţă de anumite instituţii, acţiuni civice, incluziune socială. S-a îmbunătăţit, de asemenea, dorinţa de participare în soluţionarea unor probleme ale comunităţii şi nivelul de dezvoltare a unor competenţe necesare pentru secolul XXI.

Cuvinte cheie: Competențe pentru sec. XXI, incluziune socială, învățare prin metoda proiectului

Licenţa Creative Commons Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

ATITUDINEA PROFESORILOR FAȚĂ DE INCLUZIUNEA ELEVILOR CU TULBURARE HIPERCHINETICĂ CU DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD) | Florentina LINCĂ
Vezi articolul 
| Rezumat&Cuvinte cheie


Rezumat: În ultimele decenii, cercetătorii din domeniul ştiinţelor educaţiei au acordat o atenţie deosebită incluziunii copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) în şcolile de masă. Copilul cu tulburarea ADHD a fost inclus în rândul celor cu CES în SUA încă din anul 1990 când s-a adoptat Legea privind educaţia persoanelor cu dizabilităţi (Individuals with Disabilities Education Act/IDEA), iar în România, deşi nu există o legislaţie specifică, încă din 1990 prin Legea 15, Parlamentul României a ratificat Convenţia cu privire la drepturile copilului prin care se puneau bazele incluziunii copilului cu CES în şcoala de masă şi în societate. Acest studiu urmăreşte atingerea a două obiective. Primul obiectiv a pus accent pe examinarea relaţiei dintre percepţia cadrelor didactice din învăţământul primar de masă asupra severităţii simptomatologiei elevilor cu ADHD, atitudinea acestora faţă de integrarea elevilor cu ADHD în şcoală şi cunoştinţele lor despre ADHD. Al doilea obiectiv a vizat aspectele din chestionarele aplicate şi din interviu. Rezultatele arată că atitudinea cadrelor didactice faţă de integrarea copiilor cu ADHD în şcoala de masă este, de cele mai multe ori, neutră, că profesorii din învăţământul de masă au cunoştinţe despre simptomatologia, etiologia şi tratamentul în cazul elevilor cu ADHD şi că există un efect de mediere (Z=2,02, p=0,044, p<0.05), iar acesta contabilizează 36,6% din efectul total. Se poate concluziona că toate obiectivele au fost atinse, iar rezultatele pot fi utilizate pentru realizarea unor programe de formare continuă pentru cadrele didactice din învăţământul primar de masă.

Cuvinte cheie: ADHD, atitudinea cadrelor didactice, cunoștințele cadrelor didactice, integrare, școală incluzivă

Licenţa Creative Commons Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

ERORI DE ÎNVĂȚARE A ȘTIINȚELOR NATURII ALE ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR | Luminița CATANĂ, Mădălina ANGELUȘIU
Vezi articolul 
| Rezumat&Cuvinte cheie


Rezumat: În primii trei ani ai învăţământului primar din România este studiată o disciplină integrată, Matematică şi explorarea mediului. În această configuraţie, pentru cunoaşterea mediului prin activităţi de explorare este alocat un buget de timp relativ redus, de numai o oră săptămânal, prioritatea fiind deseori, datorită cerinţelor din sistemul de învăţământ, matematica. În clasele a III-a şi a IV-a, studiul ştiinţelor este realizat prin intermediul unei noi discipline numită Ştiinţe ale naturii, căreia îi este alocată o oră săptămânal. În timpul avut la dispoziţie, elevii învaţă să planifice etapele unei investigaţii, participă la experimente simple şi îşi verifică astfel propriile presupuneri pentru fenomenele sau procesele deja cunoscute. Ca urmare a timpului limitat destinat ştiinţelor, sunt încă perpetuate, până în clasele gimnaziale, o serie de erori, metode inexacte şi prejudecăţi ştiinţifice preluate din familie, din cercul de prieteni sau din mass-media.
Articolul încearcă să evidenţieze câteva erori de învăţare a ştiinţelor naturii, cu exemple din caietele şi fişele de lucru realizate de elevi, să identifice posibilele cauze ale acestor erori şi să le încadreze într-o anumită tipologie. La finalul articolului se găsesc formulate câteva recomandări pentru profesorii care predau sau vor preda ştiinţe în clasele de învăţământ primar şi pentru autorii de resurse didactice pentru disciplina Ştiinţe ale naturii, care urmează să elaboreze materiale de studiu în acord cu noua programă.

Cuvinte cheie: Aria curriculară Matematică și științe ale naturii, erori de învățare a științelor, învățământ primar

Licenţa Creative Commons Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

REINTEGRAREA EDUCAȚIONALĂ A COPIILOR REMIGRAȚI ÎN ȘCOLILE ROMÂNEȘTI. STUDIU DE CAZ ÎN JUDEȚUL VRANCEA | Florentina CIOMAGA
Vezi articolul 
| Rezumat&Cuvinte cheie


Rezumat: Sistemul educaţional românesc este în faţa unei noi provocări reprezentate de reintegrarea copiilor care se întorc în ţara de origine după o perioadă de migraţie, iar dezvoltarea politicilor şi procedurilor educaţionale devine din ce în ce mai importantă în contextul în care numărul copiilor români remigraţi este în creştere rapidă, cele mai recente estimări menţionând 150.000-180.000 (Brebuleţ, 2018).
Cercetarea a investigat percepţia socială a copiilor remigraţi în sectorul educaţional (percepţia copiilor nativi şi a profesorilor) şi potenţialele schimbări pe care profesorii, şcolile şi sistemul educaţional le pot implementa (de la activităţi specifice la dezvoltarea instituţională şi dezvoltarea unor instrumente didactice). Metodologia de cercetare este cantitativă, bazată pe un chestionar cu scale Likert.
Cercetări anterioare desfăşurate în judeţul Vrancea au evidenţiat efectele psihologice, sociale şi educaţionale ale remigraţiei, însă adaptarea sistemului educaţional la aceste nevoi este mai degrabă dependentă de modul în care sunt percepute de către factorii de decizie (profesori, personalul de conducere) şi de către copiii nativi. În mod ideal, percepţia socială ar trebui să fie cât mai apropiată de realitatea educaţională, însă ce se întâmplă dacă percepţia copiilor nativi şi a profesorilor nu corespunde realităţii? Ce se întâmplă dacă majoritatea copiilor nu poate identifica problemele pe care copiii remigraţi le au în readaptarea după revenirea în România? Dar dacă profesorii, atunci când planifică, implementează şi evaluează activităţile educaţionale, nu au la bază o cunoaştere adecvată a dificultăţilor pe care copiii remigraţi le întâmpină, pot sprijini sistemul educaţional pentru a răspunde mai bine nevoilor specifice ale remigranţilor?

Cuvinte cheie: Dezvoltare şcolară, reintegrare educaţională, remigranţi

Licenţa Creative Commons Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

BULLYINGUL ÎN ȘCOALĂ – STRATEGII DE PREVENȚIE ȘI INTERVENȚIE | Luminița Mihaela DRĂGHICESCU, Ioana STĂNCESCU
Vezi articolul | Rezumat&Cuvinte cheie


Rezumat: Într-o lume care pare că îşi pierde reperele axiologice, în care conflictele, violenţa, agresivitatea sunt prezente la orice palier al ansamblului societal, nici şcoala nu mai reprezintă, pentru copii şi profesori, un mediu sigur şi pozitiv. Bullyingul este un fenomen care s-a insinuat în viaţa şcolii, având efecte negative asupra sănătăţii fizice şi psihice a copiilor, asupra personalităţii acestora, precum şi asupra eficienţei şi calităţii procesului educaţional.
În acest context, prin studiul de faţă, ne-am propus să investigăm măsura în care profesorii, conştientizând gravitatea acţiunilor subsumate bullyingului, intervin cu promptitudine, adoptând o serie de strategii de prevenire sau/şi de combatere a acestui fenomen. În condiţiile în care, la nivelul Uniunii Europene şi nu numai, există o preocupare evidentă pentru prevenirea şi stoparea bullyingului, prin demersul investigativ realizat, în cadrul căruia am inclus un grup de profesori din învăţământul preuniversitar, ne-am propus, de asemenea, să identificăm măsura în care aceştia conştientizează nevoia de implicare, de acţiune imediată, cu scopul de a promova un climat educaţional sigur, de a asigura securitatea fizică şi emoţională a elevilor lor.
Rezultatele anchetei pe bază de chestionar au evidenţiat o atitudine proactivă a profesorilor, aceştia conştientizând importanţa intervenţiei lor pentru dezvoltarea unor relaţii armonioase între elevi, pentru formarea/dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale ale acestora, precum şi pentru diminuarea/stoparea acţiunilor subsumate bullyingului, prin mediere, sancţiuni adecvate, colaborare eficientă cu toţi partenerii educaţionali.

Cuvinte cheie: Bullying, climat educațional, competențe socio-emoționale, relații educaționale, strategii de prevenire și combatere a bullyingului

Licenţa Creative Commons Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

RELAȚIA CERCETARE – PREDARE: INVESTIGAREA PERCEPȚIILOR STUDENȚILOR ÎN CONTEXTUL UNEI NOI METODOLOGII DE EVALUARE | Miruna Luana MIULESCU
Vezi articolul | Rezumat&Cuvinte cheie


Rezumat: Deoarece predarea şi cercetarea sunt percepute ca două activităţi academice de bază, au existat diverse încercări de a încorpora cercetarea în procesul de predare. Literatura de specialitate sugerează că legătura dintre cercetare şi predare nu numai că îmbunătăţeşte cunoştinţele studenţilor, ci şi gândirea critică şi abilităţile de rezolvare de probleme. Lucrarea de faţă se concentrează pe percepţia studenţilor în ceea ce priveşte integrarea cercetării în procesul de predare la nivelul învăţământului universitar, anul II în specializarea Ştiinţele Educaţiei la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Scopul studiului este de a înţelege modul în care studenţii percep integrarea elementelor de cercetare în cursurile lor în contextul introducerii unei noi metodologii de evaluare. Designul de cercetare pre-test – post-test a implicat colectarea datelor de la 52 de studenţi folosind Chestionarul de Percepţie a Integrării Cercetării (SPRIQ). Analiza datelor a relevat faptul că studenţii percep mai multe beneficii atunci când cercetarea este integrată în activitatea de predare, sunt mai motivaţi şi interesaţi de modul în care se desfăşoară cercetarea în departament şi au o percepţie mai bună a mediului lor de învăţare.

Cuvinte cheie: Chestionarul de Percepţie a Integrării Cercetării (SPRIQ), metodologie de evaluare, relaţia cercetare-predare

Licenţa Creative Commons Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

STUDII TEORETICE

DEZVOLTAREA CLIMATULUI ȘCOLAR CU AJUTORUL CREATIVITĂȚII PROFESORILOR ȘI ELEVILOR | Mariana MORARU
Vezi articolul | Rezumat&Cuvinte cheie


Rezumat: Principalul obiectiv al acestui articol este de a pune în evidenţă rolul creativităţii în procesul de îmbunătăţire a climatului şcolar. Ambele concepte, atât climatul şcolar, cât şi creativitatea au fost atent investigate de-a lungul timpului şi au primit definiţii şi explicaţii complexe. Cercetătorii în domeniul creativităţii (Sadler-Smith, 2015; Wallas, 1926) prezintă câteva etape ale procesului creativităţii care ne ajută să înţelegem mai bine acest termen. Pentru a explica procesul creativităţii, Graham Wallas, în Art of Thought (1926), introduce un model cu patru etape, care include pregătirea, incubaţia, iluminarea şi verificarea, aceste idei fiind valorificate şi de alţi cercetători. Prezentul studiu dezvoltă aceste etape identificate de cercetători cu scopul de a oferi cititorilor o perspectivă mai clară asupra creativităţii în organizaţia şcolară. După prezentarea unei perspectivei comprehensive asupra conceptului de creativitate, se va sublinia importanţa atât a creativităţii profesorilor, cât şi a creativităţii elevilor în îmbunătăţirea climatului şcolar. Într-o lume în care elevii întâlnesc factori perturbatori la fiecare pas, profesorii au rolul de a-i transforma într-o parte activă a procesului de predare şi învăţare. Prin dezvoltarea unor relaţii bune cu elevii, prin chestionarea acestora cu privire la interesele şi pasiunile lor şi prin ghidarea lor cu înţelepciune prin procesul educaţional, profesorii pot avea mai mult succes în atingerea scopurilor lor. Creativitatea elevilor merită să fie valorificată în şcoli şi poate fi o parte esenţială a procesului de îmbunătăţire a climatului şcolar.

Cuvinte cheie: Creativitate, climat școlar, creativitatea profesorilor, creativitatea elevilor, îmbunătățirea climatului școlar

Licenţa Creative Commons Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

DEZVOLTĂ ACTIVITĂȚILE ACVATICE COMPETENȚELE SOCIALE ALE COPIILOR CU TULBURĂRI DIN SPECTRUL AUTIST? | Maria BELLA
Vezi articolul | Rezumat&Cuvinte cheie


Rezumat: Articolul trece în revistă o serie de programe acvatice şi analizează metode şi tehnici pentru dezvoltarea abilităţilor sociale la copiii mici cu tulburări ale spectrului de autism (ASD). Abilităţile sociale sunt interpretate prin intermediul teoriei minţii (ToM), punând accent pe interacţiuni de tipul înţelegerii explicaţiilor, a predicţiilor şi a gestionării comportamentului propriu şi al celorlalţi. Pe baza acestor elemente, scopul prezentării de faţă este de a studia rolul programelor acvatice de grup adaptate şi efectul acestora asupra copiilor cu autism pentru a înţelege conceptul de „colegi” şi pentru a învăţa beneficiile a două abilităţi sociale importante, respectiv munca în echipă şi relaţionarea. O căutare online prin ProQuest şi First Search s-a finalizat cu şapte studii cu metodologii de cercetare diverse. Toate aceste studii susţin valoarea programelor acvatice ca mijloace de dezvoltare a abilităţilor sociale. Datele calitative, precum şi cele cantitative care au inclus liste de verificare, interviuri şi teste, au indicat că aceste programe dezvoltă abilităţile sociale ale copiilor cu autism, cum ar fi cooperarea, comunicarea şi creşterea stimei de sine. Rezultatele au sugerat că prin aceste programe copiii cu autism au avut oportunităţi de a-şi face prieteni noi, de a se simţi mai confortabil într-un grup şi de a îşi reduce anxietatea prin înot. Aceste relaţii pot continua, pe măsură ce descoperă alte interese comune. Sunt necesare mai multe studii longitudinale pentru a dezvolta activităţile acvatice ca activităţi extracurriculare printr-o proiectare adecvată pentru a atinge rezultatele intenţionate. Prin sincronizarea teoriei cu activităţile sportive şi munca în echipă, copiii cu autism au experienţa unui profund sentiment de realizare personală.

Cuvinte cheie: Abilități sociale, interacțiuni, înot, muncă în echipă, tulburări ale spectrului autist

Licenţa Creative Commons Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

RECENZII

GEORGETA PÂNIȘOARĂ. PSYCHOLOGY OF LEARNING. HOW DO CHILDREN AND ADULTS LEARN? Iaşi, Polirom Publishing House, 2019, 296 pages, ISBN 978-973-46-7725-2 | Andreea-Diana SCODA
Vezi recenzia

APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 1 / 2020

APEL PENTRU ARTICOLE

REVISTA de PEDAGOGIE – JOURNAL of PEDAGOGY
Nr. 1 /2020

Locul publicării
România

Tipul publicației
Online și tipărită

Data publicării
Iunie 2020

Publicată de
Institutul de Științe ale Educației

ISSN
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica

Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz  şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile sunt dedicate stimulării dezbaterii și facilitării consolidării unei rețele academice între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte.

Numărul 1 din 2020 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe dinamica relației dintre educație și formare, respectiv piața muncii. Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează tematici precum:

  • rolul sistemului educațional în pregătirea pentru piața muncii – perspective, evoluții, programe și politici;
  • raporturi dintre parcursul educațional și cel profesional;
  • excluziune socială și acces în sistemele de educație, formare,  ocupare (problematica tinerilor NEET);
  • formarea profesională inițială și continuă a cadrelor didactice.

Numărul 1 din 2020 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat de Oana Iftode și Ancuța Plăeșu.

 Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatul articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 31 ianuarie 2020. Persoanele care doresc să trimită o recenzie trebuie să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 10 martie 2020.

 Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia coordonatorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic și Ulrichsweb. Articolele care au ca tematică învățământul superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

RP-2019-1 (ro)

2019-1-cover

STUDII EMPIRICE

Studiu asupra relaţiei dintre nivelul stării de conştientizare (mindfulness) şi cel al echilibrului muncă-viaţă personală, la nivelul populaţiei tinere din România  | Ion-Ovidiu PÂNIŞOARĂ, Georgeta PÂNIŞOARĂ, Cristina SANDU, Ruxandra CHIRCA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie


Rezumat: Scopul prezentului studiu este de a investiga relaţia dintre nivelul stării de conştientizare (mindfulness) şi cel al echilibrului muncă-viaţă personală (work-life balance) la nivelul populaţiei tinere cu studii superioare, ce aparţine mediului urban din România. În procesul de îmbunătăţire a nivelurilor de echilibru muncă-viaţă personală, satisfacţie sau stare de bine, mindfulness-ul deţine un rol esenţial, demonstrat prin rezultatele obţinute în urma acestei practici. Calitatea vieţii noastre profesionale contribuie în mod semnificativ la sporirea calităţii vieţii în ansamblu. Atunci când organizaţia asigură membrilor săi o viaţă profesională optimă, aceasta devine, implicit, demnă de a atrage şi de a-şi păstra angajaţii. Conceptul de „mindfulness” nu acţionează în mod izolat, ci influenţează în mod pozitiv multiple dimensiuni ale vieţii unui individ. Aceste dimensiuni includ: perspectiva asupra mediului înconjurător, relaţionarea cu cei din jur, modul de luare a deciziilor şi autocunoaşterea. Subiecţii acestui studiu au fost 60 de tineri, cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani. Aceştia urmează sau au absolvit instituţii de învăţământ superior. Metoda de cercetare la care a apelat acest studiu a fost ancheta, iar instrumentele utilizate au fost două chestionare: primul chestionar a avut ca scop identificarea nivelului de mindfulness, pornind de la patru dimensiuni (observare, descriere, acţionare conştientă şi acceptare fără a judeca), iar cel de al doilea a fost reprezentat de o scală pentru măsurarea nivelului de echilibru muncă-viaţă personală în ceea ce priveşte populaţia tânără din România. Este necesară menţionarea faptului că rezultatele studiului nu denotă o relaţie de tip cauzal între cele două variabile, ci demonstrează doar existenţa unei legături între variaţiile acestora.

Cuvinte cheie: Echilibrul viaţă profesională – viaţă personală, mindfulness, satisfacţie, stare de bine

Licenţa Creative Commons Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


Formarea cadrelor didactice pentru încurajarea dezvoltării competenţelor de gândire superioare la clasăCristina TRIPON
Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie


Rezumat: Învăţarea pe tot parcursul vieţii a devenit o necesitate, în majoritatea profesiilor, datorită exploziei informaţionale şi a integrării tehnologiilor în activitatea zilnică. Profesorii, evident, se încadrează în această categorie, metodele de predare şi competenţele care necesită dezvoltate elevilor având nevoie de îmbunătăţiri continue. Schimbările de reformă educaţională, derulate în manieră prea rapidă pentru adaptarea copiilor, dar şi a cadrelor didactice, contribuie şi acestea la provocările zilnice şcolare. În mod ideatic, şcoala ar trebui să pregătească elevii ei pentru provocările unei vieţi active. Însă, ce se întâmplă când piaţa muncii este încă în plină dezvoltare şi competenţele necesare viitorului încă nu sunt cerute la nivel actual? Ce se întâmplă când competenţele secolului 21 sau competenţele din categoria soft-skills nu sunt dezvoltate nici măcar de către cei care formează absolvenţii, adică de către cadrele didactice? Această cercetare s-a concentrat pe un program special dezvoltat, de aproximativ 1 an, pentru viitorii profesori. Obiectivul principal îl constituie îmbunătăţirea practicilor educaţionale directe, de la clasă, prin utilizarea unor metode de predare care încurajează dezvoltarea competenţelor de gândire superioare.

Cuvinte cheie: Competenţe de gândire superioare, formarea profesorilor, programe de certificare

Licenţa Creative Commons Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


Şcoala ca organizaţie care învaţă. Climatul şcolar în societatea digitalizată | Mariana Georgiana MORARU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie


Rezumat: Articolul propune spre analiză dimensiunile climatului educaţional din organizaţia şcolară, care nu doar facilitează procese de învăţare, ci învaţă ea însăşi, dezvoltându-se în permanenţă. Importanţa climatului educaţional în definirea unei şcoli este subliniată metaforic şi de către Freiberh şi Stein (1999), care descriau climatul şcolar ca fiind „inima şi sufletul şcolii şi esenţa care îi determină pe profesori şi elevi să iubească şcoala şi să îşi dorească să fie parte din ea.” În ultimii ani au apărut studii îngrijorătoare cu privire la stările pe care, deopotrivă, elevii şi profesorii le asociază cu şcoala. Conform unui raport asupra stării educaţiei din România publicat de UNICEF în 2013, ţara noastră se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte starea de bine a tinerilor. Nici când vine vorba despre profesori, realitatea educaţională nu stă foarte diferit. Un studiu realizat recent (2018) de Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL) şi D&D Research arată că România ocupă antepenultimul loc în lume şi ultimul loc în Europa cu privire la indexul global al statutului profesorilor în societate. Pentru a putea construi un climat educaţional propice învăţării şi care să susţină dezvoltarea şcolilor este mai întâi necesară o analiză atentă a numeroaselor dimensiuni ale climatului educaţional, în scopul înţelegerii complexităţii şi valorii acestui concept.
Cuvinte cheie: Climat educaţional, dezvoltarea şcolii, dimensiuni, organizaţie şcolară, resurse educaţionale, societate informaţională

Licenţa Creative Commons  Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


Contribuţia Jocului de rol la dezvoltarea competenţelor de comunicare ale studenţilor dintr-o universitate tehnică 
Elena TIRON
Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul prezintă un scurt istoric al jocului de rol de la Moreno până în prezent şi specificul jocului de rol ca metoda didactică. Se identifică diferenţierile conceptuale între metode interactive asemănătoare: lucrul pe grupe, pălăriile gânditoare, metoda mozaic. Metoda didactică a jocului de rol este aplicată pe un lot de 90 de studenţi de la o facultate tehnică, din anul I, la disciplina Tehnici de comunicare, timp de 12 săptămâni. Cercetarea îşi propune să analizeze impactul aplicării jocului de rol asupra dezvoltării competenţelor de comunicare profesională. Demersul de cercetare evidenţiat în articol a pornit de la problema de comunicare a studenţilor din anul I de la o facultate tehnică, ce constă în dificultatea relaţionării prin ascultare activă, empatie, negociere cu ceilalţi. Ca urmare, obiectivele cercetării s-au concentrat pe dezvoltarea acestor subcomponente ale competenţei de comunicare. Se stabilesc de către professor criteriile de evaluare a aplicării acestei metode pentru dezvoltarea competenţei de comunicare profesională. Prin metoda SWOT aplicată la sfârşitul cercetării de 12 săptămâni, studenţii au pus în evidenţă aspectele pozitive, pe cele negative, oportunităţile şi riscurile aplicării jocului de rol. Concluziile lucrării subliniază necesitatea folosirii metodelor interactive cu scopul dezvoltării competenţelor transversale ale studenţilor, dar şi limitele sau inadecvările acestor metode.

Cuvinte cheie: Antrenament, competenţe de comunicare profesională, joc de rol, învăţământ superior tehnic

Licenţa Creative Commons Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


Utilizarea tehnologiei în predarea disciplinelor STEM. O cercetare empirică | Olimpius ISTRATE, Cosmina MIRONOV, Anca POPOVICI
Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie


Rezumat: În Romania, rezultatele ultimei evaluări PISA, precum şi rezultatele examenelor naţionale arată o scădere a interesului elevilor în studiul ştiinţelor, iar rezultatele sunt cu mult sub media OCDE. Studiul de faţă a fost implementat la nivel național de către o echipă de cercetare de la Universitatea din Bucureşti, în cadrul proiectului Scientix, coordonat de European SchoolNet. Cercetarea vizează credinţele şi atitudinile cadrelor didactice care predau discipline STEM la nivel preuniversitar privind practicile curente, evoluţiile şi tendinţele în educaţia pentru ştiinţe. Au fost utilizate două tehnici investigative: analiza de documente şi ancheta pe bază de chestionar online standardizat. Chestionarul a fost dezvoltat de Friday Institute for Educational Innovation, NC State University. Până în acest moment, au fost colectate date de la 259 de cadre didactice care predau STEM. Ancheta a invitat profesorii să îşi exprime opinii pentru a surprinde atitudinile, valorile şi credinţele pe teme precum eficacitatea demersurilor de predare, dezvoltarea competenţelor pentru secolul XXI, leadership educaţional, măsura în care predarea şi cadrele didactice influenţează performanţa şcolară la disciplinele STEM, măsura utilizării TIC, frecvenţa anumitor strategii didactice la lecţii de STEM, conştientizarea carierelor profesionale în domeniile STEM. Articolul abordează prioritar un construct important (dintre cele şapte vizate de investigaţie) – utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării în activităţile de învăţare la disciplinele STEM. Constructul este operaţionalizat în opt elemente. Cadrul mai larg al dinamicii dintre constructe este relevant pentru a înţelege atât relaţiile dintre credinţe şi practica educaţională, cât şi modul în care rezultatele cercetării pot fi utilizate pentru a proiecta parcursuri de dezvoltare profesională continuă pentru cadrele didactice care predau discipline STEM.

Cuvinte cheie: Cadre didactice, instruire asistată de calculator, resurse şi instrumente educaţionale digitale, STEM, educaţie pentru ştiinţe

Licenţa Creative Commons  Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


Creativitatea, învăţarea interdisciplinară şi folosirea tehnologiei – condiţii pentru un învăţământ modern  | Adina MIHAI (CĂLUGĂRU)
Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie


Rezumat: Profesorul poate dezvolta creativitatea elevilor prin diferite strategii şi de el depinde ca lecţiile să fie atractive, interesante şi să conducă pe de o parte la o colaborare bună între elevi, iar pe de altă parte între profesor şi elevii săi. Învăţarea interdisciplinară apare ca o necesitate pentru a depăşi graniţele artificiale între discipline şi pentru a corela conţinuturile acestora, iar folosirea tehnologiei în cadrul orelor ajută la îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ, urmărind achiziţionarea unor cunoştinţe şi formarea unor deprinderi, care să permită elevului să se adapteze cerinţelor societăţii, aflate într-o permanentă evoluţie. Utilizarea tehnologiei favorizează procesul de învăţare prin următoarele trăsături: prin activităţile multidisciplinare, prin faptul că permite accesul la resurse educaţionale din afara şcolii, prin recurgerea la imagini, sunete care facilitează înţelegerea unor concepte abstracte, prin capacitatea de căutare a surselor de informaţii ce stimulează curiozitatea, prin posibilitatea exersării unor deprinderi, prin interacţiunile colaborative în rezolvarea unor proiecte. Pentru a realiza un învăţământ modern, dar şi de calitate, profesorul trebuie să îmbine corect metodele clasice cu cele moderne, să fie creativ, iar tehnologia să fie folosită cu măsură şi la momentul potrivit. Cheia pentru utilizarea cu succes a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor nu constă în alegerea unor instrumente sau programe, ci în capacitatea profesorului de a planifica, a crea şi implementa o activitate care să fie creativă şi eficientă.

