RP 2014 – 2

2014-2-cop 


ABORDĂRI TEORETICE

SCHIMBAREA EDUCAȚIEI ÎNTR-O SOCIETATE AFLATĂ ÎN SCHIMBARE. UNELE OBSERVAȚII PRIVIND CAZUL POLONIEI | Krystyna SZAFRANIEC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: După 1989, tinerii polonezi au manifestat mari aşteptări legate de educaţie. Ca urmare a puternicelor presiuni în favoarea schimbării, sistemnul educaţional a început să se deschidă în direcţia aşteptărilor populare, chiar înainte ca să fi fost implementate reforme veritabile. Ulterior, au fost întreprinse şi o serie de reforme, darşcoala, în loc să capete un rol tot mai semnificativ în promovarea tinerei generaţii, a rămasacelaşi canal care ajută promovarea celor din familii cu avantaje sociale şi culturale, contribuind la polarizarea societăţii. De aceea, sunt necesare în continuare reforme atât la nivel preuniversitar, cât şi la nivel universitar, care să asigure mai buna orientare şcolară şi profesională, dezvoltarea creativităţii şi a gândirii originale.

Cuvinte-cheie: învăţământ secundar şi superior, învăţare pe tot parcursul vieţii, “lift descendent”, ofertă educaţională, polarizarea societăţii, structură educaţională, trasee educaţionale.


TOMA COCIŞIU ŞI DICŢIONARUL DE IDEI AL ŞCOLII ACTIVE | Steliana LEFTER, Viorel NICOLESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Toma Cocişiu (1887-1986), unul dintre cei mai activi şi longevivi pedagogi ai şcolii active din Romania, de numele căruia se leagă întemeierea celebrei „Şcoli de experienţă de la Blaj”, după care a rămas o bogată arhivă, ce oglindeşte strădanii, proiecte, împliniri şi visuri, şi-a propus, printre altele, elaborarea unui cuprinzător „Dicţionar de idei al şcolii active”. Textul manuscris, inedit în totalitate până acum, reuneşte o suită de fişe cu idei emblematice privind termeni pedagogici fundamentali. Studiul de faţă îşi propune să prezinte acest efort.

Cuvinte-cheie: Toma Cocişiu, pedagogii alternative, şcoala experimentală de la Blaj, studiu individual, experiena copilului.


CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

PLANUL JENA ÎN OLANDA | Kees BOTH

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În urmă cu peste 50 de ani au apărut în Olanda primele grupe organizate după principiile Planului Jena. Numărul lor a crescut destul de rapid datorită mai multor factori: interesul unor părinţi Şi cadre didactice de a aduce inovaţie în învăţământ; deschiderea sistemului de învăţământ olandez pentru iniţiativele părinţilor, cadrelor didactice, comunităţii de a înfiinţa şcoli cu un anume specific pedagogic sau confesional; în fine, sprijinul experţilor din domeniul educaţiei de a actualiza şi adapta modelul moştenit de la Peter Petersen la realităţile societăţii şi şcolii olandeze contemporane. Acest din urmă factor reprezintă, de altfel, avantajul principal al Planului Jena: deschiderea sa şi adaptabilitatea la nevoile şi realităţile actuale. Articolul are la bază intervenţia prof. Kees Both „Planul Jena în Olanda”, susţinută în cadrul seminarului naţional cu participare internaţională „Planul Jena în România – două decenii de existenţă” (Mangalia, 5 – 7 septembrie 2014). Traducere: Monica Cuciureanu.

Cuvinte-cheie: Planul Jena, libertate în educaţie, orientarea în mediul înconjurător.


PLANUL JENA LA ÎMPLINIREA A DOUĂ DECENII DE EXISTENŢĂ ÎN CADRUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR ROMÂNESC | Gheorghe FELEA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul are la bază intervenţia „Globalizare şi pluralism în învăţământul preuniversitar românesc” susţinută de conf. univ. dr. Felea în cadrul seminarului naţional cu participare internaţională „Planul Jena în România – două decenii de existenţă” (Mangalia, 5 – 7 septembrie 2014). În prima parte a articolului se realizează o retrospectivă a prezenţei Planului Jena atât în România interbelică, cât şi în învăţământul preuniversitar actual. În a doua parte a articolului se abordează problematica specifică aparatului conceptual utilizat în domeniul alternativelor educaţionale, cu privire specială asupra termenilor identitate şi alteritate. Concluziile şi o bogată bibliografie încheie intervenţia autorului dedicată aniversării a două decenii de existenţă a Planului Jena în România.

Cuvinte-cheie: pluralism educaţional, identitate, alteritate, diferenţă, alernativă educaţională.


QUO VADIS PLANUL JENA | Monica CUCIUREANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cadre didacticeşi experţi dinţarăşi străinătate s-au întrunit după 20 de ani de practică a Planului Jena în România pentru a analiza parcursul acestei alternative educaţionale în ţara noastră, pentru a celebra momentul, dar şi pentru a schiţa parcursul acestui model pedagogic alternativ în anii următori. Articolul are la bază intervenţiile autoarei „Reforma în educaţia timpurie din România din perspectiva Planului Jena” şi „Tendinţe actuale în mişcarea Planul Jena din România”, susţinute în cadrul seminarului naţional cu participare internaţională „Planul Jena în România – două decenii de existenţă” (Mangalia, 5 – 7 septembrie 2014).

Cuvinte-cheie: Planul Jena, provocări, evoluţie, tendinţe de dezvoltare.


ORIENTAREA ÎN MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ÎN PLANUL JENA | Luminiţa MARTINESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Ţinându-se cont de particularităţile de vârstă ale copiilor, la nivel preşcolar se pune accent deosebit pe intrarea în contact direct cu natura şi lumea înconjurătoare, ca modalitate generală de cunoaştere a realităţii, deoarece experienţa personală este cea mai bună bază pentru învăţare. Potrivit Planului Jena, în grădiniţă se porneşte de la activităţi practice cu scopul dobândirii de cunoştinţe, pentru a se ajunge, printr-o prelucrare internă individuală, la educaţie, creştere şi dezvoltare a copiilor. În acest cotext trebuie privită şi orientarea în mediul înconjurător. Mediul înconjurător, conform acestei accepţiuni, reprezintă totalitatea factorilor externi din natură şi societate care acţionează asupra omului şi care condiţionează existenţa lui. Încă de la naştere, copilul creşte şi se dezvoltă bio-psiho-social sub influenţa directă a mediului, acesta constituind pentru el principala sursă de învăţare. În contact direct cu persoanele şi obiectele din mediul apropiat, cu fenomenele naturale observate, la copilul preşcolar se dezvoltă personalitatea şi se perfecţionează capacitatea de a se adapta la realitatea existentă.

Cuvinte-cheie: Planul Jena, educaţie preşcolară, orientarea în mediul înconjurător.


STEP BY STEP… PRINTRE AMINTIRI | Ioana TARĂU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Alternativa Step by Step a împlinit în acest an 20 de ani de la implementarea în învăţământul românesc. Elementele inovatoare (abordarea unor metode de predare – învăţare – evaluare ce respectă personalitatea copilului, individualizarea educaţiei, activitatea în centre de activităţi), precum şi principiile ce stau la baza acestei alternative, au făcut ca acest program să se extindă în toată ţara, atât la nivel preşcolar, cât şi primar. În Şcoala gimnazială nr. 5 din Bucureşti, alternativa funcţionează de 16 ani şi, începând cu acest an şcolar, numărul claselor Step by Step a depăşit numărul claselor de învăţământ tradiţional din ciclul primar. Articolul cuprinde opinii cu privire la abordarea şi integrarea alternativei în şcolile cu învăţământ de stat, făcând distincţia între particularităţile acesteia şi învăţământul tradiţional.

Cuvinte-cheie: alternativă educaţională, curriculum integrat, studiu tematic, evaluare continuă.


ENTUZIASMUL PROFESORULUI ŞI PUTEREA CUVINTELOR ÎN EDUCAŢIE – ASPECTE ANALIZATE ÎN CADRUL MASTERULUI INTERDISCIPLINAR: PEDAGOGII ALTERNATIVE ŞI ARTA TEATRALĂ ÎN EDUCAŢIE (PED-ARTE) | Crenguţa Lăcrămioara OPREA 

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Pentru a fi un profesor bun este necesar să fii un actor bun în sala de clasă, pentru a putea transmite elevilor emoţia şi dorinţa de a afla mai multe despre un anumit conţinut. Este important modul în care profesorul reuşeşte să stimuleze curiozitatea şi să menţină interesul elevilor în a trăi bucuria descoperirilor personale. Prin modul în care comunică, folosind metode şi tehnici adecvate pentru a stimula creativitatea, profesorul poate atrage interesul, curiozitatea şi dorinţa de cunoaştere. Entuziasmul profesorului este cheiapentru o învăţare autentică în şcoală. Acest lucru încurajează interesul, menţine atenţia şi atitudinea pozitivă. O motivaţie crescută a elevului în învăţare influenţează în mod direct rezultatele educaţionale, performanţa sa.

Cuvinte-cheie: educaţie, entuziasm, sănătate fizică şi mentală, puterea cuvintelor, strategii interactive de predare-învăţare-evaluare.


VOLUNTARIATUL, CRITERIU DE EVALUARE A EFICIENŢEI EDUCAŢIEI ECOLOGICE | Marţian IOVAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În acest articol, autorul demonstrează că eficienţa educaţiei pentru mediu poate fi mult mai mare dacă va fi integrată în sfera largă a educaţiei morale – civice şi dacă este orientată de un ideal cuprinzător emanat din dreptul fundamental al omului la unmediu curat şi bine conservat, de valorile moral – civice contemporane. Pe baza unor cercetări empirice, autorul pledează, cu argumente, pentru valorificarea mai amplă în formarea „personalităţii ecologice” a oamenilor de mâine a ştiinţelor socioumane, artelor, ecoeticii şi esteticii. Personalitatea ecologică, privită ca rezultat al educaţiei environmentale, îşi găseşte concretizarea în societăţile contemporane sub forma voluntariatului practicat pentru rezolvarea problemelor de mediu. În profilul acestei personalităţi nu trebuie estimată conştiinţa ecologică, în detrimentul atitudinilor şi sentimentelor pozitive faţă de mediu, a voinţei şi orientării caracteriale. În formarea, prin activităţi de educaţie ecologică, a acestor trăsături de personalitate trebuie acordată o mai mare importanţă exerciţiului,organizării de acţiuni practice de ocrotire a mediului şi, în general, utilizării metodelor educaţiei moral – civice.

Cuvinte-cheie: educaţie ecologică; ecoetică; dezvoltare durabilă; probleme de mediu; voluntariat; valori morale.


RECENZII

MARTI TARU, FILIP COUSSÉE, HOWARD WILLIAMSON (Eds.). THE HISTORY OF YOUTH WORK IN EUROPE. RELEVANCE FOR TODAY’S YOUTH WORK POLICY. Vol. 4, Strasbourg, Consiliul Europei, 2014, 142 p., ISBN 978-92-871-7736-0 | Sorin MITULESCU

Vezi recenzia


GABRIEL ALBU. GRIJILE ŞI ÎNGRIJORĂRILE PROFESORULUI. Piteşti, Editura Paralela 45, 2013, 239 p., ISBN 978-973-47-1626-5 | Dan BADEA

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG