Toate articolele de cornel

RP 2016-2

2016-02-cop-h150


ABORDĂRI TEORETICE

CEVA NOU, CEVA VECHI… REFLECȚII ASUPRA ROLULUI TEXTULUI LITERAR ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ENGLEZĂ CA LIMBĂ STRĂINĂ | Stela ROŞCOVAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul de faţă subliniază valoarea instructiv-educativă a textului literar în cadrul orelor de limba engleză ca limbă străină, sugerând diverse strategii care pot fi implementate în vederea dezvoltării competenţei de comunicare a elevilor, şi anume cele euristice. Metoda comunicativă a contribuit la neglijarea textului literar şi la excluderea cvasitotală a acestuia din conţinutul majorităţii resurselor didactice. Scopul articolului este de a reabilita rolul textului literar din perspectiva dezvoltării competenţei de comunicare şi de a evidenţia multiplele beneficii educaţionale pe care le prezintă pentru cei care studiază o limbă străină.

Cuvinte-cheie: text literar, strategii euristice, competenţă, lectură, implicare.


ECHITATEA – ÎNTRE DECLARAŢIE ŞI REALITATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR | Irina HORGA, Otilia APOSTU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul prezintă problematica echităţii în învăţământul superior, din perspectivă istorică. Demersul face referiri generale la contextul internaţional şi realizează o analiză specifică asupra învăţământului superior din România. Datele au la bază o incursiune la nivelul legislaţiei, precum şi a practicilor educaţionale specifice fiecărei epoci istorice. Problematica echităţii în învăţământul superior românesc a fost abordată din perspectiva egalităţii de acces şi de şanse la intrare, pe parcurs şi la ieşirea din sistemul de învăţământ.

Cuvinte-cheie: adolescenţă, indecizie vocaţională, teoria existenţială.


FORMAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE PE DIMENSIUNEA EDUCAŢIEI NONFORMALE | Ana-Maria Aurelia PETRESCU, Ioana STĂNCESCU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Trăim într-o societate aflată într-un proces permanent şi rapid de schimbare, o societate în care educaţia permanentă continuă să fie un motor principal, chiar dacă educaţia formală, în forma ei tradiţională, tinde să piardă teren în faţa celorlalte două forme: educaţia nonformală şi cea informală. Omul contemporan nu se poate limita la a achiziţiona un volum mare de cunoştinţe. Devine mult mai importantă viziunea pragmatistă asupra educaţiei, aceea de a şti să faci, să utilizezi produsele cunoaşterii, să-ţi structurezi un set de cunoştinţe funcţionale pe care să le converteşti apoi în atitudini şi comportamente constructive. Ca atare, este obligatoriu pentru cadrele didactice să acorde o deosebită atenţie formării propriilor competenţe profesionale şi transversale, specifice pentru zona educaţiei nonformale. Această formă a educaţiei, percepută ca punte de legătură între educaţia şcolară, de tip formal, şi cea informală, realizată în special în familie şi în societate, în general, constituie un context educațional propice formării şi dezvoltării personalităţii omului modern.

Cuvinte-cheie: educaţie formală, educaţie nonfomală, educaţie informală, competenţe profesionale, competenţe transversale.


DESPRE O POSIBILĂ REDIMENSIONARE PEDAGOGICĂ A LECŢIEI | Cristian PETRE

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Actualul context al praxisului instructiv-educativ este reglat, la nivelul paradigmei educaţionale, de o referinţă precisă: curriculumul centrat pe competenţe. Motivarea unei asemenea (re)orientări generează efecte complementare: centrarea pe elev, implicit pe învăţare. Oferta informaţională referitoare la teritoriile de semnificaţie asociate noilor repere-concept este bogată şi eterogenă, iar prin aceste atribute, devine inclusiv generatoare de confuzii şi nutritivă pentru aporii. În condiţiile unei stări de necesitate (aceea a unei viziuni unitare, coerente şi coezive, care se reflectă în demersurile concrete de management al învăţării), cum poate fi negociată diversitatea de semnificaţii ale competenţei (ca finalitate a învăţării şcolare)? În acest context dinamizat de remodelări teoretice, care sunt efectele practice, gestionabile de către profesor? „Infrastructura” teoretică referitoare la lecţie rămâne validă, în condiţiile unor itinerarii analitice care operează cu variabile precum „cunoştinţe”, „abilităţi-deprinderi”, „atitudini”? Caracterul relativ retoric al ultimului enunţ primeşte, pe parcursul prezentului material o confirmare a utilităţii unui demers mai complex, care să nu ignore o multiplă redimensionare a lecţiei: temporală, structurală, tipologică, a proiectării, conceptuală. Articolul se adresează profesorilor şi celor care se formează pentru această profesie, vizând o alternativă interpretativă şi metodologică pentru managementul lecţiei. Infrastructura metodologică a demersurilor este predominant deductivă, organizându-se prioritar ca manifestare hermeneutică. Lucrarea continuă manifestările auctoriale personale dedicate problematicii managementului lecţiei, oferind o imagine comprehensivă şi concluzivă asupra aspectelor abordate.

Cuvinte-cheie: învăţarea în clasă, învăţarea de acasă, lecţie, competenţe.


PARTICULARITĂŢIALE EDUCAŢIEI AXIOLOGICE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ | Adriana NICU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Prin finalităţile educaţiei, axiologia apare ca o infuzare necesară în procesul de învăţământ. Conceptele de evaluare, valoare şi valorizare sunt intercorelate şi îşi află originea în basme şi legende. Grădiniţa joacă un rol covârşitor în formarea axiologică a copilului. Articolul propune selecţia şi organizarea unui set de valori specifice curriculumului preşcolar, prin care copiii sunt pregătiţi pentru o lume dinamică. Multiculturalitatea duce la înglobarea valorilor individuale şi naţionale într-o valoare universală, a întregii umanităţi.

Cuvinte-cheie: educaţie axiologică, valoare, valorizare, vârsta preşcolară, exerciţiu axiologic.


DISCIPLINA PREŞCOLARULUI. O INCURSIUNE ÎN DISCIPLINA DIN MEDIUL PREŞCOLAR MONTESSORI | Izabela Cezarina Tatiana BĂRBIERU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Urmărind evoluţia disciplinei în timp se observă faptul că multă vreme aceasta s-a bazat pe metode negative, precum constrângerea şi pedepsele corporale. Astăzi ideea disciplinei în educaţie este mai mult decât actuală. Din acest motiv, abordarea acestei chestiuni trebuie realizată de la baza formării ei, şi anume, din preşcolaritate. Pornind de la definirea conceptului, articolul prezintă o nouă abordare a disciplinei preşcolarului. Metoda Montessori introduce modelul de disciplină activă prin plasarea preşcolarului într-un mediu pregătit conform nevoilor sale, dispunând de libertatea de a-şi alege materialele sub îndrumarea aparent pasivă a educatorului. Interesul preşcolarului faţă de materialele special concepute induce concentrarea activă şi spontană, ceea reprezintă primul pas către corectarea deviaţiilor de comportament.

Cuvinte-cheie: disciplină, preşcolar, libertate, normalizare, Montessori.


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

PROGRAMELE DE ORIENTARE A CARIEREI ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR OLANDEZ. UN STUDIU DE CAZ | Tatiana CIFF, Miriam TERPSTRA

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul prezintă o sinteză a cadrului teoretic al programelor de orientare a carierei în învăţământul superior din Olanda, în general, şi îl exemplifică, prin prezentarea unei structuri şi prin implementarea unuia dintre aceste programe la nivelul Universităţii de Ştiinţe Aplicate, în particular.

Cuvinte-cheie: SCP (Planificarea carierei studenţilor), PDP (Planificarea dezvoltării personale).


COMUNICAREA INTERCULTURALĂ: O ABORDARE CLIL ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE | Ionuţ CĂPENEAŢĂ

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Lucrarea îşi propune să prezinte un opţional care vizează dezvoltarea de competenţe de comunicare interculturală, dar şi competenţele de comunicare în limba engleză într-o manieră integrată şi rezultatele acestuia după şase luni de la implementare. Grupul ţintă al proiectului îl reprezintă o clasă a XI-a, specializarea filologie – engleză intensiv, cu un nivel al limbii engleze B1, conform Cadrului European Comun de Referinţă al Limbilor, dar cu motivaţie scăzută pentru studiul limbii engleze. Pe lângă dezvoltarea competenţelor de comunicare interculturală şi a celor de comunicare în limba engleză, cursul doreşte să faciliteze tranziţia elevilor către nivelul B2, care presupune un grad mai mare de abstractizare a temelor. Cursul a fost conceput în septembrie 2015şi este implementat în anulşcolar 2015-2016. Încă de la început, cursul a avut succes, fiind privit de elevi ca un element de noutate şi o alternativă la curriculumul clasic, iar după şase luni, rezultatele sunt notabile: elevii sunt mai implicaţi, iar motivaţia lor a crescut considerabil. Notabil este şi cazul a trei elevi cu nivelul A2 care au reuşit să îşi amelioreze competenţele de comunicare în limba engleză, ajungând la nivelul B1, dupa cum arată rezultatele unui test aplicat dupa trei luni de la implementarea proiectului.

Cuvinte-cheie: CLIL, motivaţie, implicare, competenţe de comunicare.


ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI ÎN RELAŢIILE EDUCAŢIONALE | Roxana ENACHE

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Autoritatea cadrului didactic nu trebuie confundată cu autoritarismul şi nu trebuie să fie utilizată ca sursă de putere. Autoritatea profesorului trebuie utilizată ca mijloc de pregătire a autonomiei, a obiectivităţii în interacţiunea socială, a libertăţii conştiente a tinerilor. În managementul educaţiei se manifestă o autoritate formală, de poziţie, legitimă, statuată, şi alta funcţională, de competenţă. Autoritatea formală are efecte negative asupra dezvoltării elevilor, este generatoare de conflicte psihosociale şi randament scăzut. Autoritatea formală este acea autoritate care decurge din manifestarea unui statut socio-profesional, iar cea de competenţă este cea care se manifestă prin prisma abilităţilor, a priceperilor şi a competenţelor cadrului didactic dovedite în actul educaţional. În managementul educaţional eficient funcţionează mai degrabă autoritatea decât puterea, mai degrabă autoritatea de competenţă decât cea formală. Competenţele didactice, metodologice, de organizare, de evaluare sunt surse ale autorităţii de competenţă.

Cuvinte-cheie: autoritatea profesorului, autonomia şi responsabilitatea elevului, autoritate formală, autoritatea de competenţă.