Cuvinte cheie: Colaborare, creativitate, învăţare interdisciplinară

Licenţa Creative Commons  Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


Dezvoltarea competenţelor de comunicare orală a copiilor, prin intermediul poveştilor şi a setului LEGO®  | Diana COJOCNEAN
Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie


Rezumat: Studiul prezintă modul în care a fost folosit LEGO ca material didactic în cadrul unui curs de limbă engleză cu elevi cu vârste cuprinse între 7 şi 10 ani, pentru a le dezvolta fluenţa în limba engleză şi abilităţile de comunicare orală. Rezultatele acestui studiu susţin ideea că învăţarea prin poveşti îi captivează pe cei mici facilitând procesul de învăţare a unei limbi străine, LEGO oferind un context extrem de favorabil învăţării. De asemenea, studiul indică faptul că interesul elevilor în activităţile care implică povestea este determinat de mai mulţi factori, precum interesul lor pentru LEGO în general, nivelul lor de asertivitate, nivelul de creativitate individual precum şi de nivelul de limbă. În ceea ce priveşte tipul de sarcini de lucru, acestea au fost atât colaborative, cât şi individuale, elevii cei mici descurcându-se mai bine în sarcinile individuale de lucru decât în perechi sau grup. Pe parcursul procesului a fost folosit setul special LEGO pentru poveşti. Articolul pune accentul pe modul de folosire a setului LEGO pentru a spune poveşti într-o limbă străină prin angrenarea elevilor în diferite activităţi de construit şi prezentat poveşti şi relevă diverse avantaje pentru folosirea pieselor LEGO ca materiale didactice în activităţile de învăţare.

Cuvinte cheie: Abilităţi orale, colaborare, EFL, implicare, LEGO, povestit

Licenţa Creative Commons  Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


Studiu comparativ privind percepţia elevilor despre utilizarea textelor literare ca resurse autentice de învăţare a limbilor străine
Lilia PETRICIUC
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie


Rezumat: Studiul dat reprezintă o încercare de a identifica atitudinea, dar şi trebuinţele celor ce studiază limba engleză ca limbă străină (LES) vis-a-vis de utilizarea textelor literare (TL) în calitate de resursă didactică autentică. Pentru o perioadă destul de însemnată textul literar a fost marginalizat în conţinuturile curriculare de limbă engleză, ceea ce a condus la formarea defectuoasă a competenţelor lor de comunicare, în special în ceea ce ţine de decodarea şi interpretarea limbajului figurat, a face inferenţe şi a gândi critic. Considerăm că revitalizarea TL va adduce multiple beneficii instructiv-educative celor ce studiază LES ca parte a programului cu dublă specializare, în formarea lor ca profesori de istorie, pedagogie, limbă română şi limbă engleză pentru învăţământul primar sau gimnazial. Studiul contrastive comparativ a implicat 83 de respondenţi, dintre care 48 studenţi ai Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei de la Universitatea din Granada, Spania şi 35 de la aceeaşi Facultate a Universităţii Pedagogice „Ion Creangă” din Chişinău. Datele obţinute prin desfăşurarea sondajului de opinie şi a unui interviu, relevă percepţii diferite: deşi admit multitudinea de beneficia educaţionale a TL, studenţii spanioli sunt destul de reticenţi referitor la exploatarea lor ca resursă didactică pentru dezvoltarea competenţelor lor de comunicare în LE, iar cei moldoveni susţin iniţiativa de a încorpora TL în curriculumul de LE, alături de alte genuri de texte. Factorii de decizie de la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar trebui să ţină cont de constatările date ca temei pentru potenţiale modificări în curriculumul de LES.

Cuvinte cheie: Atitudini şi percepţii, beneficii, diferenţe, materiale autentice, texte literare

Licenţa Creative Commons Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


Mentimeter şi lecţia de limba şi literatura română | Mihaela STANCIU
Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie


Rezumat: Diferenţele între generaţii se observă din ce în ce mai mult în şcoli, nu numai din punctul de vedere al mentalităţilor, ci şi din perspectiva evoluţiei tehnologiei. În prezent, şcoala trebuie să se adapteze ritmului de dezvoltare a societăţii şi să răspundă nevoilor de formare a tinerilor, care vor deveni adulţi într-o lume a viitorului, caracterizată de schimbare, de prezenţa în viaţa de zi cu zi a tehnologiilor avansate şi a ştiinţei. Întrebarea pe care ne-o punem, în calitate de profesori de limba şi literatura română, este în ce fel metodele şi instrumentele de lucru utilizate la clasă pot fi adaptate la noile mijloace de comunicare, astfel încât interacţiunea profesor-elev să fie realizată într-o manieră mai constructivă şi mai motivantă. Propunem în acest articol o nouă pistă de reflecţie pentru profesorii interesaţi de optimizarea strategiilor de predare, aplicaţia Mentimeter, un element de noutate în România, însă folosită în mod curent în Regatul Unit, în timpul cursurilor preuniversitare şi universitare. Vom avea în vedere definirea conceptului, modul de utilizare, mijloacele materiale necesare, modul de realizare a unor sarcini de lucru cu evidenţierea rolurilor profesorului şi ale elevului, realizarea unei aplicaţii didactice. În opinia noastră, Mentimeter poate fi un instrument TIC pus în serviciul educaţiei, reuşita acestui demers depinzând însă, în bună măsură, de creativitatea şi deschiderea spre nou a fiecărui cadru didactic.

Cuvinte cheie: Aplicaţie didactică, lecţia de literatură, Mentimeter, optimizarea metodelor şi instrumentelor de lucru, schimbarea societăţii

Licenţa Creative Commons Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


Atitudinea elevilor de liceu faţă de utilizarea tehnologiei în procesul
educaţional Lavinia DRĂGAN
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie


Rezumat: Această lucrare prezintă rezultatele unei anchete sociologice bazate pe tehnica sondajului de opinie, utilizând ca instrument chestionarul tematic. Atât prin modul de construire a eşantionului (eşantion de disponibilitate alcătuit dintr-un număr relative mic de subiecţi), cât şi prin analiza şi interpretarea datelor, prezenta cercetare este relativ asemănătoare studiilor calitative. Chestionarul se adresează elevilor de liceu şi este elaborat cu scopul de a analiza percepţiile şi atitudinile acestora cu privire la utilizarea tehnologiei în procesul de învăţare şi evaluare. Am avut în vedere atât gradul de utilizare a tehnologiei pentru studiul individual şi documentare, cât şi nivelul de valorificare de către profesori şi elevi a acesteia în cadrul lecţiilor. Ancheta sociologică pe bază de chestionar surprinde şi modul în care respondenţii privesc felul în care tehnologia poate fi utilizată în domeniul predării ştiinţelor socio-umane. Pornind de la dezvoltarea celor opt competenţe cheie stabilite în conformitate cu normele europene, am investigat modalitatea în care, pe lângă competenţele generale şi specifice prevăzute de programa de sociologie, se poate urmări şi dezvoltarea competenţelor digitale. Rezultatele cercetării indică un nivel crescut de receptivitate şi de interes din partea elevilor faţă de integrarea tehnologiei în cadrul predării ştiinţelor socio-umane, precum şi o creştere a eficienţei în raport cu obiectivele didactice propuse. De asemenea, se poate constata o creştere a motivaţiei intrinseci pentru studiu şi asumarea unui rol activ de către elevi pe parcursul procesului educaţional. În concluzie, integrarea tehnologiei în strategiile didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare se dovedeşte a fi benefică, venind în egală măsură în întâmpinarea nevoilor elevilor şi ale profesorilor.

Cuvinte cheie: Competenţe digitale, liceu, ştiinţe socio-umane, tehnologie

Licenţa Creative Commons Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


Perspectiva şi efectele utilizării cursurilor de robotică în educaţia şcolarilorAna Maria POPA
Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie


Rezumat: Această cercetare s-a concentrat pe explorarea modului în care introducerea cursurilor de robotică în şcoală poate îmbunătăţi procesul instructiv-educativ, în special în direcţia antrenării copiilor către abilităţile specifice secolului 21, dar şi datorită roboticii care atrage din ce în ce mai mult. La această cercetare au participat două grupuri de elevi de la o şcoală de stat din Bucureşti: Şcoala Gimnazială Nr. 195. Grupul experimental a participat la cursul de Robotică şi grupul de control a participat la un curs de Matematică Aplicată în Transmiterea Mişcării, pe o perioadă de şapte săptămâni, în anul 2017. În momentul respectiv, elevii din ambele grupuri erau clasa a III-a, iar media lor de vârstă era de 9-10 ani. Grupul care a desfăşurat cursul de Robotică a fost compus din 33 elevi, iar grupul care a desfăşurat cursul de Matematică Aplicată în Transmiterea Mişcării a fost compus din 37 elevi. Pentru această cercetare s-au utilizat kiturile furnizate de compania LEGO de tipul LEGO Mindstorm, acestea permiţând elevilor lucrul în echipă. Astfel, s-a facilitat înţelegerea noţiunilor de bază, iar copiii au reuşit ulterior să-şi exprime şi să-şi dezvolte ideile proprii. Noţiunile de robotică, conceptele tehnologice de bază au fost uşor asimilate de grupele de elevi cu media de vârstă 10 ani. Dezbaterile dintre elevi, rezolvarea problemelor matematice, munca în echipă, valorificarea interesului pe care copiii îl aveau pentru designul roboţilor, demonstrează că robotica este o disciplină ce câştigă teritoriu.

Cuvinte cheie: Copii, matematică, probleme, rezolvare, robotică

Licenţa Creative Commons Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


RECENZII

SPERANŢA FARCA. INDEPENDENŢA COPILULUI. SPAIMA DE SEPARARE. Bucureşti, Editura Humanitas, 2018, 271 pagini, ISBN 978-973-50-6153-1 | Andreea-Diana SCODA
Vezi recenzia


IN MEMORIAM

In memoriam. Gabriel Albu, pedagogul  | Irina HORGA
Vezi articolul


* * *
Dezvoltare şcolară prin parteneriate eTwinning
Vezi articolul


NUMĂR ÎNTREG

APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 2 / 2019

APEL PENTRU ARTICOLE

REVISTA de PEDAGOGIE – JOURNAL of PEDAGOGY Nr. 2 / 2019

Locul publicării
România

Tipul publicației
Online și tipărită

Data publicării
Decembrie 2019

Publicată de
Institutul de Științe ale Educației

ISSN
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica

Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz  şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile sunt dedicate stimulării dezbaterii și facilitării consolidării unei rețele academice între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte.

Numărul 2 din 2019 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe implicațiile creativității în procesele de învățare și în proiectarea și inovarea practicilor educaționale. Numărul 2 din 2019 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat de Mirela Alexandru, cercetător științific.

Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 15 august. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 1 octombrie 2019.

 

Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română  sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în Crossref, DOAJ, De Gruyter (IBZ și IBR), ERIH PLUS și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

RP 2016-2

2016-02-cop-h150


ABORDĂRI TEORETICE

CEVA NOU, CEVA VECHI… REFLECȚII ASUPRA ROLULUI TEXTULUI LITERAR ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ENGLEZĂ CA LIMBĂ STRĂINĂ | Stela ROŞCOVAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul de faţă subliniază valoarea instructiv-educativă a textului literar în cadrul orelor de limba engleză ca limbă străină, sugerând diverse strategii care pot fi implementate în vederea dezvoltării competenţei de comunicare a elevilor, şi anume cele euristice. Metoda comunicativă a contribuit la neglijarea textului literar şi la excluderea cvasitotală a acestuia din conţinutul majorităţii resurselor didactice. Scopul articolului este de a reabilita rolul textului literar din perspectiva dezvoltării competenţei de comunicare şi de a evidenţia multiplele beneficii educaţionale pe care le prezintă pentru cei care studiază o limbă străină.

Cuvinte-cheie: text literar, strategii euristice, competenţă, lectură, implicare.


ECHITATEA – ÎNTRE DECLARAŢIE ŞI REALITATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR | Irina HORGA, Otilia APOSTU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul prezintă problematica echităţii în învăţământul superior, din perspectivă istorică. Demersul face referiri generale la contextul internaţional şi realizează o analiză specifică asupra învăţământului superior din România. Datele au la bază o incursiune la nivelul legislaţiei, precum şi a practicilor educaţionale specifice fiecărei epoci istorice. Problematica echităţii în învăţământul superior românesc a fost abordată din perspectiva egalităţii de acces şi de şanse la intrare, pe parcurs şi la ieşirea din sistemul de învăţământ.

Cuvinte-cheie: adolescenţă, indecizie vocaţională, teoria existenţială.


FORMAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE PE DIMENSIUNEA EDUCAŢIEI NONFORMALE | Ana-Maria Aurelia PETRESCU, Ioana STĂNCESCU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Trăim într-o societate aflată într-un proces permanent şi rapid de schimbare, o societate în care educaţia permanentă continuă să fie un motor principal, chiar dacă educaţia formală, în forma ei tradiţională, tinde să piardă teren în faţa celorlalte două forme: educaţia nonformală şi cea informală. Omul contemporan nu se poate limita la a achiziţiona un volum mare de cunoştinţe. Devine mult mai importantă viziunea pragmatistă asupra educaţiei, aceea de a şti să faci, să utilizezi produsele cunoaşterii, să-ţi structurezi un set de cunoştinţe funcţionale pe care să le converteşti apoi în atitudini şi comportamente constructive. Ca atare, este obligatoriu pentru cadrele didactice să acorde o deosebită atenţie formării propriilor competenţe profesionale şi transversale, specifice pentru zona educaţiei nonformale. Această formă a educaţiei, percepută ca punte de legătură între educaţia şcolară, de tip formal, şi cea informală, realizată în special în familie şi în societate, în general, constituie un context educațional propice formării şi dezvoltării personalităţii omului modern.

Cuvinte-cheie: educaţie formală, educaţie nonfomală, educaţie informală, competenţe profesionale, competenţe transversale.


DESPRE O POSIBILĂ REDIMENSIONARE PEDAGOGICĂ A LECŢIEI | Cristian PETRE

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Actualul context al praxisului instructiv-educativ este reglat, la nivelul paradigmei educaţionale, de o referinţă precisă: curriculumul centrat pe competenţe. Motivarea unei asemenea (re)orientări generează efecte complementare: centrarea pe elev, implicit pe învăţare. Oferta informaţională referitoare la teritoriile de semnificaţie asociate noilor repere-concept este bogată şi eterogenă, iar prin aceste atribute, devine inclusiv generatoare de confuzii şi nutritivă pentru aporii. În condiţiile unei stări de necesitate (aceea a unei viziuni unitare, coerente şi coezive, care se reflectă în demersurile concrete de management al învăţării), cum poate fi negociată diversitatea de semnificaţii ale competenţei (ca finalitate a învăţării şcolare)? În acest context dinamizat de remodelări teoretice, care sunt efectele practice, gestionabile de către profesor? „Infrastructura” teoretică referitoare la lecţie rămâne validă, în condiţiile unor itinerarii analitice care operează cu variabile precum „cunoştinţe”, „abilităţi-deprinderi”, „atitudini”? Caracterul relativ retoric al ultimului enunţ primeşte, pe parcursul prezentului material o confirmare a utilităţii unui demers mai complex, care să nu ignore o multiplă redimensionare a lecţiei: temporală, structurală, tipologică, a proiectării, conceptuală. Articolul se adresează profesorilor şi celor care se formează pentru această profesie, vizând o alternativă interpretativă şi metodologică pentru managementul lecţiei. Infrastructura metodologică a demersurilor este predominant deductivă, organizându-se prioritar ca manifestare hermeneutică. Lucrarea continuă manifestările auctoriale personale dedicate problematicii managementului lecţiei, oferind o imagine comprehensivă şi concluzivă asupra aspectelor abordate.

Cuvinte-cheie: învăţarea în clasă, învăţarea de acasă, lecţie, competenţe.


PARTICULARITĂŢIALE EDUCAŢIEI AXIOLOGICE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ | Adriana NICU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Prin finalităţile educaţiei, axiologia apare ca o infuzare necesară în procesul de învăţământ. Conceptele de evaluare, valoare şi valorizare sunt intercorelate şi îşi află originea în basme şi legende. Grădiniţa joacă un rol covârşitor în formarea axiologică a copilului. Articolul propune selecţia şi organizarea unui set de valori specifice curriculumului preşcolar, prin care copiii sunt pregătiţi pentru o lume dinamică. Multiculturalitatea duce la înglobarea valorilor individuale şi naţionale într-o valoare universală, a întregii umanităţi.

Cuvinte-cheie: educaţie axiologică, valoare, valorizare, vârsta preşcolară, exerciţiu axiologic.


DISCIPLINA PREŞCOLARULUI. O INCURSIUNE ÎN DISCIPLINA DIN MEDIUL PREŞCOLAR MONTESSORI | Izabela Cezarina Tatiana BĂRBIERU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Urmărind evoluţia disciplinei în timp se observă faptul că multă vreme aceasta s-a bazat pe metode negative, precum constrângerea şi pedepsele corporale. Astăzi ideea disciplinei în educaţie este mai mult decât actuală. Din acest motiv, abordarea acestei chestiuni trebuie realizată de la baza formării ei, şi anume, din preşcolaritate. Pornind de la definirea conceptului, articolul prezintă o nouă abordare a disciplinei preşcolarului. Metoda Montessori introduce modelul de disciplină activă prin plasarea preşcolarului într-un mediu pregătit conform nevoilor sale, dispunând de libertatea de a-şi alege materialele sub îndrumarea aparent pasivă a educatorului. Interesul preşcolarului faţă de materialele special concepute induce concentrarea activă şi spontană, ceea reprezintă primul pas către corectarea deviaţiilor de comportament.

Cuvinte-cheie: disciplină, preşcolar, libertate, normalizare, Montessori.


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

PROGRAMELE DE ORIENTARE A CARIEREI ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR OLANDEZ. UN STUDIU DE CAZ | Tatiana CIFF, Miriam TERPSTRA

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul prezintă o sinteză a cadrului teoretic al programelor de orientare a carierei în învăţământul superior din Olanda, în general, şi îl exemplifică, prin prezentarea unei structuri şi prin implementarea unuia dintre aceste programe la nivelul Universităţii de Ştiinţe Aplicate, în particular.

Cuvinte-cheie: SCP (Planificarea carierei studenţilor), PDP (Planificarea dezvoltării personale).


COMUNICAREA INTERCULTURALĂ: O ABORDARE CLIL ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE | Ionuţ CĂPENEAŢĂ

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Lucrarea îşi propune să prezinte un opţional care vizează dezvoltarea de competenţe de comunicare interculturală, dar şi competenţele de comunicare în limba engleză într-o manieră integrată şi rezultatele acestuia după şase luni de la implementare. Grupul ţintă al proiectului îl reprezintă o clasă a XI-a, specializarea filologie – engleză intensiv, cu un nivel al limbii engleze B1, conform Cadrului European Comun de Referinţă al Limbilor, dar cu motivaţie scăzută pentru studiul limbii engleze. Pe lângă dezvoltarea competenţelor de comunicare interculturală şi a celor de comunicare în limba engleză, cursul doreşte să faciliteze tranziţia elevilor către nivelul B2, care presupune un grad mai mare de abstractizare a temelor. Cursul a fost conceput în septembrie 2015şi este implementat în anulşcolar 2015-2016. Încă de la început, cursul a avut succes, fiind privit de elevi ca un element de noutate şi o alternativă la curriculumul clasic, iar după şase luni, rezultatele sunt notabile: elevii sunt mai implicaţi, iar motivaţia lor a crescut considerabil. Notabil este şi cazul a trei elevi cu nivelul A2 care au reuşit să îşi amelioreze competenţele de comunicare în limba engleză, ajungând la nivelul B1, dupa cum arată rezultatele unui test aplicat dupa trei luni de la implementarea proiectului.

Cuvinte-cheie: CLIL, motivaţie, implicare, competenţe de comunicare.


ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI ÎN RELAŢIILE EDUCAŢIONALE | Roxana ENACHE

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Autoritatea cadrului didactic nu trebuie confundată cu autoritarismul şi nu trebuie să fie utilizată ca sursă de putere. Autoritatea profesorului trebuie utilizată ca mijloc de pregătire a autonomiei, a obiectivităţii în interacţiunea socială, a libertăţii conştiente a tinerilor. În managementul educaţiei se manifestă o autoritate formală, de poziţie, legitimă, statuată, şi alta funcţională, de competenţă. Autoritatea formală are efecte negative asupra dezvoltării elevilor, este generatoare de conflicte psihosociale şi randament scăzut. Autoritatea formală este acea autoritate care decurge din manifestarea unui statut socio-profesional, iar cea de competenţă este cea care se manifestă prin prisma abilităţilor, a priceperilor şi a competenţelor cadrului didactic dovedite în actul educaţional. În managementul educaţional eficient funcţionează mai degrabă autoritatea decât puterea, mai degrabă autoritatea de competenţă decât cea formală. Competenţele didactice, metodologice, de organizare, de evaluare sunt surse ale autorităţii de competenţă.

Cuvinte-cheie: autoritatea profesorului, autonomia şi responsabilitatea elevului, autoritate formală, autoritatea de competenţă.


MOTIVAREA ELEVILOR TINERI ÎNTR-O ȘCOALĂ PRIMARĂ DIN ROMÂNIA | Diana COJOCNEAN, Stanca IUREAN

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul de faţă prezintă modul în care o instituţie de învăţământ din România foloseşte anumite strategii de motivare a elevilor din clasele primare, percepţia părinţilor asupra eficienţei utilizării acestor strategii precum şi perspectiva cadrelor didactice asupra folosirii acestor strategii la clasă. Studiul a avut loc în cadrul unei instituţii de învăţământ privat din Cluj-Napoca şi prezintă date culese dintr-un chestionar online, precumşi din fişele de observaţie completate de cadrele didactice. Astfel, datele culese din cele două surse prezintă modul în care strategiile de motivare existente la nivelul instituţiei de învăţământ din studiul de faţă sunt percepute de către părinţii elevilor şi de către cadrele didactice care le folosesc. Principalul scop al studiului a fost investigarea modului în care elevii se raportează la strategiile motivaţionale, Ora de Aur, Star of the Week şi Punctele Spectrum, precum şi identificarea modului în care aceste strategii sunt percepute de către părinţi şi cadrele didactice.

Cuvinte-cheie: strategii motivaţionale, motivaţia extrinsecă, motivaţia intrinsecă, contextul social, recompense.


PREDAU DIVERSITATE LA ORELE MELE ŞI ELEVILOR LE PLACE! PREZENTARE PROGRAM CJI | Alina BĂLAN

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Programul educaţional „PREDAU DIVERSITATE LA ORELE MELE ŞI ELEVILOR LE PLACE!”, coordonat de Centrul de Jurnalism Independent Bucureşti,şi-a propus facilitarea accesului tinerilor la informaţii cu referire la drepturile şi obligaţiile civice, la statul de drept şi democraţie, la valorile constituţionale, într-o manieră inovativă adaptată provocărilor şi preocupărilor specifice vârstei elevilor (cum ar fi interacţiunea în mediul virtual),prin integrarea activităţilor educaţionale specifice în cadrul orei de Limba şi literatura română, contribuind la creşterea atractivităţii procesului instructiv-educativ. Proiectul a permis organizarea mai multor activităţi educaţionale în acord cu imperativele educaţiei pentru diversitate, pe teme de interes pentru elevi, precum: aspecte ale diversităţii, violenţa domestică, discriminarea/ discursul incitator la ură/ marginalizarea, provocările internetului, improvizaţii teatrale, dezbateri sau vizionări de filme educative urmate de sesiuni de întrebări şi răspunsuri.

Cuvinte-cheie: diversitate, incluziune socială, discriminare.


CULTURĂ PRIN MUZICĂ/ CULTURE THROUGH MUSIC: KODALY, DALCROZE ŞI ORFF – TREI METODE DE EDUCAŢIE MUZICALĂ CARE TEAJUTĂ SĂ ÎNŢELEGI ALTFEL MUZICA | Ioana MARGHITA, Roxana BRIŞCARIU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Într-un context în care metoda tradiţională de predare a artei sonore demonstrează din ce în ce mai mult că nu constituie singura soluţie valabilă pentru educaţia muzicală generală, proiectul „Cultură prin muzică/ Culture through music” vine cu o perspectivă revigorantă, oferind experienţa directă a trei metode ce şi-au dovedit deja succesul pe plan internaţional şi despre care pedagogii români cunosc doar informaţii abstracte, prezente în dicţionarele şi volumele de specialitate. Principiile şi strategiile educaţionale ale metodelor Dalcroze, Orff şi Kodály coincid de multe ori, într-un consens ce demonstrează, de altfel, natura lor holistică şi care devine mai important decât elementele care le diferenţiază. De la Dalcroze, pentru care mişcarea corporală este intim legată de muzică, răspunsul natural al trupului potenţând sunetul, la Orff, care pune accent pe importanţa improvizaţiei instrumentale, dar şi pe verb, pe cuvânt, cu profilurile lor ritmice care stau la baza artei sonore, şi până la Kodály, promotorul cântului vocal, prin care conceptele sonore sunt mult mai firesc înţelese şi asimilate, toate cele trei metode pledează pentru regăsirea copilului interior, gata oricând să se joace şi să se bucure împreună cu sunetele.

Cuvinte-cheie: Dalcroze, Orff, Kodály, educaţie, pedagogie.


AGENDA EDUCAȚIEI

CONFERINŢA EUROGUIDANCE „CONSILIEREA ŞI ORIENTAREA ÎN CURRICULUMUL ŞCOLAR” | Angela ANDREI

Vezi articolul


CĂTRE POLITICI EDUCAŢIONALE BAZATE PE CERCETARE. MECANISME DE MOBILIZARE A CUNOAŞTERII ŞI „BROKERING” AL CERCETĂRII ÎN EDUCAŢIE (ACRONIM: IMPACT2) | Elena MARIN, Georgeta ION, Romiţă IUCU, Mihaela STÎNGU, Simona IFTIMESCU, Carmen PROTEASA

Vezi articolul

O VIZITĂ DE STUDIU ÎN STATELE UNITE ALE AMERICII. EXPERIENŢE ŞI LECŢII ÎNVĂŢATE | Magdalena BALICA, Angela TEŞILEANU

Vezi articolul


RECENZII

ISTVÁN MURÁNYI (ed.). ETERNAL RETURN? THE SPECTER OF RADICALISM AMONG YOUNG PEOPLE IN EUROPE AND HUNGARY. Budapesta, L’Harmattan, 2015, 224 p., ISBN 978-2-343-08456-5 | Ana-Maria DALU

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

Apel pentru articole – Revista de pedagogie nr. 1/2017

Revista de Pedagogie lansează apelul la contribuții pentru numărul 1 / 2017.

Revista va cuprinde articole pe teme relevante pentru domeniul educației.

