APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 1 / 2022

Locul publicării
România

Tipul publicației
Online și tipărită

Data publicării
Iunie 2022

Publicată de
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație

ISSN
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica

Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz  şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile urmăresc stimularea dezbaterii între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte, precum și facilitarea consolidării unei rețele academice)

Numărul 1 din 2022 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe tematica „Școala care învață: orizonturile educației, deschise de o criză globală”. Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează subiecte precum:

  • educația după pandemie – lecții învățate și perspective pe termen scurt și mediu;
  • calitatea timpului educațional al elevilor și profesorilor;
  • comunicarea în educație și efectele sale asupra învățării;
  • parteneriate școlare internaționale și rolul lor pentru inter-învățare;
  • învățământul alternativ și particular în perioada învățării la distanță.

Numărul 1 din 2022 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat  de dr. Monica Cuciureanu, cercetător științific II și Alexandra Aramă, cercetător științific III.

 

Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 17 iauarie 2022. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 7 martie 2022.

 

Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română  sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic, ROAD și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

RP – 2021 – 1

STUDII

ÎNVĂŢAREA COLABORATIVĂ ÎN CADRUL UNEI CERCETĂRI ACŢIUNE DEZVOLTATĂ PENTRU A RĂSPUNDE PROVOCĂRILOR IMPUSE DE ȘCOALA ONLINE | Leyla SAFTA-ZECHERIA, Sebastian ŞTEFANIGĂ, Ioana-Alexandra NEGRU, Francisca-Hortensia VIRAG, Anca MĂRGINEANU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Măsurile de oprire a răspândirii Covid-19 au avut un impact major asupra organizării procesului educațional. Cadrele didactice din învăţământul preuniversitar s-au confruntat cu digitalizarea activităţilor educaţionale fără să beneficieze mereu de forme adecvate de sprijin. Lucrarea de faţă prezintă rezultatele unui proiect de cercetare-acţiune care a căutat să înţeleagă şi să răspundă acestor provocări. Proiectul a luat forma unei intervenţii de învăţare deschisă adresată profesorilor în perioada aprilie – iunie 2020, urmată de o etapă de colectare şi analiză de date calitative. 37 de profesori din patru judeţe au beneficiat de sprijin personalizat oferit de 20 de tutori studenţi ai Departamentului de Ştiinţele Educaţiei ai Universităţii de Vest din Timişoara. Activităţile s-au desfăşurat la distanţă, în principal online. Prin analiza datelor generate de proiect (jurnale online de reflecţie ale studenţilor, interviuri calitative şi focus grupuri cu profesori şi studenţi), ne propunem să răspundem la întrebarea: Cum s-a constituit procesul de învăţare colaborativă într-un program de cercetare-acţiune desfăşurat în perioada de debut a învăţării online?. Învăţarea colaborativă a răspuns anumitor nevoi ale profesorilor de dezvoltare a competenţelor digitale, precum şi de sprijin pedagogic şi emoţional. Prin programul de tutorat s-au reconfigurat rolurile tradiţionale ale studenţilor ca beneficiari ai procesului educaţional, ei devenind facilitatori ai procesului de învăţare. Astfel, s-a produs un transfer de competenţe din mediul universitar către cel preuniversitar într-un ritm mai alert.

Cuvinte cheie: Cercetare acţiune, competenţe digitale, învăţare colaborativă, predare la distanţă în situaţii de urgenţă

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ÎNVĂŢĂMÂNTUL ONLINE ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI: O ANALIZĂ A DISPARITĂŢILOR ÎN IMPLICAREA ACADEMICĂ A STUDENŢILOR | Oana LUP, Elena Cristina MITREA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Implicarea în procesul de învăţământ a studenţilor este importantă pentru rezultatele învăţării şi este un factor esenţial pentru performanţele academice obţinute de către studenţi. În timp ce impactul implicării asupra rezultatelor învăţării în contextul predării faţă-în-faţă a fost studiat în detaliu, efectele sale în cadrul învăţământului online sunt mai puţin cunoscute, în special în contextul est european. Pandemia de Covid-19 din primăvara anului 2020 a forţat toate instituţiile de învăţământ superior din România să realizeze o trecere bruscă la învăţământul online de urgenţă, pe fondul unei experienţe limitate sau inexistente cu această formă de predare. Această situaţie oferă oportunitatea de a studia efectele învăţământului online asupra implicării în procesul de învățământ a studenților. Acest articol analizează disparităţile în nivelul implicării în procesul de învăţământ pe baza unui eşantion de studenţi din universităţi din România. Articolul se concentrează asupra învăţării active ca element esenţial al implicării în procesul de învăţământ, explorând diferenţe în funcţie de statutul socioeconomic, ocuparea unui loc de muncă sau timpul petrecut cu ingrijirea dependenţilor, precum şi în funcţie de condiţiile de studiu ale studenţilor. Rezultatele cercetării indică faptul că nivelul de învăţare activă este afectat negativ de lipsa unui spaţiu adecvat pentru participarea la cursurile online, problemele cu conexiunea la internet şi timpul alocat sarcinilor în gospodărie.

Cuvinte cheie: Disparităţi, implicare în procesul de învăţământ, învăţământ online, învăţământ superior

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


EDUCAŢIA UNIVERSITARĂ ÎN MEDIUL ONLINE – PROVOCĂRI ŞI POSIBILE SOLUŢII | Luminiţa Mihaela DRĂGHICESCU, Ioana STĂNCESCU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În contextul naţional şi internaţional actual, educaţia „găzduită” în mediul online, cândva doar o soluţie secundară, la care se recurgea rar, a devenit principala modalitate de a asigura continuitatea procesului de învăţare. În studiul de faţă, ne-am propus să surprindem reacţiile celor care au experimentat primii ceea ce înseamnă un proces de învăţământ derulat exclusiv online, respectiv reacţiile studenţilor, prin intermediul unui demers investigativ axat pe următoarele obiective: identificarea percepţiei acestora cu privire la eficienţa şi calitatea procesului educaţional desfăşurat în mediul online şi evidenţierea unor modalităţi de îmbunătăţire a activităţilor didactice realizate în sistem online. Principala metodă de cercetare utilizată a fost ancheta pe bază de chestionar. Acesta a fost administrat online, integrând o serie de itemi care au vizat aspecte precum: participarea studenţilor la activităţile educaţionale, beneficii ale educaţiei online, probleme întâmpinate, soluţii pentru optimizarea demersului didactic desfăşurat în mediul online. În urma demersului investigativ, menţionăm ca principale concluzii următoarele: majoritatea studenţilor chestionaţi consideră că activităţile educaţionale desfăşurate în mediul online nu au aceeaşi eficienţă ca şi activităţile directe (de tip faţă în faţă); principalele probleme evidenţiate de repondenţi au fost: supraîncărcarea, oboseala, demotivarea, dificultăţi în învăţare, în înţelegerea şi operarea cu anumite conţinuturi, conexiunea slabă la Internet, dar şi absenţa indicaţiilor necesare pentru facilitarea învăţării. Apreciem că rezultatele studiului nostru pot fi relevante pentru practicienii din domeniul educaţional, în mod special pentru cei din învăţământul universitar, dar şi pentru toţi cei interesaţi de problematica educaţiei digitale.
Cuvinte cheie: Calitatea educaţiei universitare, competenţe digitale, educaţie online, practică reflectivă, resurse digitale

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PERSPECTIVELE STUDENŢILOR PRIVIND ÎNVĂŢAREA ONLINE: SUNT ÎNDEPLINITE AŞTEPTĂRILE STUDENŢILOR DE ACTUALELE PRACTICI DE PREDARE? | Iulia GONŢA, Cristina TRIPON
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Provocările din sectorul învăţării online au determinat o cerere semnificativă privind studierea acestui tip de educaţie, ca urmare a reacţiei la COVID-19. Adaptarea la varianta online, din păcate, s-a aplicat într-un context nepregătit din punctul de vedere al formării cadrelor didactice şi a studenţilor. Această situaţie a fost cauzată de noul format al educaţiei, care are diferenţe semnificative faţă de o formare online MOOC, învăţarea tradiţională sau învăţarea la distanţă. Noul model hibrid de educaţie, determinat de pandemie, a devenit cu siguranţă o tendinţă care ar putea oferi transformări viitoare privind modurile de predare şi învăţare. Pentru a înţelege mai bine specificul acestui tip de învăţare online, am solicitat studenţilor (N = 705) de la Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti să-şi exprime părerea privind modul de desfăşurare a învăţării în timpul pandemiei. Sondajul a avut în vedere identificarea problemelor şi a aşteptărilor intervievaţilor, iar rezultatele cercetării au fost analizate în articol. Scopul nostru a fost să dezvoltăm practicile educaţionale în mediul virtual educaţional. În acest sens, am analizat componentele importante ale învăţării online, cu accent pe următoarele elemente: calitatea resurselor educaţionale utilizate pentru susţinerea conţinutului, dezvoltarea calităţii relaţiilor profesor-elev, gestionarea timpului şi a evaluării online. Articolul oferă, de asemenea, soluţii importante pentru o învăţare online eficientă, din perspectiva studenţilor.

Cuvinte cheie: Educaţie online, formarea profesorilor, învăţarea digitală, perspectiva studenţilor

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PANDEMIA COVID-19 ŞI TRANSFERUL PREDĂRII ŞI ÎNVĂŢĂRII ÎN MEDIUL VIRTUAL | Adrian NĂZNEAN
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Educaţia online este de diferite tipuri şi poate fi definită în numeroase moduri. În ultimele decenii, educaţia online a dobândit popularitate, dar a fost, de asemenea, privită cu reticenţă şi scepticism cu privire la beneficiile pe care le poate avea. Pandemia COVID-19 a fost declarată la 11 martie 2020 şi a forţat multe ţări să recurgă la starea de urgenţă şi să impună restricţii. Ca atare, multe activităţi au fost sistate, printre care şi educaţia din şcoli şi universităţi, ceea ce a dus la identificarea de soluţii rapide. Întrucât mediul online exista, clasele şi orele fizice au fost virtualizate brusc, casele au devenit medii de învăţare şi predare pentru educabili şi profesori, în timp ce aceştia din urmă s-au confruntat cu adaptarea conţinutului şi transferul acestuia pentru a putea fi livrat prin intermediul platformelor online. Cu experienţă puţină sau inexistentă în domeniul educaţiei online, profesorii au căutat modalităţi de a-şi continua activitatea aducând modificări. Deşi transformarea digitală nu este un fenomen nou, tranziţia de la sălile de clasă fizice la cele online a fost şi este încă o curbă de învăţare abruptă pentru mulţi profesori. În afară de optimizarea tehnologiei digitale pentru a o aplica educaţiei, o altă sarcină dificilă a oricărui profesor care predă în mediul online este aceea de a menţine cursanţii motivaţi şi implicaţi în desfăşurarea orelor, un aspect care poate fi realizat în diferite moduri. Acest articol discută metodele de furnizare a conţinutului şi cursurilor, motivaţia educabililor, problemele induse de tehnologie pe care le implică predarea online, evaluarea, probleme de deontologie în mediul virtual şi riscul de a copia în timpul examenelor online precum şi metode de prevenire. Această trecere bruscă a procesului educativ de la mediul fizic la cel virtual poate sta la baza cercetărilor viitoare din domeniul educaţiei.
Cuvinte cheie: Evaluare, învăţare online, livrare de conţinut, motivaţia educabililor, predare online

