RP 2017-2 (RO)

Cover RP.2017.2

ABORDĂRI TEORETICE

CERCETĂRI ASUPRA AUTOREGLĂRII ÎN CONTEXTUL NEOUROŞTIINŢEI EDUCAŢIEI – O ANALIZĂ SISTEMATICĂ | Violeta Maria CARAGEA, Lucian VOINEA, Miruna Luana MIULESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Auto-reglarea în contexte şcolare este un subiect care a preocupat mulţi cercetători din variate discipline. Neuroştiinţa educaţiei este un domeniu emergent de cercetare care îşi propune să conecteze cunoaşterea şi metodologia specifică neuroştiinţelor cu cea a altor domenii mai consecrate în studiul învăţării şi educaţiei, precum psihologia, sociologia sau ştiinţele educaţiei. Lucrarea de faţă analizează studiile empirice recente ce explorează auto-reglarea în sistemul preuniversitar şi care se încadrează în literatura de neuroştiinţă a educaţiei. În urma unei căutări şi filtrări laborioase, conforme cu metodologia analizei sistematice, am identificat cinci articole care au trecut de criteriile de filtrare predefinite. Rezultatele analizei noastre sugerează că acest tip de literatură este publicat în mod special în ultimul deceniu, fiind prilejuit de noile metodologii din neuroştiinţă care au facilitat realizarea de studii non-invazive avansate la nivelul creierului uman. Principalele elemente ale auto-reglării studiate în aceste articole se referă la orientarea şi reglarea motivaţiei pentru învăţare, orientarea atenţiei, modul de percepere a propriilor abilităţi mentale şi comportamente, gradul de implicare cognitivă şi emoţională în învăţarea şcolară şi autocontrolul  comportamentului social şi cel privind implicarea în sarcinile şcolare. Metodologiile utilizate au constat în principal în aplicarea de chestionare auto-completate sau completate de către ceilalţi, evaluări comportamentale, testarea performanţei academice, teste computerizate vizând abilităţi cognitive, înregistrări de indicatori fiziologici (precum probe de salivă, sânge sau bătăile inimii), electroencefalografie (EGG) şi imagistică funcţională prin rezonanţă magnetică (RMN funcţional). Eşantioanele incluse în aceste studii variază de la elevi preşcolari la cei din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, însumând 376 de participanţi în total. Rezultatele de cercetare raportate sunt mai degrabă limitate, însă oferă totodată optimism privind utilizarea metodelor de investigare din neuroştiinţe pentru cercetarea auto-reglării în context şcolar. Diferite aspecte privind limitările acestui tip de cercetare sunt, de asemenea, discutate în acest articol.

Cuvinte-cheie: analiză sistematică de literatură; auto-reglare; context şcolar; neuroştiinţa educaţiei.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


INTERCOMPREHENSIUNEA ÎN PREDAREA LIMBILOR STRĂINE | Andreea-Manuela COJOCARIU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Conceptul de intercomprehensiune este acum parte a lexicului Didacticii limbilor sau a limbajului celor care reflectează asupra predării şi învăţării limbilor străine în contextul promovării plurilingvismului cetăţenilor europeni. Intercomprehensiunea este una dintre preocupările actuale, chiar dacă nu a intrat oficial în şcoli şi în universităţi. Intercomprehensiunea este încă în stadiul de experiment, proiect sau formare şi totuşi există material bogat şi o preocupare didactică intensă cu privire la acest subiect. Acest concept are meritul de a incita la experimentare şi din acest motiv există o pedagogie şi o didactică a intercomprehensiunii. Obiectivul meu cu privire la acest subiect este acela de a explora interesul, posibilităţile şi modalităţile unei mai bune înţelegeri a contactului limbilor în clasele de limbi străine şi în special a celor de limbă franceză.

Cuvinte-cheie: intercomprehensiune; limbi străine; plurilingvism.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ELEMENTE DE REFERINŢĂ PENTRU PROIECTAREA UNUI CURRICULUM DISCIPLINAR: GEOGRAFIE | Octavian MÂNDRUŢ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul de faţă are un caracter teoretic şi exploratoriu. Îşi propune să descrie un sistem referenţial care ar trebui să determine sau să influenţeze deciziile de construire a unui nou curriculum. Exemplul disciplinar al geografiei (sau, mai larg, al unui domeniu de studiu intitulat „geografie – mediu înconjurător”) are elemente specifice rezultate din caracteristicile structurii interioare. Sistemul referenţial poate fi modificat, redus, extins, taxonomizat sau adaptat în raport cu alte discipline sau domenii de studii, cel puţin asemănătoare. Exemplul curriculumului „vertical” al geografiei (V – XII) are la bază un sistem  de finalităţi (competenţe), progresul acestora (pe niveluri şi vârste) şi depinde de orizontul de timp al proiectării, rezultând variante posibile diferite. Tipul de curriculum este însă foarte dependent de paradigma construcţiei sale: predominant ştiinţifică (eventual cu o inserţie umană individuală minimă) sau predominant subiectivă, ca rezultat al unor păreri individuale sau de grup, mai mult sau mai puţin legitimate.

Cuvinte-cheie: competenţe; curriculum; domenii de studiu; geografie; mediu înconjurător.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


O ANALIZĂ A MEDIULUI EDUCATIV DIN PERSPECTIVA FACTORILOR DE STRES LA ELEVI | Angelica MIHĂILESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul de faţă are ca obiectiv să aducă în atenţia profesorilor problematica expunerii elevilor la stres în mediul educativ. Abordarea stresului elevilor prin intermediul cercetării se dovedeşte încă insuficient explorată, dar poate deschide drumuri importante în educaţie, dat fiind interesul general pentru îmbunătăţirea randamentului şi a climatului şcolar. Pentru a expune succint această temă, am recurs la analiza documentară şi la prezentarea unor exemple de cercetări care au avut ca temă, explicit sau într-un cadru mai amplu, identificarea efectelor factorilor de stres în mediul educativ. Dintre aceştia, am ilustrat teama de eşec, evaluarea, comunicarea în faţa unui public.

Cuvinte-cheie: comunicarea în faţa unui public; evaluarea; factori de stres; stresul în mediul educativ; teama de eşec.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

CONSILIEREA PENTRU CARIERĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR – NEVOI ŞI PRACTICI | Oana GHEORGHE, Mirela ALEXANDRU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Dezvoltarea societăţii aduce astăzi o transformare continuă a conceptului de carieră, concept ce sparge bariere de gen şi de cultură. Debutul în carieră poate fi anevoios, iar nevoile tinerilor sunt dinamice, de aceea consilierea pentru carieră este un domeniu ce evoluează continuu, adaptându-şi strategiile, metodele şi mijloacele la grupul ţintă. În acest articol, s-a analizat relaţia dintre serviciile de consiliere pentru carieră, disponibile în cadrul universităţii VIA University College, din Danemarca, şi nevoile specifice ale studenţilor. De asemenea, am intenţionat să atragem atenţia asupra importanţei dezvoltării serviciilor pentru carieră, aceste servicii putând sprijini studenţii să îşi dezvolte atât competenţele profesionale, cât şi pe cele transversale, care să le permită să se adapteze mai uşor şi mai repede frecventelor schimbări apărute la nivelul pieţei muncii. Ideea realizării unei platforme on-line prin intermediul căreia să li se ofere studenţilor servicii de consiliere pentru carieră poate fi preluată şi adaptată contextului românesc.

Cuvinte-cheie: carieră; consiliere; nevoi ale studenţilor; piaţa muncii.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


EXPERIENŢA UCRAINEANĂ PENTRU OPTIMIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SECUNDAR: ALFABETIZAREA FINANCIARĂ ÎN CADRUL ORELOR DE MATEMATICĂ | Nataliia VASYLIUK

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul se referă la rolul alfabetizării financiare în creşterea economică a ţării, relevă esenţa acestui concept şi semnificaţia sa, subliniază principalele rezultate ale studiilor, care determină nivelul de alfabetizare financiară a populaţiei din România şi din Ucraina. Totodată, sunt enumerate principalele etape pentru îmbunătăţirea nivelului de educaţie financiară a cetăţenilor din cele două ţări. Este evidenţiată experienţa ucraineană de formare a alfabetizării financiare a elevilor în cadrul lecţiilor de matematică. Autoarea propune recomandări şi exemple de sarcini de lucru pentru creşterea nivelului de alfabetizare financiară a elevilor de liceu, în procesul de învăţare a matematicii.

Cuvinte-cheie: alfabetizare financiară; lecţii de matematică; pregătire matematică; probleme cu conţinut financiar.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


TEATRUL ÎN ŞCOALĂ. O INIŢIATIVĂ EDUCAŢIONALĂ PENTRU VIITOR | Sylvia ROTTER, Ciprian NIŢIŞOR

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Scopul acestui articol este de a prezenta experienţele şi beneficiile utilizării teatrului în şcoală dezvoltate prin intermediul proiectului „Iniţiativa Educaţională Naţională – Teatrul în educaţie”, derulat din 2014 în şcolile gimnaziale şi liceele din România de către Asociaţia Teatrul Vienez de Copii. Acesta se adresează deopotrivă copiilor, adolescenţilor şi cadrelor didactice. Proiectul are ca punct de plecare cercetările şi metodologia dezvoltate în cadrul iniţiativei educaţionale „Şcoală pentru viaţă” derulată de Das Wiener Kindertheater la Viena, în 2008. Ideea centrală care a stat la baza definirii metodei de lucru şi a activităţilor de teatru în educaţie se află în explorarea impactului jocului în învăţare. În cele două proiecte prezentate în articol, au fost identificate şi evaluate achiziţiile anumitor abilităţi la copii şi tineri, în urma implicării acestora în ateliere teatrale. Rezultatele obţinute au pus în evidenţă progrese în domeniul cognitiv, emoţional şi al relaţiilor interpersonale.

Cuvinte-cheie: Teatrul Vienez de Copii; Iniţiativa Educaţională; învăţarea prin teatru; teatru pentru copii.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PARTENERIATUL EDUCAŢIONAL ŞCOALĂ – FAMILIE | Maria-Livia GÂRŢU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul aduce în atenţie problema rolului parental şi a parteneriatului şcoală-familie, şi anume cazul copiilor, având în vedere faptul că educaţia lor ridică din ce în ce mai multe probleme serioase părinţilor. Aceştia sunt în întregime responsabili pentru educarea copiilor lor până la vârsta şcolară. Când copiii încep şcoala, responsabilităţile pentru educaţia lor sunt împărţite între familie şcoală. Parteneriatul şcoală-familie înseamnă comunicare eficientă, sarcini clar definite, acţiuni omogene în beneficiul copilului; părinţii trebuie să fie consideraţi participanţi activi la educaţia şcolară, având în vedere faptul că aceştia îşi cunosc cel mai bine copiii. În ultimii ani, programele parentale cunosc un succes mai mare decât oricând, prin intermediul căruia educatorii îi învaţă pe părinţi cum să-şi înveţe copiii cu privire la aspectele pozitive – rolul parental apreciativ. Părinţilor le sunt oferite mai multe tipuri de sprijin parental: consiliere individuală, coaching, consiliere de grup, cursuri pentru părinţi, grupuri de sprijin. Pentru a forma comportamente pozitive la copii, atât părinţii, cât şi educatorii, au nevoie de patru elemente: dragoste, disponibilitate, direcţie şi măsură.

Cuvinte-cheie: parteneriat şcoală – familie, programe de educaţie parentală, rol parental apreciativ, comportamentul copilului.

Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


NUMĂR ÎNTREG