Tipurile de articole care pot fi publicate sunt: abordări conceptuale şi teoretice din domeniul ştiinţelor educaţiei; rezultate ale cercetărilor educaţionale; studii de caz; prezentări de proiecte și programe de intervenţie în domeniul educației; recenzii ale unor publicaţii relevante; interviuri cu personalităţi din domeniu etc.

Revista de Pedagogie acceptă spre publicare numai articole originale, care nu au fost publicate anterior în alte reviste.

Limbile de publicare pot fi română, engleză sau franceză.

Pentru informaţii detaliate legate de modul de redactare a articolelor, citare şi elaborare a referinţelor bibliografice vă rugăm să accesaţi Ghidul autorului (revped.ise.ro/ghidul-autorului/)

Așteptăm cu interes contribuțiile dumneavoastră până în 30 aprilie 2017, pe adresa redacției  revped@ise.ro  și pe adresa  s.mitulescu@ise.ro .

Echipa de redacție

RP 2016-1

2016-01-cop-v300


ABORDĂRI TEORETICE

SUNT PREVIZIUNILE REFERITOARE LA APTITUDINI UTILE EDUCAȚIEI PENTRU ÎNDRUMARE ȘI CARIERĂ? | Pedro Moreno DA FONSECA

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol discută utilitatea şi caracterul adecvat al prognozelor competenţelor pentru a sprijini activitatea desfăşurată în orientarea şi consilierea carierei, precum şi în educaţia pentru carieră. În acest scop, este analizată calitatea datelor obţinute prin sondaje, iar teoria învăţării în carieră este utilizată pentru a discuta rolul lor potenţial în dezvoltarea competenţelor de managementul carierei. Concluziile indică faptul că utilitatea prognozelor creşte prin combinarea mai multor surse distincte de date în furnizarea serviciilor de carieră şi prin lărgirea gamei de utilizare speculativă a datelor. Sunt furnizate exemple de integrare cu succes a prognozelor în activităţile practice de educaţie în carieră.

Cuvinte-cheie: orientarea în carieră, educaţia carierei, prognoze, prognoze de competenţe, învăţarea carierei, informaţii privind piaţa muncii.


MISIUNE COMPROMISĂ: INDECIZIA VOCAŢIONALĂ | László BRASSAI

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Abordările teoretice şi rezultatele studiilor empirice arată că decizia vocaţională este o sarcină importantă în dezvoltarea identităţii, maturitatea decizională relevând totodată funcţionarea optimă a personalităţii. Situaţia decizională este depăşită cu success de cei cu opţiuni clare, în acelaşi timp fiind percepută ca sursă de stres major de către cei nesiguri de opţiunea lor, sau faţă de alegerea uneia dintre alternativele vocaţionale (nedecişi) şi de către cei fără alternative sau dezinteresaţi de actul deciziei vocaţionale (indecişii) deopotrivă. O parte a cauzelor inadaptabilităţii în faţa confruntării cu sarcinile dezvoltării psihosociale au fost identificate încă demult, acestea fiind de ordin informaţional, aptitudinal ori emoţional. Perspectiva psihologiei existenţiale propune un model explicativ viabil în decodarea indeciziei vocaţionale persistente. Articolul de faţă prezintă aportul acestei perspective existenţialiste aduse psihologiei vocaţionale.

Cuvinte-cheie: adolescenţă, indecizie vocaţională, teoria existenţială.


ROLUL CONSILIERII ŞCOLARE ÎN DEZVOLTAREA REZILIENŢEI EDUCAŢIONALE A ELEVILOR | Ramona Elena ANGHEL

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Dezvoltarea rezilienţei educaţionale este o necesitate în societatea noastră, având în vedere că elevii se confruntă cu o multitudine de condiţii adverse – de la factorii de risc individuali până la cei de sistem –, care le afectează dezvoltarea şcolară şi profesională. Elevii cu rezilienţă educaţională sunt cei care îşi păstrează o motivaţie de învăţare şi o performanţă şcolară ridicate în ciuda influenţei condiţiilor de risc care îi fac vulnerabili eşecului şcolar. Consilierea şcolară are un rol activ şi semnificativ în dezvoltarea rezilienţei educaţionale a elevilor, atât prin intervenţiile adresate direct acestora, cât şi prin programele adresate profesorilor şi părinţilor, alături de activităţile de promovare a colaborării şcoală-comunitate.

Cuvinte-cheie: rezilienţă educaţională, elevi, consiliere şcolară, resurse.


UTILIZAREA NIVELURILOR DATE DE REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII ÎN EVALUARE. APLICAŢII ÎN EDUCAŢIA RELIGIOASĂ | Emil LAZĂR

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Din perspectiva valorilor, educaţia implică două laturi complementare, una antropologică şi cealaltă acţională. Atitudinile şi valorile religioase aparţin domeniului afectiv. Acestea sunt unităţi decompozabile, greu de evaluat. Matricea cu nivelurile date de rezultatele învăţării este o propunere pentru o posibilă grilă de evaluare apreciativ-calitativă pozitivă propusă spre utilizare în educaţia religioasă. Fiecare dintre niveluri este definit printr-unset de descriptori care indică rezultate ale învăţării relevante pentru competenţele corespunzătoare nivelului respectiv.

Cuvinte-cheie: evaluare, educaţie religioasă, rezultatele învăţării, niveluri de apreciere, matrice.


ÎNVĂŢĂMÂNTUL SIMULTAN ÎN EUROPA | Irina Roxana ACATRINEI

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Orice copil are dreptul de a fi înţeles şi sprijinit în actul învăţării.Copiii sunt diferiţi în ritmurile de dezvoltare, stilurile de învăţare, particularităţile lor individuale. Într-o clasă cu predare simultană se adaugă şi faptul că vârstele cronologice sunt diferite. Predarea simultană în învăţământul primar înseamnă lucru concomitent cu două, trei sau patru clase, în funcţie de numărul elevilor. Procesul instructiv-educativ se realizează după acelaşi plan de învăţământ şi conform programelor şcolare valabile pentru celelalte unităţi şcolare. Învăţământul simultan continuă să fie o realitate a zilelor noastre. Specificul geografic al unor ţări, situaţia socială şi economică a ţinuturilor determină menţinerea lui. Este de datoria noastră să-i cunoaştem specificul şi să asigurăm oresursă umană, materială, pe măsură.

Cuvinte-cheie: învăţământ simultan, deprinderi de învăţare independenteşi individuale, achiziţii cognitive, achiziţii non-cognitive.


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

DREPTUL LA EDUCAȚIE ÎN SECOLUL 21. STUDIU BAZAT PE INTERVIURI CU OFICIALITĂȚI, POLITICIENI ȘI JUDECĂTORI INTERNAȚIONALI ȘI EUROPENI | Mihaela-Viorica RUŞITORU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Dreptul la educaţie este un drept social garantat de către ambele instrumente juridice internaţionale mai largi, cum ar fi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Ipoteza acestei cercetări a fost că dreptul la educaţie evoluează în mod constant, influenţând politicile educaţionale. Pentru a testa această ipoteză, a fost realizat un studiu bazat pe interviuri cu funcţionari, judecători şi factori de decizie de la UNESCO, OCDE, OIM, CoE, CEDO şi CJUE. Analiza tematică a demonstrat că dreptul la educaţie cuprinde nu numai marja de apreciere şi de subsidiaritate, dar şi aspecte referitoare la învăţământul obligatoriu şi alfabetizare, mobilitate şi non-discriminare.

Cuvinte-cheie: dreptul la educaţie, analiză de politici, organizaţii internaţionale, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), Consiliul Europei (CoE), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), Uniunea Europeană (UE), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).


UTILIZAREA ȘI PERCEPȚIA PROFESORILOR PRIVIND MANUALELE ȘCOLARE DIGITALE ÎN ROMÂNIA | Diana COJOCNEAN

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul de faţă prezintă modul în care sunt folosite manualele digitale în învăţământul primar din România şi percepţia cadrelor didactice asupra folosirii manualelor digitale. Studiul se bazează pe date culese dintr-un sondaj de opinie propus pe comunitatea online a cadrelor didactice, didactic.ro, şi pe date calitative culese din două surse. În primul rând, este vorba de comentariile cadrelor didactice care au răspuns la sondajul propus pe didactic.ro şi de răspunsurile la un chestionar cu întrebări deschise trimis online profesorilor de engleză din jud. Cluj. Astfel, datele culese din cele trei surse au fost triangulate pentru a descrie modul în care profesorii din învăţământul primar folosesc manualele digitale şi percepţia lor legată de folosirea acestor manuale. Principalul scop al studiului a fost investigarea modului în care manualele sunt folosite la clasă, analiza măsurii în care ele sunt considerate utile de către cadrele didactice, dar şi identificarea anumitor puncte forte şi slabe legate de modalitatea de prezentare şi conţinut a acestor manuale.

Cuvinte-cheie: e-learning, manuale digitale, politica de digitalizare, învăţare asistată de calculator, învăţare asistată de tehnologiile mobile.


RELAŢIONAREA ELEVILOR CU CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE (CES) CU COLEGII LOR DIN PERSPECTIVA EDUCAŢIEI INCLUSIVE | Nicoleta ADET, Cristian-Mihai POMOHACI

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Componentele principale ale educaţiei incluzive sunt accesul la educaţie şi şanse egale pentru toţi elevii. Acestea creează un mediu prietenos unde se poate manifesta starea de bine a elevului şi unde acesta îşi poate atinge întreg potenţialul. Tranziţia de la educaţia incluzivă depinde de disponibilitatea şi deschiderea faţă de elevi ca resursă umană din şcolile incluzive. Având în vedere că în România nu există încă şcoli incluzive, ci doar şcoli integratoare, ne-am propus să evidenţiem posibile elemente/ direcţii spre educaţia incluzivă, care să vină în întâmpinarea bunăstării şcolare a elevilor cu CES integraţi în şcolile de masă. Prezentul studiu face parte dintr-o cercetare mai amplă. În acest articol vom prezenta doar aspecte care influenţează starea de bine a elevilor cu CES, raportată la relaţionarea la nivelul clasei integratoare.

Cuvinte-cheie: incluziune, integrare, stare de bine, cerinţe educaţionale speciale, toleranţă.


UN STUDIU COMPARATIV ASUPRA PERCEPȚIEI STUDENȚILOR ȘI ANGAJATORILOR ASUPRA COMPETENȚELOR ȘI ABILITĂȚILOR DOBÂNDITE PENTRU A ACCESA PIAȚA MUNCII | Manuela EPURE, Ruxandra Eleonora VASILESCU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Accesul absolvenţilor pe piaţa muncii este asigurat, în mare măsură, de nivelul de pregătire la terminarea studiilor, adică de competenţele dobândite. În acelaşi timp, angajatorii sunt preocupaţi de atragerea tinerilor absolvenţi care nu doar deţin o diplomă universitară, dar şi fac dovada unei bune formări teoretice şi practice, pentru a face faţă cerinţelor actuale şi a obţine performanţe la locul de muncă. Competiţia  POSDRU ne-a dat posibilitatea de a finanţa proiectul Adapt2jobs (www.adapt2jobs.ro), permiţându-ne acest studiu. Studiul comparativ a fost proiectat pe principiile cercetării cantitative şi a fost posibil ca urmare a procesării datelor colectate pe parcursul a două anchete pentru studenţi şi angajatori, care au ţintit în principiu aceleaşi variabile. Originalitatea studiului constă în analiza simultană a percepţiilor studenţilor şi angajatorilor asupra aceloraşi variabile, de exemplu, capacitatea de a identifica problemele şi de a găsi soluţii. Rezultatele studiului au fost utilizate în timpul implementării proiectului Adapt2jobs şi au fundamentat intervenţia asupra curriculum-ului, cât şi asupra conţinutului a trei domenii diferite de studii: ştiinţe sociale, ştiinţe economice şi arhitectură.

Cuvinte-cheie: competenţe, abilităţi, curriculum, sondaj, angajatori, studenţi, piaţa locurilor de muncă, CUMA (Cooperare Universitate –Mediul de Afaceri).