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


LA VREMEA DISTANŢĂRII: INVESTIGAREA EXPERIENŢELOR DE ÎNVĂŢARE ŞI PREDARE ONLINE ALE STUDENŢILOR VIITORI PROFESORI DE MUZICĂ ÎN TIMPUL PANDEMIEI COVID-19 | Miruna Luana MIULESCU, Florentina – Lavinia MATEI
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Utilizarea tehnologiei este înfloritoare într-un set tot mai mare de contexte educaţionale. Educaţia în domeniul muzical nu face excepţie, având în vedere că tot mai multe practici de învăţare sunt încorporate în mod activ în cadrul educaţional. Studiul nostru urmăreşte să investigheze experienţele de predare şi învăţare online ale studenţilor din domeniul muzical care participă la modulul psihopedagogic în timpul pandemiei Covid-19. Participanţii la studiul de faţă sunt studenţi din domeniul muzical (n = 22) înscrişi la modulul psihopedagogic în anul 2 sau 3 la universitate. În cadrul unei investigaţii calitative de tip fenomenologic, datele au fost colectate prin participarea la interviuri semi- structurate prin intermediul programului software de videotelefonie ZOOM în lunile ianuarie şi februarie 2021. Principalele constatări indică o experienţă de predare şi învăţare nici evident pozitivă, nici negativă, chiar dacă studenţii au fost nevoiţi să navigheze într-o avalanşă de cerinţe legate de tehnologie în contextul învăţării offline atât ca studenţi, cât şi ca profesori într-un timp limitat. Rezultatele studiului indică faptul că programele de pregătire a cadrelor didactice ar trebui să ia în considerare trecerea la predarea şi învăţarea virtuală ca o oportunitate de schimbare şi să depăşească practicile online de urgenţă şi să dezvolte activităţi educaţionale online de calitate.
Cuvinte cheie: Cadru didactic în formare, Covid-19, educaţie în domeniul muzical, formarea profesorilor, tehnologie

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


STUDIU PRIVIND ACTIVITATEA DIDACTICĂ ÎN CONTEXTUL PANDEMIC ACTUAL | Monica MORARU, Anda MIRON
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În contextul pandemiei Covid-19, procesul de învăţământ a suferit transformări semnificative. Profesorii, elevii, lecţiile, materialele adiţionale, temele, îndrumarea şcolară şi discuţiile şi-au găsit noi modalităţi de exprimare, în timp ce aplicaţii circumscrise deseori comunicării au devenit instrumente de lucru. Specialiştii din domeniul educaţiei au fost încurajaţi să identifice scenariile cele mai potrivite pentru specificul şcolii şi contextul local, astfel încât formarea şi dezvoltarea competenţelor elevilor să fie continue atât în acord cu programele şcolare specifice, cât şi cu noile modalităţi de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare. Dezbaterile despre digitalizarea educaţiei sunt accentuate de problemele majore cu care se confruntă structural sistemul educaţional din România. În multe unităţi şcolare din mediul rural, mai ales, digitalizarea rămâne un deziderat greu de atins. Aşa cum a recunoscut recent Ministerul Educaţiei, peste 250.000 de elevi nu au astăzi acces la infrastructura necesară pentru educaţia în timpul pandemiei. În acest moment, fără măsuri proactive de echilibrare a situaţiei, educaţia în timpul pandemiei discriminează, în loc să fie o soluţie integratoare. Studiul de faţă prezintă un model de desfăşurare a învăţământului online într-o şcoală din mediul rural: Şcoala Gimnazială nr. 1 din Valu lui Traian, judeţul Constanţa. Prin acesta, dorim să arătăm beneficiile învăţământului online, dar şi limitele acestuia, determinate, mai ales, de absenţa colaborării şi a comunicării directe dintre profesori, elevi şi părinţi într-un spaţiu adecvat procesului educaţional: şcoala şi clasa de elevi.

Cuvinte cheie: Activitate didactică, digitalizare, învăţământ online, pandemie

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


LECTURA PE ECRAN ŞI APROFUNDAREA SURSELOR: OCAZII DE ÎNVĂŢARE ONLINE PRIN VALORIFICAREA MATERIALELOR PISA | Angelica MIHĂILESCU, Ligia SARIVAN
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul valorifică rezultatele de la studiul PISA precum şi noile materiale de lectură (prin intermediul interfeţei digitale) publicate de OECD. Lectura pe ecran permite – şi incită la – accesarea rapidă a mai multor texte. Pentru informare, documentare şi, mai ales, pentru o învăţare de calitate este important de identificat sursa şi calitatea acesteia. În acest context, întrebarea de cercetare la care se referă studiul nostru este următoarea: Cum îi pregătim pe elevi pentru aprofundarea textului multiplu şi pentru identificarea informaţiilor credibile? Investigaţia s-a realizat asupra unui lot de 95 de elevi din clasele a VIII-a şi a IX-a din patru unităţi şcolare, situate în două oraşe mari, una dintre ele fiind un liceu tehnologic. Elevii au parcurs una dintre unităţile de lectură din antologia publicată de PISA OECD (Galapagos) care solicită citirea mai multor texte, provenite din surse diferite, vizualizate pe ecran, în vederea răspunsului la întrebări de comprehensiune vizând procese de complexitate diferită. În funcţie de dificultăţile elevilor şi de problemele avute în ceea ce priveşte aspectele legate de credibilitatea surselor, articolul indică soluţii de ameliorare a învăţării destinate inovării practicilor didactice. Concluzia articolului indică nevoia schimbării în selectarea şi abordarea textelor de informare, pentru a-i pregăti pe tineri spre o lectură de profunzime într-o lume în care învăţarea şi documentarea au loc preponderent prin intermediul ecranului.
Cuvinte cheie: Credibilitatea surselor, lectură de comprehensiune, PISA, text multiplu

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ENGLISH FOR THE COMMUNITY – DESCRIEREA PROIECTULUI | Nadina Carmen NICOLICI
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul de faţă este o prezentare a proiectului „English for the Community”, organizat de British Council România în parteneriat cu Romanian American Foundation (RAF), care are ca grup ţintă aproximativ 150 de profesori de limba engleză din 9 judeţe din România, profesori care predau în şcoli din mediul rural sau oraşe mici. Prima etapă a proiectului a avut loc în perioada 2018-2020, iar a doua etapă a început în luna martie 2021, urmând să se încheie în 2023. Este prezentat pe larg obiectivul principal al proiectului, acela de a asigura formare profesională pentru profesorii de limba engleză ca limbă străină care predau în şcoli gimnaziale şi licee aflate în zone cu potenţial de dezvoltare a ecoturismului. Articolul include informaţii despre modul în care proiectul a fost organizat de la început până în prezent, zonele în care acesta se derulează, cum se desfăşoară, care sunt paşii de implementare, dar şi ce impact are proiectul nu doar asupra membrilor din grupul ţintă, ci şi asupra comunităţilor locale. Un accent special este pus pe Teacher Activity Groups (TAGs), o iniţiativă inovatoare în România, de care beneficiază profesorii implicaţi în proiect. Toate acestea sunt însoţite de testimoniale din partea membrilor grupului ţintă, formatori şi beneficiari direcţi şi indirecţi.
Cuvinte cheie: Comunitate locală, dezvoltare profesională, ecoturism, profesori de limba engleză, teacher activity groups (tag-uri)

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


RECENZII

SPERANŢA FARCA, LEACURI PENTRU FRICA DE NECUNOSCUT (REMEDIES FOR FEAR OF THE UNKNOWN). Bucureşti, Editura Universitară, 2020, 269 pagini, ISBN 978-606-28-1168-6 | Andreea-Diana SCODA
Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 2 / 2021

Locul publicării
România

Tipul publicației
Online și tipărită

Data publicării
Decembrie 2021

Publicată de
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație

ISSN
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica

Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz  şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile sunt dedicate stimulării dezbaterii și facilitării consolidării unei rețele academice între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte.

Numărul 2 din 2021 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe tematica „Școala online – între oportunități și amenințări. Educație și consiliere școlară în contextul pandemiei Covid-19”. Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează subiecte precum:

  • utilizarea tehnologiilor informatice și de comunicare în educație și consiliere școlară în contextul pandemiei. Efecte ale trecerii la școala online: lecții învățate, oportunități;
  • efectele psiho-sociale ale învățării la distanță asupra elevilor, cadrelor didactice, părinților, comunităților, cu precădere în rândul grupurilor defavorizate. Rolul școlii, al părinților/ tutorilor și al comunității locale în sprijinirea copiilor în contextul pandemiei;
  • competențele socio-emoționale ca factor de reziliență școlară în condiții de criză. Activități pentru elevi, profesori și părinți în contextul pandemiei;
  • nevoile de formare și profesionalizare ale profesorilor și consilierilor școlari, în contextul învățării la distanță.

Numărul 2 din 2021 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat de Delia Goia, cercetător științific III.

 Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 1 iulie 2021. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 6 septembrie 2021.

 Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română  sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic, ROAD și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

RP – 2020 – 2

STUDII

 

IMPACTUL PREDĂRII LA DISTANȚĂ ASUPRA VIITORILOR PROFESORI DE ȘTIINȚE ALE NATURII ÎN CADRUL FORMĂRII INIȚIALE LA   UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA | Dana CRĂCIUN 
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat:

Criza sanitară generată de SARS-COV 2 a afectat, în primăvara acestui an, la nivel mondial, peste 1,7 miliarde de elevi din peste 150 ţări, conform rapoartelor UNESCO.

Profesorii, la toate nivelurile de învăţământ, au fost nevoiţi să utilizeze instrumente şi resurse digitale şi să se adapteze rapid pentru a continua predarea online, fapt petrecut şi în cadrul DPPD (Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic) din UVT (Universitatea de Vest din Timişoara). Studenţii împreună cu formatorii lor au fost nevoiţi să găsescă soluţii pragmatice bazate pe tehnologie, creative de multe ori, care să le permită desfăşurarea activităţilor didactice online, la un nivel care să conducă la formarea competenţelor şi la obţinerea rezultatelor dorite ale învăţării.

Articolul de faţă explorează modul în care au fost adaptate pentru predarea la distanţă activităţile de predare-învăţare-evaluare la nivelul UVT, dar şi, specific, în cadrul programului de formare psihopedagogică nivel 1 şi 2, ofertat viitorilor profesori de ştiinţe din UVT.

Sunt prezentate strategiile abordate, modalităţile de comunicare sincrone şi asincrone, aplicaţiile utilizate în activităţile propuse studenţilor, modalităţile de evaluare şi feedback utilizate. De asemenea, sunt identificate probleme de natură tehnică sau de învăţare şi îngrijorările studenţilor cu privire la trecerea la învăţarea la distanţă.

Concluzia noastră este că situaţia de criză a avut atât influenţe negative, cât şi pozitive asupra procesului de pregătire a viitorilor profesori de ştiinţe din UVT, fiind o provocare prin care am descoperit împreună modalităţi, considerăm eficiente, de predare-învăţare-evaluare în mediul online.

Cuvinte cheie: Predarea la distanţă, studenţi de la ştiinţe, provocări şi oportunităţi

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


BLOGURILE ÎN FORMAREA PROFESORILOR VORBITORI DE LIMBA GERMANĂ DIN ROMANIA – PROIECTARE, DESIGN, IMPLEMENTARE, EVALUARE ȘI DISCUȚII PE BAZA EXEMPLULUI PROF-ES.COM | Diana ZOPPELT, Adriana HERMANN 
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat:

Această cercetare a avut ca obiect de studiu organizarea activităţii de dezvoltare profesională a cadrelor didactice din învăţământul cu predare în limba germane din România prin intermediul unui blog. Scopul cercetării a fost de a evalua cu ajutorul chestionarului IMMS, elaborat în cadrul modelului ARCS (Keller, 1983, 1987), dacă un blog folosit în context educaţional informal este în măsură să vină în întâmpinarea nevoilor, dorinţelor şi aşteptărilor grupului ţintă mai sus menţionat. Rezultatele evaluării arată un impact pozitiv al blogului asupra participanţilor la studiu şi scoate în evidenţă importanţa factorilor motivaţionali în designul conţinuturilor de învăţare online. Printre aceşti factori se numără prezentarea multimedială narativă şi structurarea clară a unor subiecte psihopedagogice de actualitate, cu relevanţă practică pentru grupul ţintă.

Cuvinte cheie:  Blog, design motivaţional, dezvoltare profesională, învăţare online, modelul ARCS

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


O ANALIZĂ DE DISCURS A INTERACȚIUNILOR DIN CLASA DE ELEVI | Elena UNGUREANU 
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat:

În acest articol analizez contextul discursiv din două clase de elevi aducând în discuţie conceptele de cunoaştere educaţională şi organizarea activităţilor de predareînvăţare. Deşi există multe cercetări care oferă înţelegeri nuanţate asupra modului în care profesorii şi elevii sunt implicaţi în construcţia socială a discursurilor de la clasă despre cunoaştere, în literatura românească chestiunea interacţiunilor din clasa de elevi a fost abordată din perspectiva percepţiilor profesorilor şi elevilor, în timp ce cunoaşterea şcolară a fost abordată tangenţial. De aceea, prezint un studiu calitativ, fundamentat pe o analiza de discurs de tip critic, prin care evidenţiez cum diferite versiuni de cunoaştere sunt social construite în spaţiul discursiv al clasei, cu scopul de a evidenţia modalităţi prin care clasa de elevi şi şcoala pot deveni spaţii în care interacţiunile nu mai gravitează în jurul cunoaşterii definită doar prin raportare la conţinuturile disciplinare. Observări bilunare şi înregistrări audio-video au fost realizate în anul şcolar 2017-2018 în timpul activităţilor de limbă şi comunicare, la două clase din ciclul primar, din două şcoli diferite. Rezultatele arată că interacţiunile din clasă şi structurile de participare diferă în funcţie de scopul activităţilor, iar participarea elevilor nu are la bază doar reguli de comunicare general acceptate, ci variază în funcţie de scopul implicit sau explicit al activităţilor.

Cuvinte cheie: Analiză de discurs, cunoaştere şcolară, curriculum, interacţiuni, participarea elevilor

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PRACTICI DE COMUNICARE DIGITALĂ ALE UTILIZATORILOR DE 12-14 ANI | Silvia FĂT, Inna PIELESCU 
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat:

Acest studiu îşi propune să exploreze obiceiurile şi practicile de comunicare online, specifice unui număr de 50 de elevi, cu vârsta cuprinsă între 12 şi 14 ani, dintr-o şcoală urbană. Măsurând răspunsurile prin intermediul scalei digitale a lui Timothy Teo (DNAS), acest studiu include cei patru factori propuşi de autor, generând un cadru pentru analiza profilului nativului digital: familiaritatea cu tehnologia, confortul cu sarcinile multiple, utilizarea grafică a limbajului, interesul pentru recompense şi feedback (Teo, 2013). Rezultatele studiului îmbunătăţesc în mod clar înţelegerea profilului nativilor digitali. Aşa cum ne-am aşteptat, studiul indică un grad ridicat de confort al tinerilor utilizatori privind comunicarea online, în profilul diferenţiat al acestora. Devine relevantă problema vârstei atunci când exemplificăm abilităţile nativilor digitali. De asemenea, se estimează că există comportamente similare în profilul acestora, corelate cu vârsta de debut în utilizarea tehnologiei (4-5 ani). Cele mai frecvente acţiuni în spaţiul virtual sunt: navigarea pe Internet, fotografierea, comunicarea, descărcarea, difuzarea, adăugarea de comentarii la postările colegilor. Conform acestui studiu, practicile de comunicare online ale elevilor de 12-14 ani includ în conţinut diverse simboluri, bonusuri şi elemente de feedback. Din punct de vedere educaţional, acestea pot fi incluse într-o manieră structurată în învăţare. Articolul propune, în acest sens, modalităţi de a integra practicile de comunicare uzuale în activităţile de învăţare cu suportul resurselor digitale (aviziere virtuale, prezentări, carţi digitale etc.). Rezultatele indică faptul că elevii demonstrează caracteristici digitale native ce pot fi valorificate cu succes în şcoală.

Cuvinte cheie: Alfabetizare digitală, comunicare online, nativ digital, tehnologie

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR DIGITALE. PROVOCĂRI ȘI PERSPECTIVE ACTUALE | Mirela Elena ALEXANDRU, Andreea-Diana SCODA 
Vezi articolul| Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Contextul actual, generat de perioada de distanţare socială, a schimbat modul de a realiza activităţile de învăţare ce urmau a fi predate şi evaluate la şcoala, punând astfel sistemul de învăţământ românesc şi global în faţa unei provocări fără precedent, respectiv transferul total al activităţilor şcolare în mediul online. Având în vedere acest lucru, în această lucrare am analizat datele din studiile naţionale şi internaţionale pentru a putea avea o imagine de ansamblu cu privire la caracteristicile digitalizării şi a competenţelor digitale dezirabile şi existente, cu precădere în sistemul de învăţământ românesc. Această analiză a permis înţelegerea structurii pe care s-a dezvoltat această digitalizare bruscă şi care au fost premisele de politici publice pe care s-a construit procesul. Analiza a fost îmbinată cu prezentarea unor proiecte desfăşurate în această perioadă, cu scopul de a pregăti diferiţii actori şcolari în domeniul digitalizării sub forma unor recomandări pentru susţinerea proceselor de abilitare în formarea competenţelor digitale ale profesorilor şi elevilor în contextul actual, dar şi pe termen lung.

Cuvinte cheie: Competenţe digitale, educaţia şi distanţarea socială, proiecte, politici publice, şcoala online

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


DE LA FORMULARE DE POLITICI EDUCAȚIONALE, LA PRACTICI REALE – TINERII NEETS DIN ROMÂNIA | Simona SAVA 
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat:

Conform datelor EUROSTAT, rata tinerilor NEETs (tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare), în România, în 2019, era una dintre cele mai ridicate din Europa (locul 4, după Italia, Grecia şi Slovacia), fiind de 11,5% pentru bărbaţi (B) şi 27,8% pentru femei (F) (faţă de media UE de 12,2% B şi 20,8% F) (Eurostat, 2020a). În plus, România are una dintre cele mai mari rate de „alţi NEETs”, de tineri care nu se regăsesc în evidenţele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă (doar 4,8% erau înregistraţi în 2018, primind beneficiile schemei de garantare pentru tineri) (CE, 2018). Date recente ale UE arată performanţa scăzută a României în a monitoriza tranziţia de la educaţie la piaţa muncii, în a accesa fondurile europene pentru a facilita inserţia tinerilor pe piaţa muncii (Beadle et al., 2020). Cu toate acestea, România, la fel ca şi celelalte state membre ale Uniunii Europene, nu îşi poate permite să piardă capitalul uman pe care îl reprezintă tinerii, în condiţiile îmbătrânirii demografice accentuate şi a migraţiei transfrontaliere.

În decada pe care o încheiem, a fost dezvoltat un know-how avansat în a identifica şi adresa tinerii NEETs. Procedând la reflectarea rezultatelor cercetărilor, studiilor, rapoartelor, proiectelor H2020 dedicate NEETs, folosind cadrul teoretic al analizei de guvernamentalitate aplicat domeniului de tineret (Besley, 2010), respectiv capitalizând bunele practici identificate de atragere a NEETs la educaţie, articolul propune recomandări privind practici educaţionale integrate preventive, respectiv remediale, pentru ameliorarea situaţiei tinerilor NEETs in România.

Cuvinte cheie: NEETs, politici de tineret, politici educaţionale, practici educaţionale, tineri vulnerabili

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


TESTAREA ONLINE A COMPETENȚELOR ȘTIINȚIFICE ALE ELEVILOR DIN ȘCOALA OBLIGATORIE | Luminița CATANĂ, Mădălina-Veronica ANGELUȘIU 
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat:

Sub presiunea evoluţiei pandemiei Covid-19, activităţile didactice s-au mutat din sala de clasă în mediul online. În aceste condiţii, profesorii au depus un effort substanţial să îşi adapteze metodele de predare şi de evaluare la posibilităţile oferite de spaţiul virtual. Aceştia au utilizat diverse platforme educaţionale şi resurse digitale, încercând să fie alături de elevii lor, învăţând „din mers” să le utilizeze cât mai eficient în demersul didactic.

Fiind un subiect de actualitate, prezentăm, în articolul de faţă, rezultatele evaluării online la disciplinele Fizică şi Chimie ale unor elevi de gimnaziu, realizată prin intermediul platformei educaţionale Kahoot. Aceste rezultate susţin opinia că şcoala faţă în faţă sau varianta mixtă sunt, în general, mai eficiente decât şcoala online.

Au fost evidenţiate şi unele avantaje pentru acest tip de evaluare, cele mai multe de natură atitudinală, cum ar fi faptul că elevii au fost încântaţi de posibilitatea de a participa la aceste evaluări, iar unii dintre ei au revenit pe platformă şi au rezolvat a doua oară unele teste, acestea fiind astfel folosite pentru învăţare. Rezultatele evaluării online au evidenţiat o parte dintre elementele programelor care se transformă mai greu în achiziţii ale elevilor şi pentru care sunt necesare reluări sau explicaţii suplimentare.

Cuvinte cheie: Evaluare online, instruire centrată pe competenţe, învăţământ gimnazial

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ACTIVITĂȚILE TEHNICO-ȘTIINȚIFICE DIN CADRUL PALATELOR ȘI CLUBURILOR COPIILOR, ALTERNATIVE EDUCAȚIONALE PENTRU FORMAREA COMPETENȚELOR ÎN ȘTIINȚĂ ȘI TEHNOLOGIE | Jenő KEREKES 
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat:

Prezenta cercetare urmăreşte rolul, importanţa şi complementaritatea activităţilor extraşcolare tehnico-ştiinţifice, având ca punct de plecare analiza concepţiei elevilor despre modul în care ar trebui să se desfăşoare cercurile ştiinţifice derulate în cadrul Palatelor şi Cluburilor Copiilor, respectiv ce anume ar trebui să cuprindă tematica, cum ar trebui să se deruleze activităţile. Datele provin din aplicarea unui chestionar online (N=3945). În conceperea demersului de cercetare s-au valorificat opinii incluse în lucrări de specialitate. Astfel, succesul activităţilor extraşcolare creşte direct proporţional cu tematica abordată, strategia didactică folosită şi implicarea comunităţii, a părinţilor şi a şcolilor cu experienţe relevante în desfăşurarea activităţii (Albulescu & Catalano, 2019), iar organizarea activităţilor extraşcolare trebuie să aibă în vedere caracteristicile de vârstă ale elevilor, nevoile lor psihologice, înclinaţiile şi intereselor specifice (Cucoş, 2017). Activităţile tehnico-ştiinţifice înglobează ariile curriculare implicate într-o paradigmă de învăţare coerentă bazată pe aplicaţii practice folosite în viaţa de zi cu zi (Albulescu, 2014). În susţinerea unui mod inovativ de desfăşurare a activităţilor extraşcolare vine şi legislaţia actuală.

Rezultatele ne arată rolul important al activităţilor tehnico-ştiinţifice extraşcolare, activităţi care împreună cu educaţia formală ajută la îmbunătăţirea rezultatelor şi sunt complementare în dezvoltarea competenţelor în ştiinţă şi tehnologie. Studiul ajută la analiza punctelor tari şi a celor slabe ale activităţilor extraşcolare, iar rezultatele subliniază care sunt cerinţele elevilor şi în ce măsură folosirea strategiei educaţionale extraşcolare centrate pe elev va ajuta la obţinerea unor rezultate mai bune în educaţie şi la reducerea abandonului şcolar. Se confirmă ideea că finalităţile educaţionale complexe impun îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extraşcolare (Bocoş & Jucan, 2017).

Cuvinte cheie: Activităţi extraşcolare, competenţe, interdisciplinaritate, palate şi cluburi ale copiilor, ştiinţă şi tehnologie

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ÎNVĂȚÂND DIN EXPERIENȚELE PISA: ANTRENAMENTE DE LECTURĂ PENTRU EXPLORAREA INFORMAȚIILOR PĂRTINITOARE | Angelica MIHĂILESCU, Ligia SARIVAN 
Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Lucrarea prezintă rezultatele unui studiu la care au participat, în septembrie 2020, 70 de elevi din clasa a IX-a, din două licee cu profil tehnologic, situate într-un oraş mare din România. Tinerii de 15 ani au citit şi au răspuns la întrebările din cadrul uneia dintre unităţile publicate după PISA 2018. De asemenea, ei au reflectat asupra experienţei lor de lectură într-o fişă de autoevaluare. Rezultatele arată performanţe bune în lucrul cu informaţiile provenite dintr-un articol şi capacitatea slabă de a corobora informaţii contradictorii din două surse care vizează acelaşi subiect. Elevii dovedesc puţină familiaritate cu informaţiile părtinitoare, chiar dacă majoritatea s-a bucurat de provocarea de lectură a două puncte de vedere divergente. Rezultatele sunt în concordanţă cu trendul de lectură PISA pentru România. Pentru a îmbunătăţi comprehensiunea de text, este nevoie de o înnoire a practicilor de lectură prin implicarea elevilor în citirea multor texte şi în rezolvarea de sarcini care se concentrează pe evaluare şi reflecţie şi pe credibilitatea surselor.

Cuvinte cheie: Comprehensiunea textului, informaţii părtinitoare, PISA, practici de lectură

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


EXPERIENȚE DIDACTICE ÎN FORMAREA COMPETENŢEI DE COMUNICARE A ELEVILOR CU DIZABILITĂȚI INTELECTUALE | Mădălina-Maria VASILIU 
Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Analiza de faţă pleacă de la constatarea că profesorul care se adresează elevilor cu dizabilităţi intelectuale întâmpină o multitudine de provocări în gestiunea învăţării, din cauza limitelor copiilor de a desfăşura diferite activităţi (generalizare, abstractizare sau operaţii inductiv-deductive), şi este pus în situaţia de a alege activităţi eficiente pentru dobândirea competenţelor vizate. În acest context, nu poate fi vorba de reuşită fără o reală raportare la nevoile de învăţare ale fiecărui elev şi în afara unei relaţii afective, de încredere, construită între profesor şi elev, alături de părinţi. Dezvoltarea competenţei de comunicare este o necesitate, doar în acest fel elevii deficienţi se pot integra în societate, îşi pot exprima sentimentele, nevoile şi părerile. Provocarea de a proiecta strategii didactice adecvate este corelată cu înţelegerea problemei reale a copilului şi rezolvarea la timp a acesteia: cu cât dizabilitatea intelectuală a unui elev este mai mare, cu atât limbajul său se dezvoltă mai târziu şi rămâne la un nivel mai scăzut la vârsta adultă, ducând la dificultăţi în exprimarea gândurilor şi a emoţiilor. Indiferent dacă este vorba de o pseudodizabilitate, declanşată de lipsa stimulării educative a elevilor, ori de o dizabilitate intelectuală autentică, aceşti elevi au nevoie de sprijin susţinut. Exemplele de intervenţii prezentate în articolul de faţă sunt rezultatul încercărilor noastre de a valorifica cât mai bine potenţialul intelectual al acestor copii şi, implicit, de a găsi soluţii pentru adaptarea diferenţiată la nevoile tuturor copiilor, prin proiectarea unor activităţi didactice creative, axate pe competenţe.

Cuvinte cheie: Competenţe de comunicare, (pseudo)dizabilităţi intelectuale, strategii de învăţare adaptate

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


NOILE MEDIA: PRIETEN SAU DUȘMAN? EXPERIENȚELE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE ONLINE ALE PROFESORILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR | Miruna Luana MIULESCU  
Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Predarea utilizând un mediu online sincron şi asincron a devenit din ce în ce mai răspândită în domeniul educaţiei şi acum acest proces a fost accelerat, temporar sau permanent, ca urmare a pandemiei cauzate de virusul Corona (SARS-CoV-2). Închiderea în masă a creşelor, grădiniţelor, şcolilor, liceelor şi a universităţilor a determinat regândirea proceselor de predare şi învăţare. Educatorii au fost obligaţi să treacă la un mod online de predare peste noapte, chiar dacă nu s-au simţit capabili să o facă în mod corespunzător. Studiul nostru urmăreşte să exploreze experienţele de predare şi învăţare online întâlnite de profesorii de învăţământ preşcolar în timpul activităţii lor în contextul închiderii fizice a şcolilor din cauza COVID-19 şi să exploreze semnificaţia unor astfel de practici în conturarea percepţiilor educatorilor din grădiniţă în funcţie de media digitală şi predarea online. Participanţii la studiul de faţă sunt profesori de grădiniţă (n = 21) cu o experienţă de minimum 3 ani şi maximum 10 ani, care predau la aceeaşi grupă de vârstă (copii cu vârste între 3 şi 6 ani), de la 9 grădiniţe de stat din Bucureşti. În cadrul unei investigaţii calitative de tip fenomenologic, datele au fost colectate prin participarea la interviuri semi-structurate prin intermediul programului software de videotelefonie ZOOM în luna iunie 2020. După prelucrarea şi analiza datelor, s-au distins trei teme principale. Cele mai importante constatări indică faptul că toţi profesorii au experimentat momente dificile în timp ce au predat în mediul online, dar au putut, de asemenea, să identifice avantajele într-un context atât de stresant. Rezultatele studiului arată necesitatea unei abordări modernizate a pedagogiilor privind tehnologiile şi mediile educaţionale, care să fie ghidate de analize bazate pe cercetare.

Cuvinte cheie: Copii mici, media digitală, percepţii, profesori pentru învăţământ preşcolar, TIC

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


O ABORDARE INOVATIVĂ A EVALUĂRII ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE | Daniela-Mihaela FLORESCU 
Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: IDELA (Dezvoltarea internaţională şi evaluarea timpurie a învăţării) este un instrument de evaluare elaborat în urma unei activităţi de trei ani, de către Ivelina Borisova, de la organizaţia Salvaţi Copiii, cu ajutorul lui Vidur Chopra. Acesta permite să se evalueze dezvoltarea şi educaţia timpurie a copiilor de vârstă mică (3,5-6,5 ani).

Ca urmare a activităţii de verificare şi modificare a instrumentului, de-a lungul unei perioade de trei ani, în mai multe locaţii din 12 ţări diferite, a rezultat un instrument de evaluare care include 24 itemi, este uşor de tradus şi gestionat şi prezintă niveluri de fidelitate şi validitate ridicate.

Când s-a aplicat în diferite ţări, instrumentul a fost adaptat ţinând cont de fezabilitatea administrării, de relevanţa instrumentului şi a politicii la nivel de ţară, precum şi de aplicabilitatea la nivel internaţional.

În România, aplicarea instrumentului a fost realizată în clasa face to face la evaluarea iniţială a 300 de copii cu vârsta de 3-6 ani de la Grădiniţa „Căsuţa Bucuriei”, nr. 11 din Braşov. Dimensiunea inovativă a aplicării a constat în faptul că evaluarea finală s-a realizat într-o „clasă virtuală”, cu 230 de copii, dar adaptându-ne contextului pandemic în care s-a desfăşurat învăţarea, fie în scenariu hibrid, fie exclusiv online.

Cuvinte cheie: Clasa face to face, clasa virtuală, educaţia timpurie, evaluare inovativă, instrument internaţional de evaluare

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


RECENZII

 

ALINA GHIMIȘ. ALYA ȘI CUTIA MUZICALĂ. București, Editura Sigma, 2019 (vol. 1-3) | Ligia SARIVAN 
Vezi recenzia

PAUL A. KIRSCHNER, CARL HENDRICK. CUM ARE LOC ÎNVĂȚAREA. LUCRĂRI PROMIȚĂTOARE ÎN PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI ȘI IMPORTANȚA ACESTORA PENTRU PRACTICĂ. Londra și New York, Routledge, 2020, 309 pagini, ISBN 978-0-367-18456-8 | Carol CĂPIȚĂ 
Vezi recenzia

SIMONA SAVA, CLAUDIA BORCA AND GHEORGHE CLITAN (COORD.). DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII COLECTIVE. EDUCAȚIA ȘI COMUNICAREA ÎN SOCIETATEA CUNOAȘTERII. Leiden, Boston, Brill Sense, 2020, 216 pages, ISBN 978-90-04-42218-6 | Miruna Luana MIULESCU 
Vezi recenzia


  * * *

Proiectul PULCHRA


NUMAR ÎNTREG