MOTIVAREA ELEVILOR TINERI ÎNTR-O ȘCOALĂ PRIMARĂ DIN ROMÂNIA | Diana COJOCNEAN, Stanca IUREAN

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul de faţă prezintă modul în care o instituţie de învăţământ din România foloseşte anumite strategii de motivare a elevilor din clasele primare, percepţia părinţilor asupra eficienţei utilizării acestor strategii precum şi perspectiva cadrelor didactice asupra folosirii acestor strategii la clasă. Studiul a avut loc în cadrul unei instituţii de învăţământ privat din Cluj-Napoca şi prezintă date culese dintr-un chestionar online, precumşi din fişele de observaţie completate de cadrele didactice. Astfel, datele culese din cele două surse prezintă modul în care strategiile de motivare existente la nivelul instituţiei de învăţământ din studiul de faţă sunt percepute de către părinţii elevilor şi de către cadrele didactice care le folosesc. Principalul scop al studiului a fost investigarea modului în care elevii se raportează la strategiile motivaţionale, Ora de Aur, Star of the Week şi Punctele Spectrum, precum şi identificarea modului în care aceste strategii sunt percepute de către părinţi şi cadrele didactice.

Cuvinte-cheie: strategii motivaţionale, motivaţia extrinsecă, motivaţia intrinsecă, contextul social, recompense.


PREDAU DIVERSITATE LA ORELE MELE ŞI ELEVILOR LE PLACE! PREZENTARE PROGRAM CJI | Alina BĂLAN

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Programul educaţional „PREDAU DIVERSITATE LA ORELE MELE ŞI ELEVILOR LE PLACE!”, coordonat de Centrul de Jurnalism Independent Bucureşti,şi-a propus facilitarea accesului tinerilor la informaţii cu referire la drepturile şi obligaţiile civice, la statul de drept şi democraţie, la valorile constituţionale, într-o manieră inovativă adaptată provocărilor şi preocupărilor specifice vârstei elevilor (cum ar fi interacţiunea în mediul virtual),prin integrarea activităţilor educaţionale specifice în cadrul orei de Limba şi literatura română, contribuind la creşterea atractivităţii procesului instructiv-educativ. Proiectul a permis organizarea mai multor activităţi educaţionale în acord cu imperativele educaţiei pentru diversitate, pe teme de interes pentru elevi, precum: aspecte ale diversităţii, violenţa domestică, discriminarea/ discursul incitator la ură/ marginalizarea, provocările internetului, improvizaţii teatrale, dezbateri sau vizionări de filme educative urmate de sesiuni de întrebări şi răspunsuri.

Cuvinte-cheie: diversitate, incluziune socială, discriminare.


CULTURĂ PRIN MUZICĂ/ CULTURE THROUGH MUSIC: KODALY, DALCROZE ŞI ORFF – TREI METODE DE EDUCAŢIE MUZICALĂ CARE TEAJUTĂ SĂ ÎNŢELEGI ALTFEL MUZICA | Ioana MARGHITA, Roxana BRIŞCARIU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Într-un context în care metoda tradiţională de predare a artei sonore demonstrează din ce în ce mai mult că nu constituie singura soluţie valabilă pentru educaţia muzicală generală, proiectul „Cultură prin muzică/ Culture through music” vine cu o perspectivă revigorantă, oferind experienţa directă a trei metode ce şi-au dovedit deja succesul pe plan internaţional şi despre care pedagogii români cunosc doar informaţii abstracte, prezente în dicţionarele şi volumele de specialitate. Principiile şi strategiile educaţionale ale metodelor Dalcroze, Orff şi Kodály coincid de multe ori, într-un consens ce demonstrează, de altfel, natura lor holistică şi care devine mai important decât elementele care le diferenţiază. De la Dalcroze, pentru care mişcarea corporală este intim legată de muzică, răspunsul natural al trupului potenţând sunetul, la Orff, care pune accent pe importanţa improvizaţiei instrumentale, dar şi pe verb, pe cuvânt, cu profilurile lor ritmice care stau la baza artei sonore, şi până la Kodály, promotorul cântului vocal, prin care conceptele sonore sunt mult mai firesc înţelese şi asimilate, toate cele trei metode pledează pentru regăsirea copilului interior, gata oricând să se joace şi să se bucure împreună cu sunetele.

Cuvinte-cheie: Dalcroze, Orff, Kodály, educaţie, pedagogie.


AGENDA EDUCAȚIEI

CONFERINŢA EUROGUIDANCE „CONSILIEREA ŞI ORIENTAREA ÎN CURRICULUMUL ŞCOLAR” | Angela ANDREI

Vezi articolul


CĂTRE POLITICI EDUCAŢIONALE BAZATE PE CERCETARE. MECANISME DE MOBILIZARE A CUNOAŞTERII ŞI „BROKERING” AL CERCETĂRII ÎN EDUCAŢIE (ACRONIM: IMPACT2) | Elena MARIN, Georgeta ION, Romiţă IUCU, Mihaela STÎNGU, Simona IFTIMESCU, Carmen PROTEASA

Vezi articolul

O VIZITĂ DE STUDIU ÎN STATELE UNITE ALE AMERICII. EXPERIENŢE ŞI LECŢII ÎNVĂŢATE | Magdalena BALICA, Angela TEŞILEANU

Vezi articolul


RECENZII

ISTVÁN MURÁNYI (ed.). ETERNAL RETURN? THE SPECTER OF RADICALISM AMONG YOUNG PEOPLE IN EUROPE AND HUNGARY. Budapesta, L’Harmattan, 2015, 224 p., ISBN 978-2-343-08456-5 | Ana-Maria DALU

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

Apel pentru articole – Revista de pedagogie nr. 1/2017

Revista de Pedagogie lansează apelul la contribuții pentru numărul 1 / 2017.

Revista va cuprinde articole pe teme relevante pentru domeniul educației.

Tipurile de articole care pot fi publicate sunt: abordări conceptuale şi teoretice din domeniul ştiinţelor educaţiei; rezultate ale cercetărilor educaţionale; studii de caz; prezentări de proiecte și programe de intervenţie în domeniul educației; recenzii ale unor publicaţii relevante; interviuri cu personalităţi din domeniu etc.

Revista de Pedagogie acceptă spre publicare numai articole originale, care nu au fost publicate anterior în alte reviste.

Limbile de publicare pot fi română, engleză sau franceză.

Pentru informaţii detaliate legate de modul de redactare a articolelor, citare şi elaborare a referinţelor bibliografice vă rugăm să accesaţi Ghidul autorului (revped.ise.ro/ghidul-autorului/)

Așteptăm cu interes contribuțiile dumneavoastră până în 30 aprilie 2017, pe adresa redacției  revped@ise.ro  și pe adresa  s.mitulescu@ise.ro .

Echipa de redacție

RP 2016-1

2016-01-cop-v300


ABORDĂRI TEORETICE

SUNT PREVIZIUNILE REFERITOARE LA APTITUDINI UTILE EDUCAȚIEI PENTRU ÎNDRUMARE ȘI CARIERĂ? | Pedro Moreno DA FONSECA

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol discută utilitatea şi caracterul adecvat al prognozelor competenţelor pentru a sprijini activitatea desfăşurată în orientarea şi consilierea carierei, precum şi în educaţia pentru carieră. În acest scop, este analizată calitatea datelor obţinute prin sondaje, iar teoria învăţării în carieră este utilizată pentru a discuta rolul lor potenţial în dezvoltarea competenţelor de managementul carierei. Concluziile indică faptul că utilitatea prognozelor creşte prin combinarea mai multor surse distincte de date în furnizarea serviciilor de carieră şi prin lărgirea gamei de utilizare speculativă a datelor. Sunt furnizate exemple de integrare cu succes a prognozelor în activităţile practice de educaţie în carieră.

Cuvinte-cheie: orientarea în carieră, educaţia carierei, prognoze, prognoze de competenţe, învăţarea carierei, informaţii privind piaţa muncii.


MISIUNE COMPROMISĂ: INDECIZIA VOCAŢIONALĂ | László BRASSAI

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Abordările teoretice şi rezultatele studiilor empirice arată că decizia vocaţională este o sarcină importantă în dezvoltarea identităţii, maturitatea decizională relevând totodată funcţionarea optimă a personalităţii. Situaţia decizională este depăşită cu success de cei cu opţiuni clare, în acelaşi timp fiind percepută ca sursă de stres major de către cei nesiguri de opţiunea lor, sau faţă de alegerea uneia dintre alternativele vocaţionale (nedecişi) şi de către cei fără alternative sau dezinteresaţi de actul deciziei vocaţionale (indecişii) deopotrivă. O parte a cauzelor inadaptabilităţii în faţa confruntării cu sarcinile dezvoltării psihosociale au fost identificate încă demult, acestea fiind de ordin informaţional, aptitudinal ori emoţional. Perspectiva psihologiei existenţiale propune un model explicativ viabil în decodarea indeciziei vocaţionale persistente. Articolul de faţă prezintă aportul acestei perspective existenţialiste aduse psihologiei vocaţionale.

Cuvinte-cheie: adolescenţă, indecizie vocaţională, teoria existenţială.


ROLUL CONSILIERII ŞCOLARE ÎN DEZVOLTAREA REZILIENŢEI EDUCAŢIONALE A ELEVILOR | Ramona Elena ANGHEL

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Dezvoltarea rezilienţei educaţionale este o necesitate în societatea noastră, având în vedere că elevii se confruntă cu o multitudine de condiţii adverse – de la factorii de risc individuali până la cei de sistem –, care le afectează dezvoltarea şcolară şi profesională. Elevii cu rezilienţă educaţională sunt cei care îşi păstrează o motivaţie de învăţare şi o performanţă şcolară ridicate în ciuda influenţei condiţiilor de risc care îi fac vulnerabili eşecului şcolar. Consilierea şcolară are un rol activ şi semnificativ în dezvoltarea rezilienţei educaţionale a elevilor, atât prin intervenţiile adresate direct acestora, cât şi prin programele adresate profesorilor şi părinţilor, alături de activităţile de promovare a colaborării şcoală-comunitate.

Cuvinte-cheie: rezilienţă educaţională, elevi, consiliere şcolară, resurse.


UTILIZAREA NIVELURILOR DATE DE REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII ÎN EVALUARE. APLICAŢII ÎN EDUCAŢIA RELIGIOASĂ | Emil LAZĂR

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Din perspectiva valorilor, educaţia implică două laturi complementare, una antropologică şi cealaltă acţională. Atitudinile şi valorile religioase aparţin domeniului afectiv. Acestea sunt unităţi decompozabile, greu de evaluat. Matricea cu nivelurile date de rezultatele învăţării este o propunere pentru o posibilă grilă de evaluare apreciativ-calitativă pozitivă propusă spre utilizare în educaţia religioasă. Fiecare dintre niveluri este definit printr-unset de descriptori care indică rezultate ale învăţării relevante pentru competenţele corespunzătoare nivelului respectiv.

Cuvinte-cheie: evaluare, educaţie religioasă, rezultatele învăţării, niveluri de apreciere, matrice.


ÎNVĂŢĂMÂNTUL SIMULTAN ÎN EUROPA | Irina Roxana ACATRINEI

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Orice copil are dreptul de a fi înţeles şi sprijinit în actul învăţării.Copiii sunt diferiţi în ritmurile de dezvoltare, stilurile de învăţare, particularităţile lor individuale. Într-o clasă cu predare simultană se adaugă şi faptul că vârstele cronologice sunt diferite. Predarea simultană în învăţământul primar înseamnă lucru concomitent cu două, trei sau patru clase, în funcţie de numărul elevilor. Procesul instructiv-educativ se realizează după acelaşi plan de învăţământ şi conform programelor şcolare valabile pentru celelalte unităţi şcolare. Învăţământul simultan continuă să fie o realitate a zilelor noastre. Specificul geografic al unor ţări, situaţia socială şi economică a ţinuturilor determină menţinerea lui. Este de datoria noastră să-i cunoaştem specificul şi să asigurăm oresursă umană, materială, pe măsură.

Cuvinte-cheie: învăţământ simultan, deprinderi de învăţare independenteşi individuale, achiziţii cognitive, achiziţii non-cognitive.


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

DREPTUL LA EDUCAȚIE ÎN SECOLUL 21. STUDIU BAZAT PE INTERVIURI CU OFICIALITĂȚI, POLITICIENI ȘI JUDECĂTORI INTERNAȚIONALI ȘI EUROPENI | Mihaela-Viorica RUŞITORU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Dreptul la educaţie este un drept social garantat de către ambele instrumente juridice internaţionale mai largi, cum ar fi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Ipoteza acestei cercetări a fost că dreptul la educaţie evoluează în mod constant, influenţând politicile educaţionale. Pentru a testa această ipoteză, a fost realizat un studiu bazat pe interviuri cu funcţionari, judecători şi factori de decizie de la UNESCO, OCDE, OIM, CoE, CEDO şi CJUE. Analiza tematică a demonstrat că dreptul la educaţie cuprinde nu numai marja de apreciere şi de subsidiaritate, dar şi aspecte referitoare la învăţământul obligatoriu şi alfabetizare, mobilitate şi non-discriminare.

Cuvinte-cheie: dreptul la educaţie, analiză de politici, organizaţii internaţionale, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), Consiliul Europei (CoE), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), Uniunea Europeană (UE), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).


UTILIZAREA ȘI PERCEPȚIA PROFESORILOR PRIVIND MANUALELE ȘCOLARE DIGITALE ÎN ROMÂNIA | Diana COJOCNEAN

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul de faţă prezintă modul în care sunt folosite manualele digitale în învăţământul primar din România şi percepţia cadrelor didactice asupra folosirii manualelor digitale. Studiul se bazează pe date culese dintr-un sondaj de opinie propus pe comunitatea online a cadrelor didactice, didactic.ro, şi pe date calitative culese din două surse. În primul rând, este vorba de comentariile cadrelor didactice care au răspuns la sondajul propus pe didactic.ro şi de răspunsurile la un chestionar cu întrebări deschise trimis online profesorilor de engleză din jud. Cluj. Astfel, datele culese din cele trei surse au fost triangulate pentru a descrie modul în care profesorii din învăţământul primar folosesc manualele digitale şi percepţia lor legată de folosirea acestor manuale. Principalul scop al studiului a fost investigarea modului în care manualele sunt folosite la clasă, analiza măsurii în care ele sunt considerate utile de către cadrele didactice, dar şi identificarea anumitor puncte forte şi slabe legate de modalitatea de prezentare şi conţinut a acestor manuale.

Cuvinte-cheie: e-learning, manuale digitale, politica de digitalizare, învăţare asistată de calculator, învăţare asistată de tehnologiile mobile.


RELAŢIONAREA ELEVILOR CU CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE (CES) CU COLEGII LOR DIN PERSPECTIVA EDUCAŢIEI INCLUSIVE | Nicoleta ADET, Cristian-Mihai POMOHACI

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Componentele principale ale educaţiei incluzive sunt accesul la educaţie şi şanse egale pentru toţi elevii. Acestea creează un mediu prietenos unde se poate manifesta starea de bine a elevului şi unde acesta îşi poate atinge întreg potenţialul. Tranziţia de la educaţia incluzivă depinde de disponibilitatea şi deschiderea faţă de elevi ca resursă umană din şcolile incluzive. Având în vedere că în România nu există încă şcoli incluzive, ci doar şcoli integratoare, ne-am propus să evidenţiem posibile elemente/ direcţii spre educaţia incluzivă, care să vină în întâmpinarea bunăstării şcolare a elevilor cu CES integraţi în şcolile de masă. Prezentul studiu face parte dintr-o cercetare mai amplă. În acest articol vom prezenta doar aspecte care influenţează starea de bine a elevilor cu CES, raportată la relaţionarea la nivelul clasei integratoare.

Cuvinte-cheie: incluziune, integrare, stare de bine, cerinţe educaţionale speciale, toleranţă.


UN STUDIU COMPARATIV ASUPRA PERCEPȚIEI STUDENȚILOR ȘI ANGAJATORILOR ASUPRA COMPETENȚELOR ȘI ABILITĂȚILOR DOBÂNDITE PENTRU A ACCESA PIAȚA MUNCII | Manuela EPURE, Ruxandra Eleonora VASILESCU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Accesul absolvenţilor pe piaţa muncii este asigurat, în mare măsură, de nivelul de pregătire la terminarea studiilor, adică de competenţele dobândite. În acelaşi timp, angajatorii sunt preocupaţi de atragerea tinerilor absolvenţi care nu doar deţin o diplomă universitară, dar şi fac dovada unei bune formări teoretice şi practice, pentru a face faţă cerinţelor actuale şi a obţine performanţe la locul de muncă. Competiţia  POSDRU ne-a dat posibilitatea de a finanţa proiectul Adapt2jobs (www.adapt2jobs.ro), permiţându-ne acest studiu. Studiul comparativ a fost proiectat pe principiile cercetării cantitative şi a fost posibil ca urmare a procesării datelor colectate pe parcursul a două anchete pentru studenţi şi angajatori, care au ţintit în principiu aceleaşi variabile. Originalitatea studiului constă în analiza simultană a percepţiilor studenţilor şi angajatorilor asupra aceloraşi variabile, de exemplu, capacitatea de a identifica problemele şi de a găsi soluţii. Rezultatele studiului au fost utilizate în timpul implementării proiectului Adapt2jobs şi au fundamentat intervenţia asupra curriculum-ului, cât şi asupra conţinutului a trei domenii diferite de studii: ştiinţe sociale, ştiinţe economice şi arhitectură.

Cuvinte-cheie: competenţe, abilităţi, curriculum, sondaj, angajatori, studenţi, piaţa locurilor de muncă, CUMA (Cooperare Universitate –Mediul de Afaceri).


AGENDA EDUCAŢIEI

PROIECTUL „PREVENIREA ŞI REDUCEREA VIOLENŢEI ŞCOLARE PRIN EDUCAŢIE PENTRU CETĂŢENIE DEMOCRATICĂ ŞI DREPTURILE OMULUI” | Andreea-Diana SCODA

Vezi articolul


eTWINNING ROMÂNIA – BILANŢ 2015 | Alexandra ARAMĂ, Oana GHEORGHE

Vezi articolul


„SUSŢINE CULTURA ÎN EDUCAŢIE” DEZVOLTAREA UNEI REŢELE BAZATE PE CUNOAŞTERE PENTRU ACCESUL LA CULTURĂ ÎN ŞCOLILE DIN ROMÂNIA | Raluca IACOB

Vezi articolul


CE SCHIMBĂRI DORIȚI SĂ VEDEȚI ÎN SISTEMUL EDUCAȚIONAL DIN ROMÂNIA? RĂSPUNSURILE DIN PARTEA VOLUNTARILOR CORPULUI PĂCII AMERICANI | John Robert MUNDAHL

Vezi articolul


RECENZII

ROBERT J. MARZANO. ARTA ŞI ŞTIINŢA PREDĂRII: UN CADRU CUPRINZĂTOR PENTRU O INSTRUIRE EFICIENTĂ (The art and science of teaching: a comprehensive framework for effective instruction, 2007, ASCD, Virginia). Bucureşti, Editura Trei, 2015, 365 p., ISBN 978-606-719-318-3 | Armand A. VOINOV

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

RP 2015 – 2

RP-2015-2-cop-150


ABORDĂRI TEORETICE

DE CE ȘI CUM SĂ SE INVESTEASCĂ ÎN EDUCAȚIE ÎN ROMÂNIA. ANALIZA SECUNDARĂ A PERFORMANȚELOR INDIVIDUALE ÎN EDUCAȚIE (POURQUOI ET COMMENT INVESTIR DANS L’ÉDUCATION EN ROUMANIE? ANALYSE SECONDAIRE DES RENDEMENTS INDIVIDUELS DE L’ÉDUCATION) | Pierre VARLY, Ciprian FARTUŞNIC, Amal HMIMOU & M’Barek IAOUSSE

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Resumé: En 2014, l’UNICEF Roumanie a commandé une étude sur les rendements de l’éducation en Roumanie. Plusieurs enquêtes ménages et emploi ont été analysées. Ce papier restitue et complète le calcul des rendements individuels de l’éducation grâce au modèle de Mincer. Les estimations par les auteurs sont très proches des calculs réalisés par d’autres chercheurs. Les rendements de l’éducation évoluent peu dans le temps depuis 1989. Ils sont plus élevés parmi la minorité Roms, chez les personnes mariées, en milieu urbain, dans la région de Bucarest et le secteur de l’industrie. Le rendement marginal d’une année d’éducation sur le gain est de 8,8% selon les données SILC (2012. Chaque année de scolarité supplémentaire réduit la probabilité d’être en mauvaise santé ou de souffrir d’une maladie chronique de 8,2%. Les compétences non cognitives peuvent être davantage prises en compte dans le calcul des rendements et dans les politiques éducatives. Les rendements peuvent être améliorés en faisant mieux correspondre l’offre de formation avec le marché du travail, en notant le caractère compétitif des salaires du secteur public. La migration des travailleurs roumains au sein de l’Union Européenne et ses effets sur les rendements de l’éducation devrait être mieux étudiés. Un certain nombre de recommandations techniques sont formulées, notamment pour améliorer les statistiques sur la population Roms et leurs rapports à l’école. Des priorités pour l’investissement en éducation sont proposées, compte tenu des rendements et en considérant la réduction des inégalités dans l’accès à l’école.

Mots clés: rendements de l’éducation, migration, Roms.

Rezumat: În 2014, Reprezentanţa UNICEF România a comandat un studiu cu privire la randamentele individuale ale educaţiei în România. Au fost analizate mai multe anchete asupra gospodăriilor şi forţei de muncă. Această lucrare redă şi completează calculul randamentelor individuale ale educaţiei cu ajutorul modelului lui Mincer. Estimările autorilor sunt foarte aproape de calculele realizate de alţi cercetători. Randamentele educaţiei evoluează puţin după 1989. Ele sunt mai ridicate la minoritatea romă, la persoanele căsătorite, în mediul urban, în Bucureşti şi în industrie. Randamentul marginal al unui an de educaţie asupra câştigului este de 8,8% conform datelor SILC (2012). Fiecare an suplimentar de şcolaritate reduce probabilitatea unei stări de sănătate precară sau a unei boli cronice, cu 8,2%. Competenţele noncognitive pot fi din ce în ce mai mult luate în considerare în calculul randamentelor şi în politicile educative. Randamentele pot fi ameliorate făcând mai bine corespondenţa între oferta de formare şi piaţa muncii, notând caracterul competitiv al salariilor din sectorul public. Migraţia muncitorilor români în Uniunea Europeană şi efectele sale asupra randamentelor educaţiei ar trebuie să fie mai bine studiate. Sunt formulate unele recomandări tehnice, în special pentru îmbunătăţirea statisticilor cu privire la populaţia romă şi raporturilor ei cu şcoală. Sunt propuse unele priorităţi de investiţii în educaţie, ţinându-se cont de randamente şi luând în considerare reducerea inegalităţilor de acces la educaţie.

Cuvinte-cheie: randamente ale educaţiei, migraţie, romi.


UNELE REFLECȚII PRIVIND FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ ÎNVĂȚAREA LIMBILOR STRĂINE | Lilia PETRICIUC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol este o reflecţie asupra unor factori care afectează învăţarea unei limbi străine şi modul în care instrucţia formală cât şi cea informală contribuie la dezvoltarea competenţelor de comunicare a celor care o studiază. Întrebarea cheie căreia încercăm să-i găsim un răspuns este: de ce studenţii nu reuşesc mereu să devină utilizatori eficienţi ai unei limbi, în pofida timpului şi efortului depus atât de ei înşişi, cât şi de profesorii lor?

Cuvinte-cheie: competenţă de comunicare, asimilare, cunoştinţe lingvistice, instrucţie formală/ informală, factori interni/ externi.


NEETS – COMPORTAMENTE DE RISC | Ioana ŞTEFĂNESCU

Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În 2014, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a realizat o cercetare calitativă asupra fenomenului NEETs în România, bazată pe un demers investigativ de tip calitativ. Acesta a implicat elaborarea şi operaţionalizarea de indicatori şi concepte-cheie, inclusiv cele referitoare la tinerele persoane din categoria NEETs. Analiza studiilor, cercetărilor şi documentelor de politici publice, dar şi cercetarea de teren, au adus la lumină problemele cu care se confruntă această categorie  vulnerabilă de populaţie. Articolul de faţă prezintă câteva din concluziile acestui demers de cercetare.

Cuvinte-cheie: persoane tinere, NEETs, mediu transgresiv, nevoi de dezvoltare, educaţie, subcultură.


APORTUL MINDSET LA FACILITAREA ŞI SUBMINAREA ÎNVĂŢĂRII ELEVILOR | Lucian VOINEA

Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul de faţă face o prezentare a influenţei mindsetului elevilor asupra motivaţiei lor pentru învăţare. Folosim rezultate ale cercetărilor lui Carol Dweck (psiholog). Cele două teorii care circumscriu abordarea cu privire la mindset sunt cea a atribuirilor (indivizilor) asupra succesului, respectiv eşecului în învăţare, şi cea a teoriei implicite (a indivizilor) cu privire la abilitate sau inteligenţă: fixă sau incrementală. Vom evidenţia rolul pe care îl are mindsetul în adoptarea unui anumit scop (de performare sau de învăţare) al învăţării şi vom aduce la lumină efectele mindset-ului asupra afectului, cogniţiei şi comportamentului elevilor la confruntarea cu sarcini de învăţare dificile şi/sau provocatoare, subliniind caracterul adaptativ sau non-adaptativ al acestui răspuns.

Cuvinte-cheie: mindset, abilitate, scop învăţare, afect, comportament.


IMPACTUL COMPETENŢEI MANAGERIALE ASUPRA PERFORMANŢEI ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE | Cristina STAN, Olga-Maria CIUCĂ

Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Conceptul de competenţă în ştiinţele educaţiei este în strânsă legătură cu performanţa individuală şi colectivă. Complexitatea activităţii de conducere a şcolii a pus în evidenţă un anumit specific al managementului acesteia, care se concretizează în cele două dimensiuni ale activităţii şcolare: varietatea categoriilor de personal şi a relaţiilor interumane, cultura şi climatul de muncă. Această recunoaştere a importanţei managerului şcolar a trezit din partea cercetătorilor şi organizaţiilor guvernamentale nevoia de definire şi clarificare a rolului conducerii şcolilor în stabilirea standardelor, competenţelor aşteptate, care sunt sau vor fi utilizate pentru formarea, recrutarea şi evaluarea celor responsabili de conducerea şcolii. Toate acestea determină formarea şi dezvoltarea unui set de competenţe specifice domeniului managerial şi necesare directorului pentru performarea diverselor roluri izvorâte dintr-o atare activitate. Articolul îşi propune să scoată în evidenţăfaptul că în sistemul educaţional există o asociere pozitivă între competenţele manageriale şi performanţa managerială, perfecţionarea competenţelor manageriale fiind un imperativ al managementului performant în învăţământul preuniversitaractual şi nu numai.

Cuvinte-cheie: management, competenţă, manager şcolar, performanţă.


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

POLITICILE DE EDUCAŢIE DE-A LUNGUL VIEŢII ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII LA NIVEL INTERNAŢIONAL, EUROPEAN ŞI NAŢIONAL. UN EXEMPLU DE CERCETARE ACADEMICĂ ŞI ANALIZĂ ŞTIINŢIFICĂ | Mihaela RUŞITORU

Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Politicile de educaţie de-a lungul vieţii sunt actualmente în miezul dezbaterilor naţionale, europene şi internaţionale.Într-un context de permanentă şi rapidă europenizare şi globalizare, o interogaţie majoră îşi face apariţia: Cum sunt construite politicile educaţionale în zilele noastre? În cadrul acestui articol, chestiunea este abordată într-un triplu registru de ipoteze: la scară internaţională, politicile educaţionale sunt corelate cu semnificaţia atribuită conceptului de „educaţie de-a lungul vieţii”; Uniunea Europeană tinde spre o politică de educaţie unică şi comună pentru toate Statele membre; în România, politicile de educaţiese confruntă cu obstacole legate de instabilitatea politicoeconomică şi de mimetismul decidenţilor politici români. Pentru a verifica ipotezele de cercetare, am întreprins o analiză calitativ-tematică bazată pe interviuri semidirective realizate cu funcţionari şi decidenţi politici din organizaţiile internaţionale, Uniunea Europeană şi România. Rezultatele cercetării au confirmat cele trei ipoteze de lucru, aducând elemente originale în dezbaterea despre politicile de educaţie de-a lungul vieţii. Prezentul articol reia, pe scurt, pentru publicul de limbă română, etapele principale ale acestei vaste cercetări.

Cuvinte-cheie: educaţia de-a lungul vieţii, politici educaţionale, analiza discursului politic, organizaţii internaţionale (OI), Consiliul Europei (CoE), Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM),Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), Uniunea Europeană (UE), România (Rom).

Resumé: Les politiques d’éducation tout au long de la vie sont actuellement à l’aune des débats nationaux, européens et internationaux. Dans un contexte de permanente et rapide européanisation et globalisation, une interrogation émerge: comment se construisent les politiques éducatives de nos jours? Dans le cadre de cet article, nous avons abordé la question dans un triple registre d’hypothèses: au niveau international, les politiques éducatives sont assujetties à la signification attribuée au terme „éducation tout au long de la vie”; l’Union européenne tend vers une politique commune, unique d’éducation à l’échelle des États membres; les politiques d’éducation en Roumanie se heurtent à des obstacles liés à l’instabilité politico-économique et au mimétisme des décideurs politiques roumains. Afin de vérifier nos hypothèses de travail, nous avons entrepris une analyse qualitative-thématique de entretiens semi-directifs conduits auprès des fonctionnaires des organisations internationales, de l’Union européenne et de Roumanie. Les résultats de la recherche ont confirmé les trois hypothèses de recherche, nourrissant davantage le débat sur les politiques d’éducation tout au long de la vie. Le présent article reprend brièvement, pour le public roumanophone, les grandes étapes de cette recherche.

Mots-clé: éducation tout au long de la vie, politiques éducatives, analyse de discours politique, organisations internationales, Conseil de l’Europe (CoE), Organisation pour la Coopération et le Développement Économiques (OCDE), Organisation Internationale du Travail (OIT), Organisation des Nations Unies pour l’Éducation, la Science et la Culture (UNESCO), Union Européenne (UE), Roumanie (Rou).


PROGRAM DE PLANIFICARE A DEZVOLTĂRII PERSONALE (PDP): CONCEPTE, TENDINŢE, PROVOCĂRI | Maria GOGA

Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cercetarea descrisă în acest articol vizează explorarea relevanţei programelor de planificare a dezvoltării personale a studenţilor din universităţi. În vederea realizării scopului propus, în cadrul acestui studiu, au participat nu numai studenţi dar şi cadre didactice de la următoarele universităţi – Universitatea din Bucureşti, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea Politehnica Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie Bucureşti, Universitatea Vasile Alecsandri Bacău.

Cuvinte-cheie: planificarea dezvoltării personale, învăţământ superior, consiliere.


FORME DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR STUDENȚILOR | Cosmin Sergiu CREMENE

Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Această lucrare prezintă cele mai importante forme de evaluare. Pentru a îmbunătăţi sistemul de evaluare avem nevoie să stabilim o mai bună legătură între studenţi şi profesori. Cele mai importante întrebări care trebuie să ţină cont de cadrele didactice sunt numeroase: Ce evaluăm?, Cu ce   scop evaluăm?, Pe cine evaluăm?, Cum evaluăm?, Când evaluăm? şi cea mai importantă este: Cu ce evaluăm? Evaluarea reprezintă o acţiune de conducere propriilor sisteme social-umane, care necesită raportarea rezultatelor obţinute într-o anumită activitate, după anumite criterii stabilite de domeniul în luarea deciziei optime. Evaluarea este procesul care vizează măsurarea şi la rezultatele de valoare ale sistemului de învăţământ sau la o parte din ea, eficacitatea resurselor, condiţiilor şi operaţiunilor utilizate cu scopul de a îmbunătăţi procesul decizional al activităţilor. Ideea principală a acestui articol este că profesorii trebuie să găsească cele mai eficiente soluţii în procesul de evaluare a elevilor. Elevii trebuie să primească explicaţii cu privire la rolul pe care îl au în societatea de astăzi, ceea ce pot face ei pentru o societate mai bună şi pentru a crea noi punţi de trecere într-o etapă grea a vieţii lor, care este stadiul adult.

Cuvinte-cheie: evaluare, metode complementare, erori în evaluare didactică.


PROGRAM DE MENTORAT PENTRU DIRECTORII DE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR | Paul BLENDEA, Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

Vezi articolulRezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În acest articol ne-am propus să prezentăm rezultateleproiectului de cercetare intitulat „Program de mentorat pentru directorii de unităţi de învăţământ preuniversitar”(coord. P. Blendea, Institutul deŞtiinţe ale Educaţiei, 2014). În lucrarea menţionată am investigat măsura în care directorii de unităţi de învăţământ preuniversitardin Româniaconsideră că este oportună introducerea unui program de mentorat. De asemenea, am analizat situaţia pregătirii personalului didactic pentru ocuparea funcţiei de director de unitate de învăţământ preuniversitar, am stabilit gradul de cunoaştere de către subiecţi a competenţelor necesare unui director şi am studiat măsura în care sunt cunoscute modalităţile prin care sunt formate competenţele de bază ale directorului.

Cuvinte-cheie: director, formare, mentor, program de mentorat.


AGENDA EDUCAŢIEI

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI LA 25 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE

Vezi articolul


SFÂRŞIT DE CĂLĂTORIE, ÎNCEPUT DE POVESTE ZEP – ZONE DE EDUCAŢIE PRIORITARĂ | Mircea Sorin MIRCEA, Alina-Mihaela MUNTEANU

Vezi articolul


MODEL DE INTEGRARE A SERVICIILOR DE CONSILIERE GUIDING CITIES – ACŢIUNE PILOT | Petre BOTNARIUC

Vezi articolul


RECENZII

MIHAELA SINGER, LIGIA SARIVAN, GHEORGHIŢA DOROBANŢU, IRINA STOENICĂ, LILIANA STAN. AVENTURA ÎNVĂŢĂRII. Bucureşti, Editura Sigma, 2014, 4 volume, ISBN: 978-973-649-997-5 | Irina HORGA

Vezi recenzia


STANLEY I. GREENSPAN în colaborare cu JACQUELINE SALMON. COPILUL CARE ÎŢI DĂ DE FURCĂ. CINCI TIPURI DE COPII „DIFICILI” (The Challenging Child: Understanding, Raising, and Enjoying the Five „Difficult” Types of Children, 1996, Da Capo Press). Bucureşti, Editura Trei, 2015, 375 p., ISBN 978-606-719-062-5 | Andreea-Diana SCODA

Vezi recenzia


WAYNE W. DYER. PUTEREA INTENŢIEI. Traducere: Adriana Ciorbaru. Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2012, 314 p., ISBN: 978-606-588-331-4 | Paul BLENDEA

Vezi recenzia


HOWARD GARDNER, KATIE DAVIS. GENERAŢIA APP.  CUM NAVIGHEAZĂ TINERII PRIN UNIVERSUL DIGITAL AL IDENTITĂŢII, INITIMITĂŢII ŞI IMAGINAŢIEI. Bucureşti, Editura Sigma, 2015, 254p. ISBN: 978-606-727-136-2 | Ligia SARIVAN

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

RP 2015 – 1

2015-1-cop-v300


ABORDĂRI TEORETICE

INOVAŢIE, PARTICIPARE ŞI TRANSPARENŢĂ ÎN PROCESUL DE DEZVOLTARE CURRICULARĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR, CLASELE A III-A – A IV-A | Angela TEŞILEANU, Ciprian FARTUŞNIC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol analizează procesul de realizare a unor noi programe şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a din învăţământul primar, în contextul dezvoltării unui nou Curriculum naţional. Aflat la intersecţie de perspective, procesul oferă ocazia unei radiografii de detaliu a celor mai importante provocări cu care s-au confruntat conceptorii de curriculum, dar şi a aspectelor de noutate existente în programe ca răspuns la aceste provocări. Articolul prezintă, de asemenea, procesul parcurs de programele şcolare de la stadiul de proiect la cel de document curricular oficial, detaliind etapa de consultare a specialiştilor şi a practicienilor din domeniul educaţiei. Experienţa este reflectată în articol sub aspectul rezultatelor înregistrate şi al semnificaţiei acestora pentru dezvoltarea unei culturi a participării şi a transparenţei.

Cuvinte-cheie: competenţă-cheie, competenţă, programă şcolară, curriculum naţional, dezvoltare curriculară, transparenţă.


ASPECTE PSIHOLOGICE ALE RELAŢIEI DE MENTORAT | Elena STĂNCULESCU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol prezintă o temă care nu a mai fost abordată în literatura de specialitate românească şi anume aspectele psihologice ale relaţiei de mentorat. Chiar şi în literatura străină, specialiştii au explorat mai mult activitatea de mentorat şi nu fundamentele psihologice ale relaţiei care se construieşte în acest context. A fost subliniată în acest articol ideea că eficienţa relaţiei de mentorat este influenţată, în primul rând, de aspecte care ţin de personalitatea mentorului, cum ar fi: generativitatea, empatia, uşurinţa în stabilirea de relaţii interpersonale, atitudinea pozitivă faţă de stagiar, autoeficacitatea şi integritatea sau verticalitatea morală. Beneficiile relaţiei de mentorat se regăsesc atât în cazul stagiarului, cât şi al mentorului, din punct de vedere instrumentalşi psihosocial. Am explorat nu doar beneficiile relaţiei de mentorat, cişi eventualele tipare contraproductive care pot să apară în aceste condiţii. Având în vedere complexitatea rolului mentoruluişi contribuţia adusă la formarea profesională a celor aflaţi la începutul carierei didactice, este nevoie de studii aprofundate ale aspectelor psihologice care eficientizează relaţia dintre mentorşi stagiar.

Cuvinte-cheie: mentor, stagiar, beneficiile mentoratului, atitudine suportivă, dezvoltare profesională.


PREDAREA INTEROGAȚIEI: DE LA LECȚIA DE GRAMATICĂ LA COMPETENȚA EXISTENȚIALĂ (ENSEIGNER L’INTERROGATION: DE LA LEÇON DE GRAMMAIRE À LA LEÇON DE SAVOIR-ÊTRE( | Simona-Aida MANOLACHE

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Resumé: Bien que la plupart des enseignants roumains de français se rendent parfaitement compte du riche éventail de fonctions de l’interrogation dans la vie de tous les jours (faciliter la communication, stimuler la réflexion sur soi et sur les autres, encourager la créativité et la recherche, etc.), ils se limitent assez souvent à faire apprendre à leurs élèves comment formuler correctement les questions du point de vue grammatical, sans mettre celles-ci à profit, par des pratiques quotidiennes, afin de développer les compétences générales individuelles des jeunes. Nous avons l’intention de présenter quelques exemples de stratégies et d’activités «interrogatives» qui, proposées assez fréquemment dans la classe de français langue étrangère, pourraient contribuer à l’épanouissement des élèves roumains.

Mots-clés: interrogation, action, savoir-apprendre, savoir-être.

Rezumat: Deşi majoritatea profesorilor români de limbă franceză cunosc foarte bine multiplele funcţii ale interogaţiei în viaţa de zi cu zi (facilitarea comunicării, stimularea reflecţiei asupra propriei persoane şi asupra celorlalţi, încurajarea creativităţii şi a cercetării etc.), ei se limitează frecvent la a-i învăţa pe elevi cum să formuleze corect întrebările din punct de vedere gramatical, fără să profite de ele pentru a dezvolta, prin practici cotidiene, competenţele generale individuale ale tinerilor. Avem intenţia să prezentăm câteva exemple de strategii şi activităţi bazate pe interogaţie, care, propuse suficient de des la ora de limbă franceză ca limbă străină, ar putea contribui la dezvoltarea plenară a elevilor români.

Cuvinte-cheie: interogaţie, acţiune, capacitatea de a învăţa, competenţa existenţială.


INFLUENȚA DIFERITELOR TIPURI DE ÎNVĂȚARE ȘI TEHNOLOGII CARE ACȚIONEAZĂ ASUPRA MECANISMELOR MODERNE DE EDUCAȚIE – UNELE CONSIDERAȚII | Dragoş BARBIERU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Privite din perspectiva formelor şi metodelor tradiţionale, eLearning poate iniţia noi procedee orientate spre rezolvarea de probleme legate de activitatea practică profesională, indiferent de volumul de muncă implicat de acestea. Aceasta formă modernă de educaţie permite rezolvarea sarcinilor de la distanţă, reducând nevoia de deplasare efectivă şi apariţia de întreruperi bruşte ale activităţilor curente. Atunci când este  proiectat din perspectiva metodelor de predare, eLearning ridică o serie de provocări în egală măsură pedagogice, tehnologice şi, pe cale de consecinţă, pragmatice. Totuşi, atunci când ne confruntăm cu noi provocări, noi solicitări născute din condiţionalităţi educaţionale, avem nevoie de mai mult decât ne pot oferi nouă tehnologia şi pedagogia; avem nevoie de noi energii şi aspiraţii.

Cuvinte-cheie: eLearning, activităţi de predare, tipuri de învăţare, învăţare bazată pe activităţi practice profesionale, sistem avansat de distribuţie a învăţării.


ÎN CE MĂSURĂ NE AJUTĂ MATEMATICA? EXEMPLE DE APLICARE A MATEMATICII: DE LA FRACŢII LA ALOCAREA RESURSELOR ÎNTR-O ORGANIZAŢIE | Luminiţa CATANĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Alocarea resurselor este o problemă importantă pentru manageri şi pentru membrii unei echipe, iar rezolvarea sa corectă şi echitabilă este imposibilă fără matematică. De la fracţiile simple şi până la modele mai complexe ale matematicii este un drum lung. O constatare cu caracter general este aceea că, de obicei, resursele sunt limitate sau au un ritm de acumulare mai lent decât cerinţele sau nevoile pe care persoanele le au în mod curent, ceea ce duce la insatisfacţiişi la stări conflictuale în cadrul grupurilor. Articolul dezbate pe larg problema aceasta, recurgând la explicaţii matematice. Matematica ne arată că, dacă vom alege strategii de alocare a resurselor astfel încât fiecare persoană să fie cât mai mulţumită cu resursele pe care le primeşte sau dacă resursele sunt „corect” împărţite,  stările de nemulţumire vor fi mai rareşi intensitatea lor redusă. Sunt prezentate câteva modele matematice, explicate într-un limbaj accesibil şi care ar putea fi preluate ca aplicaţii în orele de educaţie antreprenorială sau de matematică la liceu, oferind elevilor o bază de informaţii pentru dezbateri.

Cuvinte-cheie: alocarea resurselor, teoria jocului, jocuri matematice.


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

TIC ÎN PRIMII ANI DE ȘCOALĂ ÎN MUNTENEGRU | Veselin MIĆANOVIĆ, Dijana VUČKOVIĆ,Tatjana NOVOVIĆ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul propune un studiu exploratoriu care se referă la aspectele metodologice ale implementării TIC în primii ani de şcoală. Având în vedere importanţa modernizării procesului de achiziţie a cunoştinţelor la vârsta şcolară mică, acolo unde educaţia trebuie adaptată caracteristicilor şi nevoilor individuale ale elevului, evidenţiem marele potenţial al tehnologiei informaţiei în clasele primare. Studiul s-a derulat în trei regiuni din Muntenegru pe un lot de 420 de profesori de învăţământ primar. Lotul a fost eterogen atât din punct de vedere al experienţei cât şi al calificărilor deţinute. Două obiective au fost urmărite: în perspectivă teoretică, acest studiu şi-a propus să evidenţieze nevoia modernizării şcolii primare; în perspectiva cercetării exploratorii, interesul s-a centrat pe investigarea prezenţei TIC în organizarea şi implementarea învăţământului primar, precum şi pe abilităţile profesorilor de a folosi noile tehnologii la clasă. Rezultatele indică o distribuţie neuniformă a TIC din punct de vedere geografic intre şcolile investigate, precum şi o mare varietate a răspunsurilor din perspectiva variabilelor independente. Au fost identificate o serie de probleme în utilizarea TIC în şcoală primară din perspectiva profesorilor şi au fost propuse măsuri pentru eficientizarea situaţiei actuale.

Cuvinte-cheie: TIC, învăţământ primar, competenţe profesionale, elev, profesor.


EDUCAŢIA PRIN FILM | Cristian RĂDUCANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul susţine promovarea educaţiei prin film în cadrul reformei curriculumului oficial, ca formă a educaţiei multimedia, luând ca puncte de reper şapte premise ale teoriei constructiviste a învăţării pe care educaţia multimedia le satisface: autenticitatea învăţării, vizibilitatea învăţării, competenţe de gândire de ordin superior, învăţarea prin metafore, transdisciplinaritatea, finalitatea morală a educaţiei şi autoreglarea progresului de învăţare. Impactul filmului în educaţia elevilor este relevat de rezultatele unui sondaj de opinie. Patru aplicaţii privind studiul istoriei din perspectiva subiectivă a filmului sunt oferite ca exemple de facilitare a înţelegerii şi învăţării de cunoştinţe istorice, valori şi atitudini civice, prin intermediul educaţiei cinematografice.

Cuvinte-cheie: educaţia cinematografică, constructivism, evaluare autentică, învăţare prin proiecte, reforma curriculumului integrat.


EVALUARE ŞI MOTIVAŢIE | Cristian-Mihai POMOHACI

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În ce măsură un  mesaj transmis de către un profesor unui grup de studenţi poate modifica implicarea acestora într-o sarcină de lucru? Articolul de faţă îşi propune să răspundă la această întrebare. Concret, sunt studiate şi comparate pe baze statistice  rezultatele  obţinute în contextul unei sarcini de lucru, simpleşi exterioare domeniului în care se specializează două grupe de studenţi care primesc mesaje total diferite referitoare la importanţa testării. Constatările arată că primirea unui astfel de mesaj din partea profesorului influenţează rezultatele finale ale studenţilor, stimulând interesul acestora pentru subiectul testat, în timp ce alţi factori, precum genul persoanelor participante, nu determină rezultate semnificativ diferite.

Cuvinte-cheie: motivaţia studenţilor, fluenţa în exprimare, motivaţieşi evaluare în învăţământul universitar.


AGRESIVITATEA LA ELEVI – DIFERENŢE DE GEN | Maria GOGA, Dănuţ BĂRCĂCIANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cercetarea descrisă în acest articol vizează înţelegerea fenomenului de agresivitate într-un lot comparativ de elevi din clasele gimnaziale (VI-VII), dintr-un număr de şcoli din Bucureşti şi judeţul Ilfov. În vederea realizării scopului propus, în cadrul acestui studiu, au participat nu numai elevi dar şi cadre didactice de la aceleaşi şcoli din Bucureşti şi Ilfov. A fost explorat fenomenul de agresivitate, din perspectiva ideii de gen, în rândul elevilor din şcolile menţionate.

Cuvinte-cheie: agresivitate, diferenţa de gen, gimnaziu.


FORMAREA PSIHOPEDAGOGICĂ A PERSONALULUI DIDACTIC UNIVERSITAR DIN ROMÂNIA | Laura Elena CĂPIŢĂ, Simona Luciana VELEA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul prezintă o cercetare exploratorie din domeniul formării continue a cadrelor didactice universitare, derulată în contextul unui proiect structural în curs de desfăşurare. Punctul de plecare al cercetării este că în condiţiile trecerii de la „paradigma ofertei de predare la o paradigmă a cererii de învăţare”, instituţiile de învăţământ superior trebuie să valorifice cadrul legislativ şi bunele practici pentru a diversifica activităţile de formare continuă a cadrelor didactice. Datele obţinute prin aplicarea unor instrumente cantitative oferă suport pentru conceperea unor programe de formare a cadrelor didactice universitare, dar şi pentru noi cercetări care să pună în valoare misiunile asumate de către universităţi în domeniul activităţii didactice.

Cuvinte-cheie: formarea personalului didactic universitar, dezvoltare profesională continuă, pregătire psihopedagogică, misiunea universităţii.


AGENDA EDUCAŢIEI

PROF. ELENA MOLDOVAN – SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI MINISTRU AL EDUCAŢIEI | Dan BADEA

Vezi articolul


IN MEMORIAM

NICOLAE SACĂLIŞ CALATA (28 IANUARIE 1944 – 4 FEBRUARIE 2015) | Dan BADEA

Vezi articolul


RECENZII

FLORENTINA SÂMIHĂIAN. O DIDACTICĂ A LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE: PROVOCĂRI ACTUALE PENTRU PROFESOR ŞI ELEV | Ligia SARIVAN

Vezi recenzia


EUGENE R. SMOLEY. EFFECTIVE SCHOOL BOARDS: STRATEGIES FOR IMPROVING BOARD PERFORMANCE | Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

RP 2014 – 2

2014-2-cop 


ABORDĂRI TEORETICE

SCHIMBAREA EDUCAȚIEI ÎNTR-O SOCIETATE AFLATĂ ÎN SCHIMBARE. UNELE OBSERVAȚII PRIVIND CAZUL POLONIEI | Krystyna SZAFRANIEC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: După 1989, tinerii polonezi au manifestat mari aşteptări legate de educaţie. Ca urmare a puternicelor presiuni în favoarea schimbării, sistemnul educaţional a început să se deschidă în direcţia aşteptărilor populare, chiar înainte ca să fi fost implementate reforme veritabile. Ulterior, au fost întreprinse şi o serie de reforme, darşcoala, în loc să capete un rol tot mai semnificativ în promovarea tinerei generaţii, a rămasacelaşi canal care ajută promovarea celor din familii cu avantaje sociale şi culturale, contribuind la polarizarea societăţii. De aceea, sunt necesare în continuare reforme atât la nivel preuniversitar, cât şi la nivel universitar, care să asigure mai buna orientare şcolară şi profesională, dezvoltarea creativităţii şi a gândirii originale.

Cuvinte-cheie: învăţământ secundar şi superior, învăţare pe tot parcursul vieţii, “lift descendent”, ofertă educaţională, polarizarea societăţii, structură educaţională, trasee educaţionale.


TOMA COCIŞIU ŞI DICŢIONARUL DE IDEI AL ŞCOLII ACTIVE | Steliana LEFTER, Viorel NICOLESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Toma Cocişiu (1887-1986), unul dintre cei mai activi şi longevivi pedagogi ai şcolii active din Romania, de numele căruia se leagă întemeierea celebrei „Şcoli de experienţă de la Blaj”, după care a rămas o bogată arhivă, ce oglindeşte strădanii, proiecte, împliniri şi visuri, şi-a propus, printre altele, elaborarea unui cuprinzător „Dicţionar de idei al şcolii active”. Textul manuscris, inedit în totalitate până acum, reuneşte o suită de fişe cu idei emblematice privind termeni pedagogici fundamentali. Studiul de faţă îşi propune să prezinte acest efort.

Cuvinte-cheie: Toma Cocişiu, pedagogii alternative, şcoala experimentală de la Blaj, studiu individual, experiena copilului.


CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

PLANUL JENA ÎN OLANDA | Kees BOTH

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În urmă cu peste 50 de ani au apărut în Olanda primele grupe organizate după principiile Planului Jena. Numărul lor a crescut destul de rapid datorită mai multor factori: interesul unor părinţi Şi cadre didactice de a aduce inovaţie în învăţământ; deschiderea sistemului de învăţământ olandez pentru iniţiativele părinţilor, cadrelor didactice, comunităţii de a înfiinţa şcoli cu un anume specific pedagogic sau confesional; în fine, sprijinul experţilor din domeniul educaţiei de a actualiza şi adapta modelul moştenit de la Peter Petersen la realităţile societăţii şi şcolii olandeze contemporane. Acest din urmă factor reprezintă, de altfel, avantajul principal al Planului Jena: deschiderea sa şi adaptabilitatea la nevoile şi realităţile actuale. Articolul are la bază intervenţia prof. Kees Both „Planul Jena în Olanda”, susţinută în cadrul seminarului naţional cu participare internaţională „Planul Jena în România – două decenii de existenţă” (Mangalia, 5 – 7 septembrie 2014). Traducere: Monica Cuciureanu.

Cuvinte-cheie: Planul Jena, libertate în educaţie, orientarea în mediul înconjurător.


PLANUL JENA LA ÎMPLINIREA A DOUĂ DECENII DE EXISTENŢĂ ÎN CADRUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR ROMÂNESC | Gheorghe FELEA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul are la bază intervenţia „Globalizare şi pluralism în învăţământul preuniversitar românesc” susţinută de conf. univ. dr. Felea în cadrul seminarului naţional cu participare internaţională „Planul Jena în România – două decenii de existenţă” (Mangalia, 5 – 7 septembrie 2014). În prima parte a articolului se realizează o retrospectivă a prezenţei Planului Jena atât în România interbelică, cât şi în învăţământul preuniversitar actual. În a doua parte a articolului se abordează problematica specifică aparatului conceptual utilizat în domeniul alternativelor educaţionale, cu privire specială asupra termenilor identitate şi alteritate. Concluziile şi o bogată bibliografie încheie intervenţia autorului dedicată aniversării a două decenii de existenţă a Planului Jena în România.

Cuvinte-cheie: pluralism educaţional, identitate, alteritate, diferenţă, alernativă educaţională.


QUO VADIS PLANUL JENA | Monica CUCIUREANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cadre didacticeşi experţi dinţarăşi străinătate s-au întrunit după 20 de ani de practică a Planului Jena în România pentru a analiza parcursul acestei alternative educaţionale în ţara noastră, pentru a celebra momentul, dar şi pentru a schiţa parcursul acestui model pedagogic alternativ în anii următori. Articolul are la bază intervenţiile autoarei „Reforma în educaţia timpurie din România din perspectiva Planului Jena” şi „Tendinţe actuale în mişcarea Planul Jena din România”, susţinute în cadrul seminarului naţional cu participare internaţională „Planul Jena în România – două decenii de existenţă” (Mangalia, 5 – 7 septembrie 2014).

Cuvinte-cheie: Planul Jena, provocări, evoluţie, tendinţe de dezvoltare.


ORIENTAREA ÎN MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ÎN PLANUL JENA | Luminiţa MARTINESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Ţinându-se cont de particularităţile de vârstă ale copiilor, la nivel preşcolar se pune accent deosebit pe intrarea în contact direct cu natura şi lumea înconjurătoare, ca modalitate generală de cunoaştere a realităţii, deoarece experienţa personală este cea mai bună bază pentru învăţare. Potrivit Planului Jena, în grădiniţă se porneşte de la activităţi practice cu scopul dobândirii de cunoştinţe, pentru a se ajunge, printr-o prelucrare internă individuală, la educaţie, creştere şi dezvoltare a copiilor. În acest cotext trebuie privită şi orientarea în mediul înconjurător. Mediul înconjurător, conform acestei accepţiuni, reprezintă totalitatea factorilor externi din natură şi societate care acţionează asupra omului şi care condiţionează existenţa lui. Încă de la naştere, copilul creşte şi se dezvoltă bio-psiho-social sub influenţa directă a mediului, acesta constituind pentru el principala sursă de învăţare. În contact direct cu persoanele şi obiectele din mediul apropiat, cu fenomenele naturale observate, la copilul preşcolar se dezvoltă personalitatea şi se perfecţionează capacitatea de a se adapta la realitatea existentă.

Cuvinte-cheie: Planul Jena, educaţie preşcolară, orientarea în mediul înconjurător.


STEP BY STEP… PRINTRE AMINTIRI | Ioana TARĂU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Alternativa Step by Step a împlinit în acest an 20 de ani de la implementarea în învăţământul românesc. Elementele inovatoare (abordarea unor metode de predare – învăţare – evaluare ce respectă personalitatea copilului, individualizarea educaţiei, activitatea în centre de activităţi), precum şi principiile ce stau la baza acestei alternative, au făcut ca acest program să se extindă în toată ţara, atât la nivel preşcolar, cât şi primar. În Şcoala gimnazială nr. 5 din Bucureşti, alternativa funcţionează de 16 ani şi, începând cu acest an şcolar, numărul claselor Step by Step a depăşit numărul claselor de învăţământ tradiţional din ciclul primar. Articolul cuprinde opinii cu privire la abordarea şi integrarea alternativei în şcolile cu învăţământ de stat, făcând distincţia între particularităţile acesteia şi învăţământul tradiţional.

Cuvinte-cheie: alternativă educaţională, curriculum integrat, studiu tematic, evaluare continuă.


ENTUZIASMUL PROFESORULUI ŞI PUTEREA CUVINTELOR ÎN EDUCAŢIE – ASPECTE ANALIZATE ÎN CADRUL MASTERULUI INTERDISCIPLINAR: PEDAGOGII ALTERNATIVE ŞI ARTA TEATRALĂ ÎN EDUCAŢIE (PED-ARTE) | Crenguţa Lăcrămioara OPREA 

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Pentru a fi un profesor bun este necesar să fii un actor bun în sala de clasă, pentru a putea transmite elevilor emoţia şi dorinţa de a afla mai multe despre un anumit conţinut. Este important modul în care profesorul reuşeşte să stimuleze curiozitatea şi să menţină interesul elevilor în a trăi bucuria descoperirilor personale. Prin modul în care comunică, folosind metode şi tehnici adecvate pentru a stimula creativitatea, profesorul poate atrage interesul, curiozitatea şi dorinţa de cunoaştere. Entuziasmul profesorului este cheiapentru o învăţare autentică în şcoală. Acest lucru încurajează interesul, menţine atenţia şi atitudinea pozitivă. O motivaţie crescută a elevului în învăţare influenţează în mod direct rezultatele educaţionale, performanţa sa.

Cuvinte-cheie: educaţie, entuziasm, sănătate fizică şi mentală, puterea cuvintelor, strategii interactive de predare-învăţare-evaluare.


VOLUNTARIATUL, CRITERIU DE EVALUARE A EFICIENŢEI EDUCAŢIEI ECOLOGICE | Marţian IOVAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În acest articol, autorul demonstrează că eficienţa educaţiei pentru mediu poate fi mult mai mare dacă va fi integrată în sfera largă a educaţiei morale – civice şi dacă este orientată de un ideal cuprinzător emanat din dreptul fundamental al omului la unmediu curat şi bine conservat, de valorile moral – civice contemporane. Pe baza unor cercetări empirice, autorul pledează, cu argumente, pentru valorificarea mai amplă în formarea „personalităţii ecologice” a oamenilor de mâine a ştiinţelor socioumane, artelor, ecoeticii şi esteticii. Personalitatea ecologică, privită ca rezultat al educaţiei environmentale, îşi găseşte concretizarea în societăţile contemporane sub forma voluntariatului practicat pentru rezolvarea problemelor de mediu. În profilul acestei personalităţi nu trebuie estimată conştiinţa ecologică, în detrimentul atitudinilor şi sentimentelor pozitive faţă de mediu, a voinţei şi orientării caracteriale. În formarea, prin activităţi de educaţie ecologică, a acestor trăsături de personalitate trebuie acordată o mai mare importanţă exerciţiului,organizării de acţiuni practice de ocrotire a mediului şi, în general, utilizării metodelor educaţiei moral – civice.

Cuvinte-cheie: educaţie ecologică; ecoetică; dezvoltare durabilă; probleme de mediu; voluntariat; valori morale.


RECENZII

MARTI TARU, FILIP COUSSÉE, HOWARD WILLIAMSON (Eds.). THE HISTORY OF YOUTH WORK IN EUROPE. RELEVANCE FOR TODAY’S YOUTH WORK POLICY. Vol. 4, Strasbourg, Consiliul Europei, 2014, 142 p., ISBN 978-92-871-7736-0 | Sorin MITULESCU

Vezi recenzia


GABRIEL ALBU. GRIJILE ŞI ÎNGRIJORĂRILE PROFESORULUI. Piteşti, Editura Paralela 45, 2013, 239 p., ISBN 978-973-47-1626-5 | Dan BADEA

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

RP 2014 – 1

2014 - 1


ABORDĂRI TEORETICE

PEDAGOGIA MUZEALĂ: FINALITĂŢI, PROBLEMATICĂ, PERSPECTIVE | Constantin CUCOŞ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Scopul lucrării de faţă este de a crea un inventar al caracteristicilor specifice şi virtuţilor de pedagogie muzeală, subliniind statutul acestui subiect în contextul ştiinţelor educaţiei, insistând pe importanţa obiectivelor disciplinei menţionate, pe principalele subiecte care ridică întrebări şi, de asemenea, pe contribuţia ei în ceea ce priveşte maximizarea dimensiunii de învăţământ. Un muzeu ar trebui să fie înţeles nu numai ca un mediu de formare – în sine sau în conexiune cu şcoala – dar, de asemenea, ca o modalitate de cunoaştere didactică şi de reinterpretare a realităţii.

Cuvinte cheie: pedagogie muzeală, educaţie muzeală, didactica spaţiului muzeal, educaţie nonformală, educaţie informală.


FLUENŢA ÎN COMUNICAREA INTERACTIVĂ ÎN ENGLEZĂ CA LIMBĂ STRĂINĂ | Julia RYBINSKA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: La baza elaborării articolului de faţă au stat trei întrebări: semnificaţia abordării interactiv-angajate, competenţele digitale şi predarea online, folosirea tehnicilor creative şi influenţa lor asupra competenţelor de comunicare ale elevilor. Este analizată natura comunicării şi relevanţa ei pentru diferite etape ale învăţării, este subliniată importanţa deprinderilor integratoare şi sunt analizate diferenţe şi similarităţi în învăţarea comunicării orale şi a redactării. Scopul predării limbilor străine este dat de dezvoltarea competenţelor lingvistice ale elevilor, ajutându-i să se adapteze la cerinţele societăţii, să folosească în mod funcţional limba străină pentru a obţine efectul dorit. Articolul nostru se va concentra asupra a diferite strategii şimetode care fac atractivă învăţarea limbii engleze.

Cuvinte-cheie: competenţa de comunicare,  interacţiunea comunicativă în limba engleză, limbi străine, metode creative, elevi creativi.


O NOUĂ METODĂ DE ABORDARE GRAFICĂ CURRICULUMULUI CU PROIECŢIE ÎN SISTEMUL SOCIOCULTURAL | Tiberiu Octavian CUJBĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În acest articol, după ce sunt analizate câteva variante de reprezentări grafice ale  curriculumului mai cunoscute la ora actuală din literatura de specialitate, este propusă o nouă reprezentare grafică, utilizând o metodă mai complexă ce permite urmărirea proiecţiei curriculare în mediul sociocultural. Este o reprezentare mai exactă, pornind de la o metodă originală, aparţinând autorului, care se situează în zona interdisciplinarităţilor, la graniţa dintre pedagogie şi discipline– matematică, fizică, statistică, sociologie, psihologie, filosofie etc.

Cuvinte-cheie: curriculum, reprezentare grafică a curriculumului, sistemul sociocultural.


PROPUNERI PRIVIND IMPLEMENTAREA EDUCAŢIEI CULTURALE ŞI ARTISTICE EXPRIMATE ÎN DOCUMENTE DE POLITICĂ ALE UNESCO ŞI UE | Lucian VOINEA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul vizează prezentarea viziunii şi a principalelor recomandări cu privire la rolul şi implementarea educaţiei culturale şi artistice propuse în cadrul documentelor de politică formulate sub egida UNESCO şi a Uniunii Europene. Aspectele cu privire la educaţia artistică asupra cărora ne vom focaliza atenţia în prezentarea noastră sunt următoarele: rolul atribuit şi obiectivele urmărite, conceptualizarea, implementarea, formarea profesională a cadrelor didactice şi a artiştilor, cercetarea şi evaluarea, diseminarea rezultatelor şi a bunelor practici.

Cuvinte-cheie: educaţie artistică, politici educaţionale, conceptualizare, formare profesională, cercetare.


UN DISCURS DESPRE EDUCAŢIA ESTETICĂ | Dan BADEA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În acest articol prezentăm una dintre cele mai interesante cărţi scrise înainte de 1989:Cultura estetică şcolară (1967) de George Văideanu. Am încercat să arătăm motivele care fac şi astăzi incitant acest text despre educaţie. Un text care include pasiune pentru o cauză „minoră” (educaţia estetică), spirit critic şi o concepţie pedagogică bine articulată.

Cuvinte-cheie: cultură estetică şcolară, pedagogie estetică, educaţie estetică, estetică generală.


TOTUŞI, COMPETENŢELE | Tiberiu Marcian MIHAIL

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Această cercetare-reflecţie – cu variate experienţe de investigare şi de formare în arierplan– ţinteşte reconsiderarea alternativă, proreformatoare, a competenţelor văzute ca virtualităţi ale expertizei profesionale. Ea vizează, prin repoziţionare paradigmatică şi paradogmatică, bazeleconceptuale ale reconfigurăriiconstructului competenţial proformativ (cap. 2) şi, din unghiulevaluării pe criterii adecvate structurii propuse, bazelemodale ale implicării lui în edificiul curricular al formăriion-the-job procalitative (cap. 3, anexă). Împreună cu aparatul complinitor al notelor de final, textul este în fapt o sinteză1 de lucru, iar în intenţie – un punct de pornire la unprogram colaborativ decercetare-formare-dezvoltare.

Cuvinte-cheie: competenţialitate, construct competenţial, apetenţe, performare, valori transformate.


CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

ACOMODAREA COPILULUI CU TRECERILE DE NIVEL DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU | Speranţa FARCA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Trecerile de nivel din cadrul sistemului nostru tradiţional de educaţie sunt mai abrupte decât trecerile dintre sisteme de învăţământ diferite. Pentru copil este o adevărată schimbare de lume trecerea de la grădiniţă la şcoală şi de la nivelul primar la cel gimnazial. Pentru punerea în evidenţă a acestor dificultăţi şi pentru încercarea de ameliorare a lor a luat naştere proiectul de cercetare: „Acomodarea copilului cu trecerile de nivel din învăţământul obligatoriu” în cadrul Institutului de Ştiinţe ale educaţiei, a cărui prezentare generală este obiectul prezentului articol.

Cuvinte-cheie: educaţie, acomodare, nivel de învăţământ, intrarea la şcoală, intrarea în gimnaziu,şcoală.


ADAPTAREA INSTRUIRII DE TIP BLENDED LEARNING POTRIVIT STILURILOR DE ÎNVĂŢARE ALE STUDENŢILOR | Maria GOGA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cercetarea descrisă în acest articol vizează explorarea relevanţei stilurilor de învăţare ale studenţilor pentru design-ul programelor de tip blended learning. În vederea realizării scopului propus, în cadrul acestui studiu, au participat cadre didactice şi studenţi de la CREDIS, Universitatea din Bucureşti. Au fost explorate experienţele de învăţare de tip blended existente, precum şi percepţia studenţilor şi cadrelor didactice referitoare la adaptarea instruirii, în funcţie de stilurile de învăţare ale studenţilor.

Cuvinte-cheie: blended learning, stiluri de învăţare, proiectare didactică.


FORMAREA ÎN REGIM BLENDED LEARNING PENTRU MANAGEMENT EDUCATIONAL | Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cercetarea a fost realizată în două etape; prima etapă a constat în structurarea şi elaborarea temelor de instruire în format blended learning pentru consiliere şi consultanţă. Cercetarea a produs pentru această etapă informaţii legate de sistemul de valori al profesorilor şi directorilor, informaţii privind tipul ideal de director şi de şcoală performantă, caracteristicile de bază ale reprezentărilor sociale ale unui director de şcoală şi ale şcolii în general; relevante sunt şi rezultatele privind modelele de comunicare organizaţională, temele comunicării şi utilitatea atribuită competenţelor de comunicare: pentru a preveni aspectele negative din viaţa şcolară, pentru utilizarea instrumentelor de analiză şi diagnostic sau de specializare în domenii privind formarea. În a doua etapă a cercetării a fost realizată analiza de impact a cursului, au fost identificate diverse categorii de dificultăţi întâmpinate în lucrul pe platforma de instruire Moodle, au fost evaluate facilităţile oferite pentru descărcarea de materiale, accesul la materialele de instruire, relevanţa şi calitatea conţinutului temelor.

Cuvinte-cheie: program de instruire, blended learning, managementul educaţional, managementul calităţii.


LITERATURA ÎN EPOCA DIGITALĂ | Aniela MANCAŞ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Noile media fac o concurenţă fără precedent lecturii – atât celei de informare, cât şi celei de plăcere. Ca educatori putem blama epoca digitală pentru neajunsurile din şcoală. Într-o perspectivă pesimistă, elevii se lasă limitaţi de folosirea extinsă a internetului şi devin superficiali pe viaţă. Putem îmbrăţişa însă şi o viziune optimistă, în care instrumentele informatice, acordate unui demers didactic bine proiectat, devin catalizatoare pentru învăţarea de calitate şi lectura de profunzime. Articolul de faţă porneşte de la câteva concluzii ale unor studii recente de cogniţie şi oferă exemple de activităţi reuşite la clasă, unde elevii, prin utilizarea noilor media, intră firesc şi eficient în spaţiul literaturii, interiorizând concepte operaţionale şi asumând valori.

Cuvinte-cheie: noile media, didactica literaturii, TIC în practica la clasă, competenţe de lectură.


STILURILE DE ÎNVĂŢARE ŞI ATITUDINEA FAŢĂ DE SINE | Elena GHIZDĂREANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Scopul acestui studiu constă în explorarea stilurilor de învăţare şi analiza atitudinii faţă de sine. Am inclus în cercetare un eşantion de studenţi de la Facultatea de Psihologie şi de la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Pentru realizarea studiului am aplicat un chestionar de identificare a stilurilor de învăţare adaptat după P. Honey şi A. Mumford (1986) şi un chestionar pentru măsurarea atitudinii faţă de sine (Attitudes Towards Self – ATS) al lui C. S. Carver (2008). Eşantionul selectat aleator a cuprins 57 de studenţi la Psihologie şi 59 de studenţi la Politehnică, majoritatea cu vârste cuprinse între 19 şi 26 de ani. Rezultatele obţinute au condus la confirmarea ipotezelor cercetării: nevoia de mentorat este mai mare la studenţii umanişti, stilul reflexiv corelează cu tendinţa de generalizare, iar stilul teoretizant corelează cu fixarea standardelor înalte. Studiul de faţă oferă o premisă de lucru pentru studii mai ample dedicate stilurilor de învăţare şi atitudinii faţă de sine a studenţilor.

Cuvinte-cheie: stiluri de învăţare, mentorat, atitudine faţă de sine.


CONSILIERE ŞI CONSULTANŢĂ MANAGERIALĂ PENTRU PERSONALUL DE CONDUCERE AL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR | Paul BLENDEA, Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Lucrarea prezintă pe scurt principalele concepte pe care se fundamentează cursul de consiliere şi consultanţă managerială în mediu on line şi face to face pentru personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, proiectat şi implementat în judeţul Vrancea în anul 2013 de o echipă de cercetători din Laboratorul de Consiliere şi Management Educaţional din cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.

Cuvinte-cheie: consiliere, consultanţă managerială, cultură organizaţională, leadership, personal de conducere.


COMPETENŢE PENTRU VIAŢĂ: JOBS – FORMAREA PENTRU ORIENTAREA PE PIAŢA MUNCII PENTRU MEDIUL DE AFACERI ŞI ŞCOLI ÎN ROMÂNIA. EXPERIENŢE ALE IMPLEMENTĂRII DINTR-O PERSPECTIVĂ TRANSCULTURALĂ | Wiltrud WEIDINGER

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul descrie importanţa abordării unui demers centrat pe competenţe în programul Job Orientation Training for Businesses and Schools programme (JOBS) – Formarea pentru orientarea pe piaţa muncii în mediul de afaceri şi în şcoli din România. Accentul este pus pe diferitele arii de competenţă şi pe aplicarea acestora în cadrul componentelor relevante ale proiectului. Descrise dintr-o perspectivă elveţiană, experienţele obţinute în urma implementării unor astfel de programme centrate pe competenţe sunt prezentate ca o concluzie în vederea unei dezvoltări ulterioare şi al transferului de cunoaştere.

Cuvinte-cheie: orientarea pentru un loc de muncă, orientarea carierei, competenţe, formare centrată pe competence, învăţare centrată pe elev, material didactic.


FIRMA DE EXERCIŢIU: DE LA MEDIUL VIRTUAL LA CEL REAL | Mihaela CIORSAC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: „Firma de exerciţiu” reprezintă o metodă modernă de învăţare interactivă, aplicată cu succes în liceele tehnologice. Articolul de faţă realizează o analiză a acestei metode, aplicate într-un mediu virtual de afaceri creat prin înregistrarea firmelor de exerciţiu în centrala ROCT, compartiment al CNDÎPT din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. Rolul înfiinţării firmelor de exerciţiu care funcţionează într-un mediu virtual este acela de a dezvolta competenţele de antreprenoriat dinamic ale elevilor, asemănător unui mediu concurenţial real în plină formare.

Cuvinte-cheie: firma de exerciţiu, mediu virtual, învăţare aplicată.


AGENDA EDUCAŢIEI

ORIENTAREA ŞCOLARĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR | John KELLY

Vezi articolul


O COMUNITATE VIRTUALĂ A PROFESORILOR DE MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE | Irina VASILESCU

Vezi articolul


ERASMUS+ | Corina POPESCU

Vezi articolul


IN MEMORIAM

IN MEMORIAM ELENA JOIŢA | Anton ILICA

Vezi articolul


IN MEMORIAM GEORGE VĂIDEANU | Dan BADEA

Vezi articolul


NUMĂR ÎNTREG