AGENDA EDUCAŢIEI

PROIECTUL „PREVENIREA ŞI REDUCEREA VIOLENŢEI ŞCOLARE PRIN EDUCAŢIE PENTRU CETĂŢENIE DEMOCRATICĂ ŞI DREPTURILE OMULUI” | Andreea-Diana SCODA

Vezi articolul


eTWINNING ROMÂNIA – BILANŢ 2015 | Alexandra ARAMĂ, Oana GHEORGHE

Vezi articolul


„SUSŢINE CULTURA ÎN EDUCAŢIE” DEZVOLTAREA UNEI REŢELE BAZATE PE CUNOAŞTERE PENTRU ACCESUL LA CULTURĂ ÎN ŞCOLILE DIN ROMÂNIA | Raluca IACOB

Vezi articolul


CE SCHIMBĂRI DORIȚI SĂ VEDEȚI ÎN SISTEMUL EDUCAȚIONAL DIN ROMÂNIA? RĂSPUNSURILE DIN PARTEA VOLUNTARILOR CORPULUI PĂCII AMERICANI | John Robert MUNDAHL

Vezi articolul


RECENZII

ROBERT J. MARZANO. ARTA ŞI ŞTIINŢA PREDĂRII: UN CADRU CUPRINZĂTOR PENTRU O INSTRUIRE EFICIENTĂ (The art and science of teaching: a comprehensive framework for effective instruction, 2007, ASCD, Virginia). Bucureşti, Editura Trei, 2015, 365 p., ISBN 978-606-719-318-3 | Armand A. VOINOV

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

RP 2015 – 2

RP-2015-2-cop-150


ABORDĂRI TEORETICE

DE CE ȘI CUM SĂ SE INVESTEASCĂ ÎN EDUCAȚIE ÎN ROMÂNIA. ANALIZA SECUNDARĂ A PERFORMANȚELOR INDIVIDUALE ÎN EDUCAȚIE (POURQUOI ET COMMENT INVESTIR DANS L’ÉDUCATION EN ROUMANIE? ANALYSE SECONDAIRE DES RENDEMENTS INDIVIDUELS DE L’ÉDUCATION) | Pierre VARLY, Ciprian FARTUŞNIC, Amal HMIMOU & M’Barek IAOUSSE

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Resumé: En 2014, l’UNICEF Roumanie a commandé une étude sur les rendements de l’éducation en Roumanie. Plusieurs enquêtes ménages et emploi ont été analysées. Ce papier restitue et complète le calcul des rendements individuels de l’éducation grâce au modèle de Mincer. Les estimations par les auteurs sont très proches des calculs réalisés par d’autres chercheurs. Les rendements de l’éducation évoluent peu dans le temps depuis 1989. Ils sont plus élevés parmi la minorité Roms, chez les personnes mariées, en milieu urbain, dans la région de Bucarest et le secteur de l’industrie. Le rendement marginal d’une année d’éducation sur le gain est de 8,8% selon les données SILC (2012. Chaque année de scolarité supplémentaire réduit la probabilité d’être en mauvaise santé ou de souffrir d’une maladie chronique de 8,2%. Les compétences non cognitives peuvent être davantage prises en compte dans le calcul des rendements et dans les politiques éducatives. Les rendements peuvent être améliorés en faisant mieux correspondre l’offre de formation avec le marché du travail, en notant le caractère compétitif des salaires du secteur public. La migration des travailleurs roumains au sein de l’Union Européenne et ses effets sur les rendements de l’éducation devrait être mieux étudiés. Un certain nombre de recommandations techniques sont formulées, notamment pour améliorer les statistiques sur la population Roms et leurs rapports à l’école. Des priorités pour l’investissement en éducation sont proposées, compte tenu des rendements et en considérant la réduction des inégalités dans l’accès à l’école.

Mots clés: rendements de l’éducation, migration, Roms.

Rezumat: În 2014, Reprezentanţa UNICEF România a comandat un studiu cu privire la randamentele individuale ale educaţiei în România. Au fost analizate mai multe anchete asupra gospodăriilor şi forţei de muncă. Această lucrare redă şi completează calculul randamentelor individuale ale educaţiei cu ajutorul modelului lui Mincer. Estimările autorilor sunt foarte aproape de calculele realizate de alţi cercetători. Randamentele educaţiei evoluează puţin după 1989. Ele sunt mai ridicate la minoritatea romă, la persoanele căsătorite, în mediul urban, în Bucureşti şi în industrie. Randamentul marginal al unui an de educaţie asupra câştigului este de 8,8% conform datelor SILC (2012). Fiecare an suplimentar de şcolaritate reduce probabilitatea unei stări de sănătate precară sau a unei boli cronice, cu 8,2%. Competenţele noncognitive pot fi din ce în ce mai mult luate în considerare în calculul randamentelor şi în politicile educative. Randamentele pot fi ameliorate făcând mai bine corespondenţa între oferta de formare şi piaţa muncii, notând caracterul competitiv al salariilor din sectorul public. Migraţia muncitorilor români în Uniunea Europeană şi efectele sale asupra randamentelor educaţiei ar trebuie să fie mai bine studiate. Sunt formulate unele recomandări tehnice, în special pentru îmbunătăţirea statisticilor cu privire la populaţia romă şi raporturilor ei cu şcoală. Sunt propuse unele priorităţi de investiţii în educaţie, ţinându-se cont de randamente şi luând în considerare reducerea inegalităţilor de acces la educaţie.

Cuvinte-cheie: randamente ale educaţiei, migraţie, romi.


UNELE REFLECȚII PRIVIND FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ ÎNVĂȚAREA LIMBILOR STRĂINE | Lilia PETRICIUC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol este o reflecţie asupra unor factori care afectează învăţarea unei limbi străine şi modul în care instrucţia formală cât şi cea informală contribuie la dezvoltarea competenţelor de comunicare a celor care o studiază. Întrebarea cheie căreia încercăm să-i găsim un răspuns este: de ce studenţii nu reuşesc mereu să devină utilizatori eficienţi ai unei limbi, în pofida timpului şi efortului depus atât de ei înşişi, cât şi de profesorii lor?

Cuvinte-cheie: competenţă de comunicare, asimilare, cunoştinţe lingvistice, instrucţie formală/ informală, factori interni/ externi.


NEETS – COMPORTAMENTE DE RISC | Ioana ŞTEFĂNESCU

Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În 2014, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a realizat o cercetare calitativă asupra fenomenului NEETs în România, bazată pe un demers investigativ de tip calitativ. Acesta a implicat elaborarea şi operaţionalizarea de indicatori şi concepte-cheie, inclusiv cele referitoare la tinerele persoane din categoria NEETs. Analiza studiilor, cercetărilor şi documentelor de politici publice, dar şi cercetarea de teren, au adus la lumină problemele cu care se confruntă această categorie  vulnerabilă de populaţie. Articolul de faţă prezintă câteva din concluziile acestui demers de cercetare.

Cuvinte-cheie: persoane tinere, NEETs, mediu transgresiv, nevoi de dezvoltare, educaţie, subcultură.


APORTUL MINDSET LA FACILITAREA ŞI SUBMINAREA ÎNVĂŢĂRII ELEVILOR | Lucian VOINEA

Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul de faţă face o prezentare a influenţei mindsetului elevilor asupra motivaţiei lor pentru învăţare. Folosim rezultate ale cercetărilor lui Carol Dweck (psiholog). Cele două teorii care circumscriu abordarea cu privire la mindset sunt cea a atribuirilor (indivizilor) asupra succesului, respectiv eşecului în învăţare, şi cea a teoriei implicite (a indivizilor) cu privire la abilitate sau inteligenţă: fixă sau incrementală. Vom evidenţia rolul pe care îl are mindsetul în adoptarea unui anumit scop (de performare sau de învăţare) al învăţării şi vom aduce la lumină efectele mindset-ului asupra afectului, cogniţiei şi comportamentului elevilor la confruntarea cu sarcini de învăţare dificile şi/sau provocatoare, subliniind caracterul adaptativ sau non-adaptativ al acestui răspuns.

Cuvinte-cheie: mindset, abilitate, scop învăţare, afect, comportament.


IMPACTUL COMPETENŢEI MANAGERIALE ASUPRA PERFORMANŢEI ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE | Cristina STAN, Olga-Maria CIUCĂ

Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Conceptul de competenţă în ştiinţele educaţiei este în strânsă legătură cu performanţa individuală şi colectivă. Complexitatea activităţii de conducere a şcolii a pus în evidenţă un anumit specific al managementului acesteia, care se concretizează în cele două dimensiuni ale activităţii şcolare: varietatea categoriilor de personal şi a relaţiilor interumane, cultura şi climatul de muncă. Această recunoaştere a importanţei managerului şcolar a trezit din partea cercetătorilor şi organizaţiilor guvernamentale nevoia de definire şi clarificare a rolului conducerii şcolilor în stabilirea standardelor, competenţelor aşteptate, care sunt sau vor fi utilizate pentru formarea, recrutarea şi evaluarea celor responsabili de conducerea şcolii. Toate acestea determină formarea şi dezvoltarea unui set de competenţe specifice domeniului managerial şi necesare directorului pentru performarea diverselor roluri izvorâte dintr-o atare activitate. Articolul îşi propune să scoată în evidenţăfaptul că în sistemul educaţional există o asociere pozitivă între competenţele manageriale şi performanţa managerială, perfecţionarea competenţelor manageriale fiind un imperativ al managementului performant în învăţământul preuniversitaractual şi nu numai.

Cuvinte-cheie: management, competenţă, manager şcolar, performanţă.


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

POLITICILE DE EDUCAŢIE DE-A LUNGUL VIEŢII ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII LA NIVEL INTERNAŢIONAL, EUROPEAN ŞI NAŢIONAL. UN EXEMPLU DE CERCETARE ACADEMICĂ ŞI ANALIZĂ ŞTIINŢIFICĂ | Mihaela RUŞITORU

Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Politicile de educaţie de-a lungul vieţii sunt actualmente în miezul dezbaterilor naţionale, europene şi internaţionale.Într-un context de permanentă şi rapidă europenizare şi globalizare, o interogaţie majoră îşi face apariţia: Cum sunt construite politicile educaţionale în zilele noastre? În cadrul acestui articol, chestiunea este abordată într-un triplu registru de ipoteze: la scară internaţională, politicile educaţionale sunt corelate cu semnificaţia atribuită conceptului de „educaţie de-a lungul vieţii”; Uniunea Europeană tinde spre o politică de educaţie unică şi comună pentru toate Statele membre; în România, politicile de educaţiese confruntă cu obstacole legate de instabilitatea politicoeconomică şi de mimetismul decidenţilor politici români. Pentru a verifica ipotezele de cercetare, am întreprins o analiză calitativ-tematică bazată pe interviuri semidirective realizate cu funcţionari şi decidenţi politici din organizaţiile internaţionale, Uniunea Europeană şi România. Rezultatele cercetării au confirmat cele trei ipoteze de lucru, aducând elemente originale în dezbaterea despre politicile de educaţie de-a lungul vieţii. Prezentul articol reia, pe scurt, pentru publicul de limbă română, etapele principale ale acestei vaste cercetări.

Cuvinte-cheie: educaţia de-a lungul vieţii, politici educaţionale, analiza discursului politic, organizaţii internaţionale (OI), Consiliul Europei (CoE), Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM),Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), Uniunea Europeană (UE), România (Rom).

Resumé: Les politiques d’éducation tout au long de la vie sont actuellement à l’aune des débats nationaux, européens et internationaux. Dans un contexte de permanente et rapide européanisation et globalisation, une interrogation émerge: comment se construisent les politiques éducatives de nos jours? Dans le cadre de cet article, nous avons abordé la question dans un triple registre d’hypothèses: au niveau international, les politiques éducatives sont assujetties à la signification attribuée au terme „éducation tout au long de la vie”; l’Union européenne tend vers une politique commune, unique d’éducation à l’échelle des États membres; les politiques d’éducation en Roumanie se heurtent à des obstacles liés à l’instabilité politico-économique et au mimétisme des décideurs politiques roumains. Afin de vérifier nos hypothèses de travail, nous avons entrepris une analyse qualitative-thématique de entretiens semi-directifs conduits auprès des fonctionnaires des organisations internationales, de l’Union européenne et de Roumanie. Les résultats de la recherche ont confirmé les trois hypothèses de recherche, nourrissant davantage le débat sur les politiques d’éducation tout au long de la vie. Le présent article reprend brièvement, pour le public roumanophone, les grandes étapes de cette recherche.

Mots-clé: éducation tout au long de la vie, politiques éducatives, analyse de discours politique, organisations internationales, Conseil de l’Europe (CoE), Organisation pour la Coopération et le Développement Économiques (OCDE), Organisation Internationale du Travail (OIT), Organisation des Nations Unies pour l’Éducation, la Science et la Culture (UNESCO), Union Européenne (UE), Roumanie (Rou).


PROGRAM DE PLANIFICARE A DEZVOLTĂRII PERSONALE (PDP): CONCEPTE, TENDINŢE, PROVOCĂRI | Maria GOGA

Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cercetarea descrisă în acest articol vizează explorarea relevanţei programelor de planificare a dezvoltării personale a studenţilor din universităţi. În vederea realizării scopului propus, în cadrul acestui studiu, au participat nu numai studenţi dar şi cadre didactice de la următoarele universităţi – Universitatea din Bucureşti, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea Politehnica Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie Bucureşti, Universitatea Vasile Alecsandri Bacău.

Cuvinte-cheie: planificarea dezvoltării personale, învăţământ superior, consiliere.


FORME DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR STUDENȚILOR | Cosmin Sergiu CREMENE

Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Această lucrare prezintă cele mai importante forme de evaluare. Pentru a îmbunătăţi sistemul de evaluare avem nevoie să stabilim o mai bună legătură între studenţi şi profesori. Cele mai importante întrebări care trebuie să ţină cont de cadrele didactice sunt numeroase: Ce evaluăm?, Cu ce   scop evaluăm?, Pe cine evaluăm?, Cum evaluăm?, Când evaluăm? şi cea mai importantă este: Cu ce evaluăm? Evaluarea reprezintă o acţiune de conducere propriilor sisteme social-umane, care necesită raportarea rezultatelor obţinute într-o anumită activitate, după anumite criterii stabilite de domeniul în luarea deciziei optime. Evaluarea este procesul care vizează măsurarea şi la rezultatele de valoare ale sistemului de învăţământ sau la o parte din ea, eficacitatea resurselor, condiţiilor şi operaţiunilor utilizate cu scopul de a îmbunătăţi procesul decizional al activităţilor. Ideea principală a acestui articol este că profesorii trebuie să găsească cele mai eficiente soluţii în procesul de evaluare a elevilor. Elevii trebuie să primească explicaţii cu privire la rolul pe care îl au în societatea de astăzi, ceea ce pot face ei pentru o societate mai bună şi pentru a crea noi punţi de trecere într-o etapă grea a vieţii lor, care este stadiul adult.

Cuvinte-cheie: evaluare, metode complementare, erori în evaluare didactică.


PROGRAM DE MENTORAT PENTRU DIRECTORII DE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR | Paul BLENDEA, Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În acest articol ne-am propus să prezentăm rezultateleproiectului de cercetare intitulat „Program de mentorat pentru directorii de unităţi de învăţământ preuniversitar”(coord. P. Blendea, Institutul deŞtiinţe ale Educaţiei, 2014). În lucrarea menţionată am investigat măsura în care directorii de unităţi de învăţământ preuniversitardin Româniaconsideră că este oportună introducerea unui program de mentorat. De asemenea, am analizat situaţia pregătirii personalului didactic pentru ocuparea funcţiei de director de unitate de învăţământ preuniversitar, am stabilit gradul de cunoaştere de către subiecţi a competenţelor necesare unui director şi am studiat măsura în care sunt cunoscute modalităţile prin care sunt formate competenţele de bază ale directorului.

Cuvinte-cheie: director, formare, mentor, program de mentorat.


AGENDA EDUCAŢIEI

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI LA 25 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE

Vezi articolul


SFÂRŞIT DE CĂLĂTORIE, ÎNCEPUT DE POVESTE ZEP – ZONE DE EDUCAŢIE PRIORITARĂ | Mircea Sorin MIRCEA, Alina-Mihaela MUNTEANU

Vezi articolul


MODEL DE INTEGRARE A SERVICIILOR DE CONSILIERE GUIDING CITIES – ACŢIUNE PILOT | Petre BOTNARIUC

Vezi articolul


RECENZII

MIHAELA SINGER, LIGIA SARIVAN, GHEORGHIŢA DOROBANŢU, IRINA STOENICĂ, LILIANA STAN. AVENTURA ÎNVĂŢĂRII. Bucureşti, Editura Sigma, 2014, 4 volume, ISBN: 978-973-649-997-5 | Irina HORGA

Vezi recenzia


STANLEY I. GREENSPAN în colaborare cu JACQUELINE SALMON. COPILUL CARE ÎŢI DĂ DE FURCĂ. CINCI TIPURI DE COPII „DIFICILI” (The Challenging Child: Understanding, Raising, and Enjoying the Five „Difficult” Types of Children, 1996, Da Capo Press). Bucureşti, Editura Trei, 2015, 375 p., ISBN 978-606-719-062-5 | Andreea-Diana SCODA

Vezi recenzia


WAYNE W. DYER. PUTEREA INTENŢIEI. Traducere: Adriana Ciorbaru. Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2012, 314 p., ISBN: 978-606-588-331-4 | Paul BLENDEA

Vezi recenzia


HOWARD GARDNER, KATIE DAVIS. GENERAŢIA APP.  CUM NAVIGHEAZĂ TINERII PRIN UNIVERSUL DIGITAL AL IDENTITĂŢII, INITIMITĂŢII ŞI IMAGINAŢIEI. Bucureşti, Editura Sigma, 2015, 254p. ISBN: 978-606-727-136-2 | Ligia SARIVAN

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

RP 2015 – 1

2015-1-cop-v300


ABORDĂRI TEORETICE

INOVAŢIE, PARTICIPARE ŞI TRANSPARENŢĂ ÎN PROCESUL DE DEZVOLTARE CURRICULARĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR, CLASELE A III-A – A IV-A | Angela TEŞILEANU, Ciprian FARTUŞNIC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol analizează procesul de realizare a unor noi programe şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a din învăţământul primar, în contextul dezvoltării unui nou Curriculum naţional. Aflat la intersecţie de perspective, procesul oferă ocazia unei radiografii de detaliu a celor mai importante provocări cu care s-au confruntat conceptorii de curriculum, dar şi a aspectelor de noutate existente în programe ca răspuns la aceste provocări. Articolul prezintă, de asemenea, procesul parcurs de programele şcolare de la stadiul de proiect la cel de document curricular oficial, detaliind etapa de consultare a specialiştilor şi a practicienilor din domeniul educaţiei. Experienţa este reflectată în articol sub aspectul rezultatelor înregistrate şi al semnificaţiei acestora pentru dezvoltarea unei culturi a participării şi a transparenţei.

Cuvinte-cheie: competenţă-cheie, competenţă, programă şcolară, curriculum naţional, dezvoltare curriculară, transparenţă.


ASPECTE PSIHOLOGICE ALE RELAŢIEI DE MENTORAT | Elena STĂNCULESCU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol prezintă o temă care nu a mai fost abordată în literatura de specialitate românească şi anume aspectele psihologice ale relaţiei de mentorat. Chiar şi în literatura străină, specialiştii au explorat mai mult activitatea de mentorat şi nu fundamentele psihologice ale relaţiei care se construieşte în acest context. A fost subliniată în acest articol ideea că eficienţa relaţiei de mentorat este influenţată, în primul rând, de aspecte care ţin de personalitatea mentorului, cum ar fi: generativitatea, empatia, uşurinţa în stabilirea de relaţii interpersonale, atitudinea pozitivă faţă de stagiar, autoeficacitatea şi integritatea sau verticalitatea morală. Beneficiile relaţiei de mentorat se regăsesc atât în cazul stagiarului, cât şi al mentorului, din punct de vedere instrumentalşi psihosocial. Am explorat nu doar beneficiile relaţiei de mentorat, cişi eventualele tipare contraproductive care pot să apară în aceste condiţii. Având în vedere complexitatea rolului mentoruluişi contribuţia adusă la formarea profesională a celor aflaţi la începutul carierei didactice, este nevoie de studii aprofundate ale aspectelor psihologice care eficientizează relaţia dintre mentorşi stagiar.

Cuvinte-cheie: mentor, stagiar, beneficiile mentoratului, atitudine suportivă, dezvoltare profesională.


PREDAREA INTEROGAȚIEI: DE LA LECȚIA DE GRAMATICĂ LA COMPETENȚA EXISTENȚIALĂ (ENSEIGNER L’INTERROGATION: DE LA LEÇON DE GRAMMAIRE À LA LEÇON DE SAVOIR-ÊTRE( | Simona-Aida MANOLACHE

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Resumé: Bien que la plupart des enseignants roumains de français se rendent parfaitement compte du riche éventail de fonctions de l’interrogation dans la vie de tous les jours (faciliter la communication, stimuler la réflexion sur soi et sur les autres, encourager la créativité et la recherche, etc.), ils se limitent assez souvent à faire apprendre à leurs élèves comment formuler correctement les questions du point de vue grammatical, sans mettre celles-ci à profit, par des pratiques quotidiennes, afin de développer les compétences générales individuelles des jeunes. Nous avons l’intention de présenter quelques exemples de stratégies et d’activités «interrogatives» qui, proposées assez fréquemment dans la classe de français langue étrangère, pourraient contribuer à l’épanouissement des élèves roumains.

Mots-clés: interrogation, action, savoir-apprendre, savoir-être.

Rezumat: Deşi majoritatea profesorilor români de limbă franceză cunosc foarte bine multiplele funcţii ale interogaţiei în viaţa de zi cu zi (facilitarea comunicării, stimularea reflecţiei asupra propriei persoane şi asupra celorlalţi, încurajarea creativităţii şi a cercetării etc.), ei se limitează frecvent la a-i învăţa pe elevi cum să formuleze corect întrebările din punct de vedere gramatical, fără să profite de ele pentru a dezvolta, prin practici cotidiene, competenţele generale individuale ale tinerilor. Avem intenţia să prezentăm câteva exemple de strategii şi activităţi bazate pe interogaţie, care, propuse suficient de des la ora de limbă franceză ca limbă străină, ar putea contribui la dezvoltarea plenară a elevilor români.

Cuvinte-cheie: interogaţie, acţiune, capacitatea de a învăţa, competenţa existenţială.


INFLUENȚA DIFERITELOR TIPURI DE ÎNVĂȚARE ȘI TEHNOLOGII CARE ACȚIONEAZĂ ASUPRA MECANISMELOR MODERNE DE EDUCAȚIE – UNELE CONSIDERAȚII | Dragoş BARBIERU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Privite din perspectiva formelor şi metodelor tradiţionale, eLearning poate iniţia noi procedee orientate spre rezolvarea de probleme legate de activitatea practică profesională, indiferent de volumul de muncă implicat de acestea. Aceasta formă modernă de educaţie permite rezolvarea sarcinilor de la distanţă, reducând nevoia de deplasare efectivă şi apariţia de întreruperi bruşte ale activităţilor curente. Atunci când este  proiectat din perspectiva metodelor de predare, eLearning ridică o serie de provocări în egală măsură pedagogice, tehnologice şi, pe cale de consecinţă, pragmatice. Totuşi, atunci când ne confruntăm cu noi provocări, noi solicitări născute din condiţionalităţi educaţionale, avem nevoie de mai mult decât ne pot oferi nouă tehnologia şi pedagogia; avem nevoie de noi energii şi aspiraţii.

Cuvinte-cheie: eLearning, activităţi de predare, tipuri de învăţare, învăţare bazată pe activităţi practice profesionale, sistem avansat de distribuţie a învăţării.


ÎN CE MĂSURĂ NE AJUTĂ MATEMATICA? EXEMPLE DE APLICARE A MATEMATICII: DE LA FRACŢII LA ALOCAREA RESURSELOR ÎNTR-O ORGANIZAŢIE | Luminiţa CATANĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Alocarea resurselor este o problemă importantă pentru manageri şi pentru membrii unei echipe, iar rezolvarea sa corectă şi echitabilă este imposibilă fără matematică. De la fracţiile simple şi până la modele mai complexe ale matematicii este un drum lung. O constatare cu caracter general este aceea că, de obicei, resursele sunt limitate sau au un ritm de acumulare mai lent decât cerinţele sau nevoile pe care persoanele le au în mod curent, ceea ce duce la insatisfacţiişi la stări conflictuale în cadrul grupurilor. Articolul dezbate pe larg problema aceasta, recurgând la explicaţii matematice. Matematica ne arată că, dacă vom alege strategii de alocare a resurselor astfel încât fiecare persoană să fie cât mai mulţumită cu resursele pe care le primeşte sau dacă resursele sunt „corect” împărţite,  stările de nemulţumire vor fi mai rareşi intensitatea lor redusă. Sunt prezentate câteva modele matematice, explicate într-un limbaj accesibil şi care ar putea fi preluate ca aplicaţii în orele de educaţie antreprenorială sau de matematică la liceu, oferind elevilor o bază de informaţii pentru dezbateri.

Cuvinte-cheie: alocarea resurselor, teoria jocului, jocuri matematice.


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

TIC ÎN PRIMII ANI DE ȘCOALĂ ÎN MUNTENEGRU | Veselin MIĆANOVIĆ, Dijana VUČKOVIĆ,Tatjana NOVOVIĆ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul propune un studiu exploratoriu care se referă la aspectele metodologice ale implementării TIC în primii ani de şcoală. Având în vedere importanţa modernizării procesului de achiziţie a cunoştinţelor la vârsta şcolară mică, acolo unde educaţia trebuie adaptată caracteristicilor şi nevoilor individuale ale elevului, evidenţiem marele potenţial al tehnologiei informaţiei în clasele primare. Studiul s-a derulat în trei regiuni din Muntenegru pe un lot de 420 de profesori de învăţământ primar. Lotul a fost eterogen atât din punct de vedere al experienţei cât şi al calificărilor deţinute. Două obiective au fost urmărite: în perspectivă teoretică, acest studiu şi-a propus să evidenţieze nevoia modernizării şcolii primare; în perspectiva cercetării exploratorii, interesul s-a centrat pe investigarea prezenţei TIC în organizarea şi implementarea învăţământului primar, precum şi pe abilităţile profesorilor de a folosi noile tehnologii la clasă. Rezultatele indică o distribuţie neuniformă a TIC din punct de vedere geografic intre şcolile investigate, precum şi o mare varietate a răspunsurilor din perspectiva variabilelor independente. Au fost identificate o serie de probleme în utilizarea TIC în şcoală primară din perspectiva profesorilor şi au fost propuse măsuri pentru eficientizarea situaţiei actuale.

Cuvinte-cheie: TIC, învăţământ primar, competenţe profesionale, elev, profesor.


EDUCAŢIA PRIN FILM | Cristian RĂDUCANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul susţine promovarea educaţiei prin film în cadrul reformei curriculumului oficial, ca formă a educaţiei multimedia, luând ca puncte de reper şapte premise ale teoriei constructiviste a învăţării pe care educaţia multimedia le satisface: autenticitatea învăţării, vizibilitatea învăţării, competenţe de gândire de ordin superior, învăţarea prin metafore, transdisciplinaritatea, finalitatea morală a educaţiei şi autoreglarea progresului de învăţare. Impactul filmului în educaţia elevilor este relevat de rezultatele unui sondaj de opinie. Patru aplicaţii privind studiul istoriei din perspectiva subiectivă a filmului sunt oferite ca exemple de facilitare a înţelegerii şi învăţării de cunoştinţe istorice, valori şi atitudini civice, prin intermediul educaţiei cinematografice.

Cuvinte-cheie: educaţia cinematografică, constructivism, evaluare autentică, învăţare prin proiecte, reforma curriculumului integrat.


EVALUARE ŞI MOTIVAŢIE | Cristian-Mihai POMOHACI

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În ce măsură un  mesaj transmis de către un profesor unui grup de studenţi poate modifica implicarea acestora într-o sarcină de lucru? Articolul de faţă îşi propune să răspundă la această întrebare. Concret, sunt studiate şi comparate pe baze statistice  rezultatele  obţinute în contextul unei sarcini de lucru, simpleşi exterioare domeniului în care se specializează două grupe de studenţi care primesc mesaje total diferite referitoare la importanţa testării. Constatările arată că primirea unui astfel de mesaj din partea profesorului influenţează rezultatele finale ale studenţilor, stimulând interesul acestora pentru subiectul testat, în timp ce alţi factori, precum genul persoanelor participante, nu determină rezultate semnificativ diferite.

Cuvinte-cheie: motivaţia studenţilor, fluenţa în exprimare, motivaţieşi evaluare în învăţământul universitar.


AGRESIVITATEA LA ELEVI – DIFERENŢE DE GEN | Maria GOGA, Dănuţ BĂRCĂCIANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cercetarea descrisă în acest articol vizează înţelegerea fenomenului de agresivitate într-un lot comparativ de elevi din clasele gimnaziale (VI-VII), dintr-un număr de şcoli din Bucureşti şi judeţul Ilfov. În vederea realizării scopului propus, în cadrul acestui studiu, au participat nu numai elevi dar şi cadre didactice de la aceleaşi şcoli din Bucureşti şi Ilfov. A fost explorat fenomenul de agresivitate, din perspectiva ideii de gen, în rândul elevilor din şcolile menţionate.

Cuvinte-cheie: agresivitate, diferenţa de gen, gimnaziu.


FORMAREA PSIHOPEDAGOGICĂ A PERSONALULUI DIDACTIC UNIVERSITAR DIN ROMÂNIA | Laura Elena CĂPIŢĂ, Simona Luciana VELEA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul prezintă o cercetare exploratorie din domeniul formării continue a cadrelor didactice universitare, derulată în contextul unui proiect structural în curs de desfăşurare. Punctul de plecare al cercetării este că în condiţiile trecerii de la „paradigma ofertei de predare la o paradigmă a cererii de învăţare”, instituţiile de învăţământ superior trebuie să valorifice cadrul legislativ şi bunele practici pentru a diversifica activităţile de formare continuă a cadrelor didactice. Datele obţinute prin aplicarea unor instrumente cantitative oferă suport pentru conceperea unor programe de formare a cadrelor didactice universitare, dar şi pentru noi cercetări care să pună în valoare misiunile asumate de către universităţi în domeniul activităţii didactice.

Cuvinte-cheie: formarea personalului didactic universitar, dezvoltare profesională continuă, pregătire psihopedagogică, misiunea universităţii.


AGENDA EDUCAŢIEI

PROF. ELENA MOLDOVAN – SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI MINISTRU AL EDUCAŢIEI | Dan BADEA

Vezi articolul


IN MEMORIAM

NICOLAE SACĂLIŞ CALATA (28 IANUARIE 1944 – 4 FEBRUARIE 2015) | Dan BADEA

Vezi articolul


RECENZII

FLORENTINA SÂMIHĂIAN. O DIDACTICĂ A LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE: PROVOCĂRI ACTUALE PENTRU PROFESOR ŞI ELEV | Ligia SARIVAN

Vezi recenzia


EUGENE R. SMOLEY. EFFECTIVE SCHOOL BOARDS: STRATEGIES FOR IMPROVING BOARD PERFORMANCE | Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

RP 2014 – 2

2014-2-cop 


ABORDĂRI TEORETICE

SCHIMBAREA EDUCAȚIEI ÎNTR-O SOCIETATE AFLATĂ ÎN SCHIMBARE. UNELE OBSERVAȚII PRIVIND CAZUL POLONIEI | Krystyna SZAFRANIEC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: După 1989, tinerii polonezi au manifestat mari aşteptări legate de educaţie. Ca urmare a puternicelor presiuni în favoarea schimbării, sistemnul educaţional a început să se deschidă în direcţia aşteptărilor populare, chiar înainte ca să fi fost implementate reforme veritabile. Ulterior, au fost întreprinse şi o serie de reforme, darşcoala, în loc să capete un rol tot mai semnificativ în promovarea tinerei generaţii, a rămasacelaşi canal care ajută promovarea celor din familii cu avantaje sociale şi culturale, contribuind la polarizarea societăţii. De aceea, sunt necesare în continuare reforme atât la nivel preuniversitar, cât şi la nivel universitar, care să asigure mai buna orientare şcolară şi profesională, dezvoltarea creativităţii şi a gândirii originale.

Cuvinte-cheie: învăţământ secundar şi superior, învăţare pe tot parcursul vieţii, “lift descendent”, ofertă educaţională, polarizarea societăţii, structură educaţională, trasee educaţionale.


TOMA COCIŞIU ŞI DICŢIONARUL DE IDEI AL ŞCOLII ACTIVE | Steliana LEFTER, Viorel NICOLESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Toma Cocişiu (1887-1986), unul dintre cei mai activi şi longevivi pedagogi ai şcolii active din Romania, de numele căruia se leagă întemeierea celebrei „Şcoli de experienţă de la Blaj”, după care a rămas o bogată arhivă, ce oglindeşte strădanii, proiecte, împliniri şi visuri, şi-a propus, printre altele, elaborarea unui cuprinzător „Dicţionar de idei al şcolii active”. Textul manuscris, inedit în totalitate până acum, reuneşte o suită de fişe cu idei emblematice privind termeni pedagogici fundamentali. Studiul de faţă îşi propune să prezinte acest efort.

Cuvinte-cheie: Toma Cocişiu, pedagogii alternative, şcoala experimentală de la Blaj, studiu individual, experiena copilului.


CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

PLANUL JENA ÎN OLANDA | Kees BOTH

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În urmă cu peste 50 de ani au apărut în Olanda primele grupe organizate după principiile Planului Jena. Numărul lor a crescut destul de rapid datorită mai multor factori: interesul unor părinţi Şi cadre didactice de a aduce inovaţie în învăţământ; deschiderea sistemului de învăţământ olandez pentru iniţiativele părinţilor, cadrelor didactice, comunităţii de a înfiinţa şcoli cu un anume specific pedagogic sau confesional; în fine, sprijinul experţilor din domeniul educaţiei de a actualiza şi adapta modelul moştenit de la Peter Petersen la realităţile societăţii şi şcolii olandeze contemporane. Acest din urmă factor reprezintă, de altfel, avantajul principal al Planului Jena: deschiderea sa şi adaptabilitatea la nevoile şi realităţile actuale. Articolul are la bază intervenţia prof. Kees Both „Planul Jena în Olanda”, susţinută în cadrul seminarului naţional cu participare internaţională „Planul Jena în România – două decenii de existenţă” (Mangalia, 5 – 7 septembrie 2014). Traducere: Monica Cuciureanu.

Cuvinte-cheie: Planul Jena, libertate în educaţie, orientarea în mediul înconjurător.


PLANUL JENA LA ÎMPLINIREA A DOUĂ DECENII DE EXISTENŢĂ ÎN CADRUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR ROMÂNESC | Gheorghe FELEA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul are la bază intervenţia „Globalizare şi pluralism în învăţământul preuniversitar românesc” susţinută de conf. univ. dr. Felea în cadrul seminarului naţional cu participare internaţională „Planul Jena în România – două decenii de existenţă” (Mangalia, 5 – 7 septembrie 2014). În prima parte a articolului se realizează o retrospectivă a prezenţei Planului Jena atât în România interbelică, cât şi în învăţământul preuniversitar actual. În a doua parte a articolului se abordează problematica specifică aparatului conceptual utilizat în domeniul alternativelor educaţionale, cu privire specială asupra termenilor identitate şi alteritate. Concluziile şi o bogată bibliografie încheie intervenţia autorului dedicată aniversării a două decenii de existenţă a Planului Jena în România.

Cuvinte-cheie: pluralism educaţional, identitate, alteritate, diferenţă, alernativă educaţională.


QUO VADIS PLANUL JENA | Monica CUCIUREANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cadre didacticeşi experţi dinţarăşi străinătate s-au întrunit după 20 de ani de practică a Planului Jena în România pentru a analiza parcursul acestei alternative educaţionale în ţara noastră, pentru a celebra momentul, dar şi pentru a schiţa parcursul acestui model pedagogic alternativ în anii următori. Articolul are la bază intervenţiile autoarei „Reforma în educaţia timpurie din România din perspectiva Planului Jena” şi „Tendinţe actuale în mişcarea Planul Jena din România”, susţinute în cadrul seminarului naţional cu participare internaţională „Planul Jena în România – două decenii de existenţă” (Mangalia, 5 – 7 septembrie 2014).

Cuvinte-cheie: Planul Jena, provocări, evoluţie, tendinţe de dezvoltare.


ORIENTAREA ÎN MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ÎN PLANUL JENA | Luminiţa MARTINESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Ţinându-se cont de particularităţile de vârstă ale copiilor, la nivel preşcolar se pune accent deosebit pe intrarea în contact direct cu natura şi lumea înconjurătoare, ca modalitate generală de cunoaştere a realităţii, deoarece experienţa personală este cea mai bună bază pentru învăţare. Potrivit Planului Jena, în grădiniţă se porneşte de la activităţi practice cu scopul dobândirii de cunoştinţe, pentru a se ajunge, printr-o prelucrare internă individuală, la educaţie, creştere şi dezvoltare a copiilor. În acest cotext trebuie privită şi orientarea în mediul înconjurător. Mediul înconjurător, conform acestei accepţiuni, reprezintă totalitatea factorilor externi din natură şi societate care acţionează asupra omului şi care condiţionează existenţa lui. Încă de la naştere, copilul creşte şi se dezvoltă bio-psiho-social sub influenţa directă a mediului, acesta constituind pentru el principala sursă de învăţare. În contact direct cu persoanele şi obiectele din mediul apropiat, cu fenomenele naturale observate, la copilul preşcolar se dezvoltă personalitatea şi se perfecţionează capacitatea de a se adapta la realitatea existentă.

Cuvinte-cheie: Planul Jena, educaţie preşcolară, orientarea în mediul înconjurător.


STEP BY STEP… PRINTRE AMINTIRI | Ioana TARĂU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Alternativa Step by Step a împlinit în acest an 20 de ani de la implementarea în învăţământul românesc. Elementele inovatoare (abordarea unor metode de predare – învăţare – evaluare ce respectă personalitatea copilului, individualizarea educaţiei, activitatea în centre de activităţi), precum şi principiile ce stau la baza acestei alternative, au făcut ca acest program să se extindă în toată ţara, atât la nivel preşcolar, cât şi primar. În Şcoala gimnazială nr. 5 din Bucureşti, alternativa funcţionează de 16 ani şi, începând cu acest an şcolar, numărul claselor Step by Step a depăşit numărul claselor de învăţământ tradiţional din ciclul primar. Articolul cuprinde opinii cu privire la abordarea şi integrarea alternativei în şcolile cu învăţământ de stat, făcând distincţia între particularităţile acesteia şi învăţământul tradiţional.

Cuvinte-cheie: alternativă educaţională, curriculum integrat, studiu tematic, evaluare continuă.


ENTUZIASMUL PROFESORULUI ŞI PUTEREA CUVINTELOR ÎN EDUCAŢIE – ASPECTE ANALIZATE ÎN CADRUL MASTERULUI INTERDISCIPLINAR: PEDAGOGII ALTERNATIVE ŞI ARTA TEATRALĂ ÎN EDUCAŢIE (PED-ARTE) | Crenguţa Lăcrămioara OPREA 

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Pentru a fi un profesor bun este necesar să fii un actor bun în sala de clasă, pentru a putea transmite elevilor emoţia şi dorinţa de a afla mai multe despre un anumit conţinut. Este important modul în care profesorul reuşeşte să stimuleze curiozitatea şi să menţină interesul elevilor în a trăi bucuria descoperirilor personale. Prin modul în care comunică, folosind metode şi tehnici adecvate pentru a stimula creativitatea, profesorul poate atrage interesul, curiozitatea şi dorinţa de cunoaştere. Entuziasmul profesorului este cheiapentru o învăţare autentică în şcoală. Acest lucru încurajează interesul, menţine atenţia şi atitudinea pozitivă. O motivaţie crescută a elevului în învăţare influenţează în mod direct rezultatele educaţionale, performanţa sa.

Cuvinte-cheie: educaţie, entuziasm, sănătate fizică şi mentală, puterea cuvintelor, strategii interactive de predare-învăţare-evaluare.


VOLUNTARIATUL, CRITERIU DE EVALUARE A EFICIENŢEI EDUCAŢIEI ECOLOGICE | Marţian IOVAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În acest articol, autorul demonstrează că eficienţa educaţiei pentru mediu poate fi mult mai mare dacă va fi integrată în sfera largă a educaţiei morale – civice şi dacă este orientată de un ideal cuprinzător emanat din dreptul fundamental al omului la unmediu curat şi bine conservat, de valorile moral – civice contemporane. Pe baza unor cercetări empirice, autorul pledează, cu argumente, pentru valorificarea mai amplă în formarea „personalităţii ecologice” a oamenilor de mâine a ştiinţelor socioumane, artelor, ecoeticii şi esteticii. Personalitatea ecologică, privită ca rezultat al educaţiei environmentale, îşi găseşte concretizarea în societăţile contemporane sub forma voluntariatului practicat pentru rezolvarea problemelor de mediu. În profilul acestei personalităţi nu trebuie estimată conştiinţa ecologică, în detrimentul atitudinilor şi sentimentelor pozitive faţă de mediu, a voinţei şi orientării caracteriale. În formarea, prin activităţi de educaţie ecologică, a acestor trăsături de personalitate trebuie acordată o mai mare importanţă exerciţiului,organizării de acţiuni practice de ocrotire a mediului şi, în general, utilizării metodelor educaţiei moral – civice.

Cuvinte-cheie: educaţie ecologică; ecoetică; dezvoltare durabilă; probleme de mediu; voluntariat; valori morale.


RECENZII

MARTI TARU, FILIP COUSSÉE, HOWARD WILLIAMSON (Eds.). THE HISTORY OF YOUTH WORK IN EUROPE. RELEVANCE FOR TODAY’S YOUTH WORK POLICY. Vol. 4, Strasbourg, Consiliul Europei, 2014, 142 p., ISBN 978-92-871-7736-0 | Sorin MITULESCU

Vezi recenzia


GABRIEL ALBU. GRIJILE ŞI ÎNGRIJORĂRILE PROFESORULUI. Piteşti, Editura Paralela 45, 2013, 239 p., ISBN 978-973-47-1626-5 | Dan BADEA

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG