DE CE \u0218I CUM S\u0102 SE INVESTEASC\u0102 \u00ceN EDUCA\u021aIE \u00ceN ROM\u00c2NIA. ANALIZA SECUNDAR\u0102 A PERFORMAN\u021aELOR INDIVIDUALE \u00ceN EDUCA\u021aIE (POURQUOI ET COMMENT INVESTIR DANS L\u2019\u00c9DUCATION EN ROUMANIE? ANALYSE SECONDAIRE DES RENDEMENTS INDIVIDUELS DE L\u2019\u00c9DUCATION)<\/strong> | Pierre VARLY, Ciprian FARTU\u015eNIC, Amal HMIMOU & M\u2019Barek IAOUSSE<\/em><\/p>\n Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Resum\u00e9: En 2014, l\u2019UNICEF Roumanie a command\u00e9 une \u00e9tude sur les rendements de l\u2019\u00e9ducation en Roumanie. Plusieurs enqu\u00eates m\u00e9nages et emploi ont \u00e9t\u00e9 analys\u00e9es. Ce papier restitue et compl\u00e8te le calcul des rendements individuels de l\u2019\u00e9ducation gr\u00e2ce au mod\u00e8le de Mincer. Les estimations par les auteurs sont tr\u00e8s proches des calculs r\u00e9alis\u00e9s par d\u2019autres chercheurs. Les rendements de l\u2019\u00e9ducation \u00e9voluent peu dans le temps depuis 1989. Ils sont plus \u00e9lev\u00e9s parmi la minorit\u00e9 Roms, chez les personnes mari\u00e9es, en milieu urbain, dans la r\u00e9gion de Bucarest et le secteur de l\u2019industrie. Le rendement marginal d\u2019une ann\u00e9e d\u2019\u00e9ducation sur le gain est de 8,8% selon les donn\u00e9es SILC (2012. Chaque ann\u00e9e de scolarit\u00e9 suppl\u00e9mentaire r\u00e9duit la probabilit\u00e9 d\u2019\u00eatre en mauvaise sant\u00e9 ou de souffrir d\u2019une maladie chronique de 8,2%. Les comp\u00e9tences non cognitives peuvent \u00eatre davantage prises en compte dans le calcul des rendements et dans les politiques \u00e9ducatives. Les rendements peuvent \u00eatre am\u00e9lior\u00e9s en faisant mieux correspondre l\u2019offre de formation avec le march\u00e9 du travail, en notant le caract\u00e8re comp\u00e9titif des salaires du secteur public. La migration des travailleurs roumains au sein de l\u2019Union Europ\u00e9enne et ses effets sur les rendements de l\u2019\u00e9ducation devrait \u00eatre mieux \u00e9tudi\u00e9s. Un certain nombre de recommandations techniques sont formul\u00e9es, notamment pour am\u00e9liorer les statistiques sur la population Roms et leurs rapports \u00e0 l\u2019\u00e9cole. Des priorit\u00e9s pour l\u2019investissement en \u00e9ducation sont propos\u00e9es, compte tenu des rendements et en consid\u00e9rant la r\u00e9duction des in\u00e9galit\u00e9s dans l\u2019acc\u00e8s \u00e0 l\u2019\u00e9cole.<\/p>\n Mots cl\u00e9s: rendements de l\u2019\u00e9ducation, migration, Roms.<\/p>\n Rezumat: \u00cen 2014, Reprezentan\u0163a UNICEF Rom\u00e2nia a comandat un studiu cu privire la randamentele individuale ale educa\u0163iei \u00een Rom\u00e2nia. Au fost analizate mai multe anchete asupra gospod\u0103riilor \u015fi for\u0163ei de munc\u0103. Aceast\u0103 lucrare red\u0103 \u015fi completeaz\u0103 calculul randamentelor individuale ale educa\u0163iei cu ajutorul modelului lui Mincer. Estim\u0103rile autorilor sunt foarte aproape de calculele realizate de al\u0163i cercet\u0103tori. Randamentele educa\u0163iei evolueaz\u0103 pu\u0163in dup\u0103 1989. Ele sunt mai ridicate la minoritatea rom\u0103, la persoanele c\u0103s\u0103torite, \u00een mediul urban, \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00een industrie. Randamentul marginal al unui an de educa\u0163ie asupra c\u00e2\u015ftigului este de 8,8% conform datelor SILC (2012). Fiecare an suplimentar de \u015fcolaritate reduce probabilitatea unei st\u0103ri de s\u0103n\u0103tate precar\u0103 sau a unei boli cronice, cu 8,2%. Competen\u0163ele noncognitive pot fi din ce \u00een ce mai mult luate \u00een considerare \u00een calculul randamentelor \u015fi \u00een politicile educative. Randamentele pot fi ameliorate f\u0103c\u00e2nd mai bine coresponden\u0163a \u00eentre oferta de formare \u015fi pia\u0163a muncii, not\u00e2nd caracterul competitiv al salariilor din sectorul public. Migra\u0163ia muncitorilor rom\u00e2ni \u00een Uniunea European\u0103 \u015fi efectele sale asupra randamentelor educa\u0163iei ar trebuie s\u0103 fie mai bine studiate. Sunt formulate unele recomand\u0103ri tehnice, \u00een special pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea statisticilor cu privire la popula\u0163ia rom\u0103 \u015fi raporturilor ei cu \u015fcoal\u0103. Sunt propuse unele priorit\u0103\u0163i de investi\u0163ii \u00een educa\u0163ie, \u0163in\u00e2ndu-se cont de randamente \u015fi lu\u00e2nd \u00een considerare reducerea inegalit\u0103\u0163ilor de acces la educa\u0163ie.<\/p>\n Cuvinte-cheie: randamente ale educa\u0163iei, migra\u0163ie, romi.<\/p>\n UNELE REFLEC\u021aII PRIVIND FACTORII CARE INFLUEN\u021aEAZ\u0102 \u00ceNV\u0102\u021aAREA LIMBILOR STR\u0102INE | Lilia PETRICIUC<\/p>\n Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: Acest articol este o reflec\u0163ie asupra unor factori care afecteaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area unei limbi str\u0103ine \u015fi modul \u00een care instruc\u0163ia formal\u0103 c\u00e2t \u015fi cea informal\u0103 contribuie la dezvoltarea competen\u0163elor de comunicare a celor care o studiaz\u0103. \u00centrebarea cheie c\u0103reia \u00eencerc\u0103m s\u0103-i g\u0103sim un r\u0103spuns este: de ce studen\u0163ii nu reu\u015fesc mereu s\u0103 devin\u0103 utilizatori eficien\u0163i ai unei limbi, \u00een pofida timpului \u015fi efortului depus at\u00e2t de ei \u00een\u015fi\u015fi, c\u00e2t \u015fi de profesorii lor?<\/p>\n Cuvinte-cheie: competen\u0163\u0103 de comunicare, asimilare, cuno\u015ftin\u0163e lingvistice, instruc\u0163ie formal\u0103\/ informal\u0103, factori interni\/ externi.<\/p>\n NEETS \u2013 COMPORTAMENTE DE RISC | Ioana \u015eTEF\u0102NESCU<\/p>\n Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: \u00cen 2014, Institutul de \u015etiin\u0163e ale Educa\u0163iei a realizat o cercetare calitativ\u0103 asupra fenomenului NEETs \u00een Rom\u00e2nia, bazat\u0103 pe un demers investigativ de tip calitativ. Acesta a implicat elaborarea \u015fi opera\u0163ionalizarea de indicatori \u015fi concepte-cheie, inclusiv cele referitoare la tinerele persoane din categoria NEETs. Analiza studiilor, cercet\u0103rilor \u015fi documentelor de politici publice, dar \u015fi cercetarea de teren, au adus la lumin\u0103 problemele cu care se confrunt\u0103 aceast\u0103 categorie vulnerabil\u0103 de popula\u0163ie. Articolul de fa\u0163\u0103 prezint\u0103 c\u00e2teva din concluziile acestui demers de cercetare.<\/p>\n Cuvinte-cheie: persoane tinere, NEETs, mediu transgresiv, nevoi de dezvoltare, educa\u0163ie, subcultur\u0103.<\/p>\n APORTUL MINDSET LA FACILITAREA \u015eI SUBMINAREA \u00ceNV\u0102\u0162\u0102RII ELEVILOR | Lucian VOINEA<\/p>\n Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: Articolul de fa\u0163\u0103 face o prezentare a influen\u0163ei mindsetului elevilor asupra motiva\u0163iei lor pentru \u00eenv\u0103\u0163are. Folosim rezultate ale cercet\u0103rilor lui Carol Dweck (psiholog). Cele dou\u0103 teorii care circumscriu abordarea cu privire la mindset sunt cea a atribuirilor (indivizilor) asupra succesului, respectiv e\u015fecului \u00een \u00eenv\u0103\u0163are, \u015fi cea a teoriei implicite (a indivizilor) cu privire la abilitate sau inteligen\u0163\u0103: fix\u0103 sau incremental\u0103. Vom eviden\u0163ia rolul pe care \u00eel are mindsetul \u00een adoptarea unui anumit scop (de performare sau de \u00eenv\u0103\u0163are) al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u015fi vom aduce la lumin\u0103 efectele mindset-ului asupra afectului, cogni\u0163iei \u015fi comportamentului elevilor la confruntarea cu sarcini de \u00eenv\u0103\u0163are dificile \u015fi\/sau provocatoare, subliniind caracterul adaptativ sau non-adaptativ al acestui r\u0103spuns.<\/p>\n Cuvinte-cheie: mindset, abilitate, scop \u00eenv\u0103\u0163are, afect, comportament.<\/p>\n IMPACTUL COMPETEN\u0162EI MANAGERIALE ASUPRA PERFORMAN\u0162EI ORGANIZA\u0162IEI \u015eCOLARE | Cristina STAN, Olga-Maria CIUC\u0102<\/p>\n Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: Conceptul de competen\u0163\u0103 \u00een \u015ftiin\u0163ele educa\u0163iei este \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu performan\u0163a individual\u0103 \u015fi colectiv\u0103. Complexitatea activit\u0103\u0163ii de conducere a \u015fcolii a pus \u00een eviden\u0163\u0103 un anumit specific al managementului acesteia, care se concretizeaz\u0103 \u00een cele dou\u0103 dimensiuni ale activit\u0103\u0163ii \u015fcolare: varietatea categoriilor de personal \u015fi a rela\u0163iilor interumane, cultura \u015fi climatul de munc\u0103. Aceast\u0103 recunoa\u015ftere a importan\u0163ei managerului \u015fcolar a trezit din partea cercet\u0103torilor \u015fi organiza\u0163iilor guvernamentale nevoia de definire \u015fi clarificare a rolului conducerii \u015fcolilor \u00een stabilirea standardelor, competen\u0163elor a\u015fteptate, care sunt sau vor fi utilizate pentru formarea, recrutarea \u015fi evaluarea celor responsabili de conducerea \u015fcolii. Toate acestea determin\u0103 formarea \u015fi dezvoltarea unui set de competen\u0163e specifice domeniului managerial \u015fi necesare directorului pentru performarea diverselor roluri izvor\u00e2te dintr-o atare activitate. Articolul \u00ee\u015fi propune s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103faptul c\u0103 \u00een sistemul educa\u0163ional exist\u0103 o asociere pozitiv\u0103 \u00eentre competen\u0163ele manageriale \u015fi performan\u0163a managerial\u0103, perfec\u0163ionarea competen\u0163elor manageriale fiind un imperativ al managementului performant \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitaractual \u015fi nu numai.<\/p>\n Cuvinte-cheie: management, competen\u0163\u0103, manager \u015fcolar, performan\u0163\u0103.<\/p>\n REZULTATE ALE CERCET\u0102RILOR Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: Politicile de educa\u0163ie de-a lungul vie\u0163ii sunt actualmente \u00een miezul dezbaterilor na\u0163ionale, europene \u015fi interna\u0163ionale.\u00centr-un context de permanent\u0103 \u015fi rapid\u0103 europenizare \u015fi globalizare, o interoga\u0163ie major\u0103 \u00ee\u015fi face apari\u0163ia: Cum sunt construite politicile educa\u0163ionale \u00een zilele noastre? \u00cen cadrul acestui articol, chestiunea este abordat\u0103 \u00eentr-un triplu registru de ipoteze: la scar\u0103 interna\u0163ional\u0103, politicile educa\u0163ionale sunt corelate cu semnifica\u0163ia atribuit\u0103 conceptului de \u201eeduca\u0163ie de-a lungul vie\u0163ii\u201d; Uniunea European\u0103 tinde spre o politic\u0103 de educa\u0163ie unic\u0103 \u015fi comun\u0103 pentru toate Statele membre; \u00een Rom\u00e2nia, politicile de educa\u0163iese confrunt\u0103 cu obstacole legate de instabilitatea politicoeconomic\u0103 \u015fi de mimetismul deciden\u0163ilor politici rom\u00e2ni. Pentru a verifica ipotezele de cercetare, am \u00eentreprins o analiz\u0103 calitativ-tematic\u0103 bazat\u0103 pe interviuri semidirective realizate cu func\u0163ionari \u015fi deciden\u0163i politici din organiza\u0163iile interna\u0163ionale, Uniunea European\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia. Rezultatele cercet\u0103rii au confirmat cele trei ipoteze de lucru, aduc\u00e2nd elemente originale \u00een dezbaterea despre politicile de educa\u0163ie de-a lungul vie\u0163ii. Prezentul articol reia, pe scurt, pentru publicul de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, etapele principale ale acestei vaste cercet\u0103ri.<\/p>\n Cuvinte-cheie: educa\u0163ia de-a lungul vie\u0163ii, politici educa\u0163ionale, analiza discursului politic, organiza\u0163ii interna\u0163ionale (OI), Consiliul Europei (CoE), Organiza\u0163ia pentru Cooperare \u015fi Dezvoltare Economic\u0103 (OCDE), Organiza\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 a Muncii (OIM),Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite pentru Educa\u0163ie, \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Cultur\u0103 (UNESCO), Uniunea European\u0103 (UE), Rom\u00e2nia (Rom).<\/p>\n Resum\u00e9: Les politiques d\u2019\u00e9ducation tout au long de la vie sont actuellement \u00e0 l\u2019aune des d\u00e9bats nationaux, europ\u00e9ens et internationaux. Dans un contexte de permanente et rapide europ\u00e9anisation et globalisation, une interrogation \u00e9merge: comment se construisent les politiques \u00e9ducatives de nos jours? Dans le cadre de cet article, nous avons abord\u00e9 la question dans un triple registre d\u2019hypoth\u00e8ses: au niveau international, les politiques \u00e9ducatives sont assujetties \u00e0 la signification attribu\u00e9e au terme \u201e\u00e9ducation tout au long de la vie\u201d; l\u2019Union europ\u00e9enne tend vers une politique commune, unique d\u2019\u00e9ducation \u00e0 l\u2019\u00e9chelle des \u00c9tats membres; les politiques d\u2019\u00e9ducation en Roumanie se heurtent \u00e0 des obstacles li\u00e9s \u00e0 l\u2019instabilit\u00e9 politico-\u00e9conomique et au mim\u00e9tisme des d\u00e9cideurs politiques roumains. Afin de v\u00e9rifier nos hypoth\u00e8ses de travail, nous avons entrepris une analyse qualitative-th\u00e9matique de entretiens semi-directifs conduits aupr\u00e8s des fonctionnaires des organisations internationales, de l\u2019Union europ\u00e9enne et de Roumanie. Les r\u00e9sultats de la recherche ont confirm\u00e9 les trois hypoth\u00e8ses de recherche, nourrissant davantage le d\u00e9bat sur les politiques d\u2019\u00e9ducation tout au long de la vie. Le pr\u00e9sent article reprend bri\u00e8vement, pour le public roumanophone, les grandes \u00e9tapes de cette recherche.<\/p>\n Mots-cl\u00e9: \u00e9ducation tout au long de la vie, politiques \u00e9ducatives, analyse de discours politique, organisations internationales, Conseil de l\u2019Europe (CoE), Organisation pour la Coop\u00e9ration et le D\u00e9veloppement \u00c9conomiques (OCDE), Organisation Internationale du Travail (OIT), Organisation des Nations Unies pour l\u2019\u00c9ducation, la Science et la Culture (UNESCO), Union Europ\u00e9enne (UE), Roumanie (Rou).<\/p>\n PROGRAM DE PLANIFICARE A DEZVOLT\u0102RII PERSONALE (PDP): CONCEPTE, TENDIN\u0162E, PROVOC\u0102RI | Maria GOGA<\/p>\n Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: Cercetarea descris\u0103 \u00een acest articol vizeaz\u0103 explorarea relevan\u0163ei programelor de planificare a dezvolt\u0103rii personale a studen\u0163ilor din universit\u0103\u0163i. \u00cen vederea realiz\u0103rii scopului propus, \u00een cadrul acestui studiu, au participat nu numai studen\u0163i dar \u015fi cadre didactice de la urm\u0103toarele universit\u0103\u0163i \u2013 Universitatea din Bucure\u015fti, Universitatea Tehnic\u0103 de Construc\u0163ii Bucure\u015fti, Universitatea Politehnica Bucure\u015fti, Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie Bucure\u015fti, Universitatea Vasile Alecsandri Bac\u0103u.<\/p>\n Cuvinte-cheie: planificarea dezvolt\u0103rii personale, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior, consiliere.<\/p>\n FORME DE EVALUARE A CUNO\u0218TIN\u021aELOR STUDEN\u021aILOR | Cosmin Sergiu CREMENE<\/p>\n Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: Aceast\u0103 lucrare prezint\u0103 cele mai importante forme de evaluare. Pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i sistemul de evaluare avem nevoie s\u0103 stabilim o mai bun\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre studen\u0163i \u015fi profesori. Cele mai importante \u00eentreb\u0103ri care trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 cont de cadrele didactice sunt numeroase: Ce evalu\u0103m?, Cu ce scop evalu\u0103m?, Pe cine evalu\u0103m?, Cum evalu\u0103m?, C\u00e2nd evalu\u0103m? \u015fi cea mai important\u0103 este: Cu ce evalu\u0103m? Evaluarea reprezint\u0103 o ac\u0163iune de conducere propriilor sisteme social-umane, care necesit\u0103 raportarea rezultatelor ob\u0163inute \u00eentr-o anumit\u0103 activitate, dup\u0103 anumite criterii stabilite de domeniul \u00een luarea deciziei optime. Evaluarea este procesul care vizeaz\u0103 m\u0103surarea \u015fi la rezultatele de valoare ale sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt sau la o parte din ea, eficacitatea resurselor, condi\u0163iilor \u015fi opera\u0163iunilor utilizate cu scopul de a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i procesul decizional al activit\u0103\u0163ilor. Ideea principal\u0103 a acestui articol este c\u0103 profesorii trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cele mai eficiente solu\u0163ii \u00een procesul de evaluare a elevilor. Elevii trebuie s\u0103 primeasc\u0103 explica\u0163ii cu privire la rolul pe care \u00eel au \u00een societatea de ast\u0103zi, ceea ce pot face ei pentru o societate mai bun\u0103 \u015fi pentru a crea noi pun\u0163i de trecere \u00eentr-o etap\u0103 grea a vie\u0163ii lor, care este stadiul adult.<\/p>\n Cuvinte-cheie: evaluare, metode complementare, erori \u00een evaluare didactic\u0103.<\/p>\n PROGRAM DE MENTORAT PENTRU DIRECTORII DE UNIT\u0102\u0162I DE \u00ceNV\u0102\u0162\u0102M\u00c2NT PREUNIVERSITAR | Paul BLENDEA, Ovidiu M\u0102NT\u0102LU\u0162\u0102<\/p>\n Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: \u00cen acest articol ne-am propus s\u0103 prezent\u0103m rezultateleproiectului de cercetare intitulat \u201eProgram de mentorat pentru directorii de unit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt preuniversitar\u201d(coord. P. Blendea, Institutul de\u015etiin\u0163e ale Educa\u0163iei, 2014). \u00cen lucrarea men\u0163ionat\u0103 am investigat m\u0103sura \u00een care directorii de unit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt preuniversitardin Rom\u00e2niaconsider\u0103 c\u0103 este oportun\u0103 introducerea unui program de mentorat. De asemenea, am analizat situa\u0163ia preg\u0103tirii personalului didactic pentru ocuparea func\u0163iei de director de unitate de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt preuniversitar, am stabilit gradul de cunoa\u015ftere de c\u0103tre subiec\u0163i a competen\u0163elor necesare unui director \u015fi am studiat m\u0103sura \u00een care sunt cunoscute modalit\u0103\u0163ile prin care sunt formate competen\u0163ele de baz\u0103 ale directorului.<\/p>\n Cuvinte-cheie: director, formare, mentor, program de mentorat.<\/p>\n AGENDA EDUCA\u0162IEI Vezi articolul<\/p>\n SF\u00c2R\u015eIT DE C\u0102L\u0102TORIE, \u00ceNCEPUT DE POVESTE ZEP \u2013 ZONE DE EDUCA\u0162IE PRIORITAR\u0102 | Mircea Sorin MIRCEA, Alina-Mihaela MUNTEANU<\/p>\n Vezi articolul<\/p>\n MODEL DE INTEGRARE A SERVICIILOR DE CONSILIERE GUIDING CITIES \u2013 AC\u0162IUNE PILOT | Petre BOTNARIUC<\/p>\n Vezi articolul<\/p>\n RECENZII Vezi recenzia<\/p>\n STANLEY I. GREENSPAN \u00een colaborare cu JACQUELINE SALMON. COPILUL CARE \u00ce\u0162I D\u0102 DE FURC\u0102. CINCI TIPURI DE COPII \u201eDIFICILI\u201d (The Challenging Child: Understanding, Raising, and Enjoying the Five \u201eDifficult\u201d Types of Children, 1996, Da Capo Press). Bucure\u015fti, Editura Trei, 2015, 375 p., ISBN 978-606-719-062-5 | Andreea-Diana SCODA<\/p>\n Vezi recenzia<\/p>\n WAYNE W. DYER. PUTEREA INTEN\u0162IEI. Traducere: Adriana Ciorbaru. Bucure\u015fti, Editura Curtea Veche, 2012, 314 p., ISBN: 978-606-588-331-4 | Paul BLENDEA<\/p>\n Vezi recenzia<\/p>\n HOWARD GARDNER, KATIE DAVIS. GENERA\u0162IA APP. CUM NAVIGHEAZ\u0102 TINERII PRIN UNIVERSUL DIGITAL AL IDENTIT\u0102\u0162II, INITIMIT\u0102\u0162II \u015eI IMAGINA\u0162IEI. Bucure\u015fti, Editura Sigma, 2015, 254p. ISBN: 978-606-727-136-2 | Ligia SARIVAN<\/p>\n Vezi recenzia<\/p>\n NUM\u0102R \u00ceNTREG<\/p>\n RP 2015 \u2013 1 ABORD\u0102RI TEORETICE Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: Acest articol analizeaz\u0103 procesul de realizare a unor noi programe \u015fcolare pentru clasele a III-a \u015fi a IV-a din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, \u00een contextul dezvolt\u0103rii unui nou Curriculum na\u0163ional. Aflat la intersec\u0163ie de perspective, procesul ofer\u0103 ocazia unei radiografii de detaliu a celor mai importante provoc\u0103ri cu care s-au confruntat conceptorii de curriculum, dar \u015fi a aspectelor de noutate existente \u00een programe ca r\u0103spuns la aceste provoc\u0103ri. Articolul prezint\u0103, de asemenea, procesul parcurs de programele \u015fcolare de la stadiul de proiect la cel de document curricular oficial, detaliind etapa de consultare a speciali\u015ftilor \u015fi a practicienilor din domeniul educa\u0163iei. Experien\u0163a este reflectat\u0103 \u00een articol sub aspectul rezultatelor \u00eenregistrate \u015fi al semnifica\u0163iei acestora pentru dezvoltarea unei culturi a particip\u0103rii \u015fi a transparen\u0163ei.<\/p>\n Cuvinte-cheie: competen\u0163\u0103-cheie, competen\u0163\u0103, program\u0103 \u015fcolar\u0103, curriculum na\u0163ional, dezvoltare curricular\u0103, transparen\u0163\u0103.<\/p>\n ASPECTE PSIHOLOGICE ALE RELA\u0162IEI DE MENTORAT | Elena ST\u0102NCULESCU<\/p>\n Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: Acest articol prezint\u0103 o tem\u0103 care nu a mai fost abordat\u0103 \u00een literatura de specialitate rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi anume aspectele psihologice ale rela\u0163iei de mentorat. Chiar \u015fi \u00een literatura str\u0103in\u0103, speciali\u015ftii au explorat mai mult activitatea de mentorat \u015fi nu fundamentele psihologice ale rela\u0163iei care se construie\u015fte \u00een acest context. A fost subliniat\u0103 \u00een acest articol ideea c\u0103 eficien\u0163a rela\u0163iei de mentorat este influen\u0163at\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, de aspecte care \u0163in de personalitatea mentorului, cum ar fi: generativitatea, empatia, u\u015furin\u0163a \u00een stabilirea de rela\u0163ii interpersonale, atitudinea pozitiv\u0103 fa\u0163\u0103 de stagiar, autoeficacitatea \u015fi integritatea sau verticalitatea moral\u0103. Beneficiile rela\u0163iei de mentorat se reg\u0103sesc at\u00e2t \u00een cazul stagiarului, c\u00e2t \u015fi al mentorului, din punct de vedere instrumental\u015fi psihosocial. Am explorat nu doar beneficiile rela\u0163iei de mentorat, ci\u015fi eventualele tipare contraproductive care pot s\u0103 apar\u0103 \u00een aceste condi\u0163ii. Av\u00e2nd \u00een vedere complexitatea rolului mentorului\u015fi contribu\u0163ia adus\u0103 la formarea profesional\u0103 a celor afla\u0163i la \u00eenceputul carierei didactice, este nevoie de studii aprofundate ale aspectelor psihologice care eficientizeaz\u0103 rela\u0163ia dintre mentor\u015fi stagiar.<\/p>\n Cuvinte-cheie: mentor, stagiar, beneficiile mentoratului, atitudine suportiv\u0103, dezvoltare profesional\u0103.<\/p>\n PREDAREA INTEROGA\u021aIEI: DE LA LEC\u021aIA DE GRAMATIC\u0102 LA COMPETEN\u021aA EXISTEN\u021aIAL\u0102 (ENSEIGNER L\u2019INTERROGATION: DE LA LE\u00c7ON DE GRAMMAIRE \u00c0 LA LE\u00c7ON DE SAVOIR-\u00caTRE( | Simona-Aida MANOLACHE<\/p>\n Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Resum\u00e9: Bien que la plupart des enseignants roumains de fran\u00e7ais se rendent parfaitement compte du riche \u00e9ventail de fonctions de l\u2019interrogation dans la vie de tous les jours (faciliter la communication, stimuler la r\u00e9flexion sur soi et sur les autres, encourager la cr\u00e9ativit\u00e9 et la recherche, etc.), ils se limitent assez souvent \u00e0 faire apprendre \u00e0 leurs \u00e9l\u00e8ves comment formuler correctement les questions du point de vue grammatical, sans mettre celles-ci \u00e0 profit, par des pratiques quotidiennes, afin de d\u00e9velopper les comp\u00e9tences g\u00e9n\u00e9rales individuelles des jeunes. Nous avons l\u2019intention de pr\u00e9senter quelques exemples de strat\u00e9gies et d\u2019activit\u00e9s \u00abinterrogatives\u00bb qui, propos\u00e9es assez fr\u00e9quemment dans la classe de fran\u00e7ais langue \u00e9trang\u00e8re, pourraient contribuer \u00e0 l\u2019\u00e9panouissement des \u00e9l\u00e8ves roumains.<\/p>\n Mots-cl\u00e9s: interrogation, action, savoir-apprendre, savoir-\u00eatre.<\/p>\n Rezumat: De\u015fi majoritatea profesorilor rom\u00e2ni de limb\u0103 francez\u0103 cunosc foarte bine multiplele func\u0163ii ale interoga\u0163iei \u00een via\u0163a de zi cu zi (facilitarea comunic\u0103rii, stimularea reflec\u0163iei asupra propriei persoane \u015fi asupra celorlal\u0163i, \u00eencurajarea creativit\u0103\u0163ii \u015fi a cercet\u0103rii etc.), ei se limiteaz\u0103 frecvent la a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe elevi cum s\u0103 formuleze corect \u00eentreb\u0103rile din punct de vedere gramatical, f\u0103r\u0103 s\u0103 profite de ele pentru a dezvolta, prin practici cotidiene, competen\u0163ele generale individuale ale tinerilor. Avem inten\u0163ia s\u0103 prezent\u0103m c\u00e2teva exemple de strategii \u015fi activit\u0103\u0163i bazate pe interoga\u0163ie, care, propuse suficient de des la ora de limb\u0103 francez\u0103 ca limb\u0103 str\u0103in\u0103, ar putea contribui la dezvoltarea plenar\u0103 a elevilor rom\u00e2ni.<\/p>\n Cuvinte-cheie: interoga\u0163ie, ac\u0163iune, capacitatea de a \u00eenv\u0103\u0163a, competen\u0163a existen\u0163ial\u0103.<\/p>\n INFLUEN\u021aA DIFERITELOR TIPURI DE \u00ceNV\u0102\u021aARE \u0218I TEHNOLOGII CARE AC\u021aIONEAZ\u0102 ASUPRA MECANISMELOR MODERNE DE EDUCA\u021aIE \u2013 UNELE CONSIDERA\u021aII | Drago\u015f BARBIERU<\/p>\n Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: Privite din perspectiva formelor \u015fi metodelor tradi\u0163ionale, eLearning poate ini\u0163ia noi procedee orientate spre rezolvarea de probleme legate de activitatea practic\u0103 profesional\u0103, indiferent de volumul de munc\u0103 implicat de acestea. Aceasta form\u0103 modern\u0103 de educa\u0163ie permite rezolvarea sarcinilor de la distan\u0163\u0103, reduc\u00e2nd nevoia de deplasare efectiv\u0103 \u015fi apari\u0163ia de \u00eentreruperi bru\u015fte ale activit\u0103\u0163ilor curente. Atunci c\u00e2nd este proiectat din perspectiva metodelor de predare, eLearning ridic\u0103 o serie de provoc\u0103ri \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 pedagogice, tehnologice \u015fi, pe cale de consecin\u0163\u0103, pragmatice. Totu\u015fi, atunci c\u00e2nd ne confrunt\u0103m cu noi provoc\u0103ri, noi solicit\u0103ri n\u0103scute din condi\u0163ionalit\u0103\u0163i educa\u0163ionale, avem nevoie de mai mult dec\u00e2t ne pot oferi nou\u0103 tehnologia \u015fi pedagogia; avem nevoie de noi energii \u015fi aspira\u0163ii.<\/p>\n Cuvinte-cheie: eLearning, activit\u0103\u0163i de predare, tipuri de \u00eenv\u0103\u0163are, \u00eenv\u0103\u0163are bazat\u0103 pe activit\u0103\u0163i practice profesionale, sistem avansat de distribu\u0163ie a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii.<\/p>\n \u00ceN CE M\u0102SUR\u0102 NE AJUT\u0102 MATEMATICA? EXEMPLE DE APLICARE A MATEMATICII: DE LA FRAC\u0162II LA ALOCAREA RESURSELOR \u00ceNTR-O ORGANIZA\u0162IE | Lumini\u0163a CATAN\u0102<\/p>\n Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: Alocarea resurselor este o problem\u0103 important\u0103 pentru manageri \u015fi pentru membrii unei echipe, iar rezolvarea sa corect\u0103 \u015fi echitabil\u0103 este imposibil\u0103 f\u0103r\u0103 matematic\u0103. De la frac\u0163iile simple \u015fi p\u00e2n\u0103 la modele mai complexe ale matematicii este un drum lung. O constatare cu caracter general este aceea c\u0103, de obicei, resursele sunt limitate sau au un ritm de acumulare mai lent dec\u00e2t cerin\u0163ele sau nevoile pe care persoanele le au \u00een mod curent, ceea ce duce la insatisfac\u0163ii\u015fi la st\u0103ri conflictuale \u00een cadrul grupurilor. Articolul dezbate pe larg problema aceasta, recurg\u00e2nd la explica\u0163ii matematice. Matematica ne arat\u0103 c\u0103, dac\u0103 vom alege strategii de alocare a resurselor astfel \u00eenc\u00e2t fiecare persoan\u0103 s\u0103 fie c\u00e2t mai mul\u0163umit\u0103 cu resursele pe care le prime\u015fte sau dac\u0103 resursele sunt \u201ecorect\u201d \u00eemp\u0103r\u0163ite, st\u0103rile de nemul\u0163umire vor fi mai rare\u015fi intensitatea lor redus\u0103. Sunt prezentate c\u00e2teva modele matematice, explicate \u00eentr-un limbaj accesibil \u015fi care ar putea fi preluate ca aplica\u0163ii \u00een orele de educa\u0163ie antreprenorial\u0103 sau de matematic\u0103 la liceu, oferind elevilor o baz\u0103 de informa\u0163ii pentru dezbateri.<\/p>\n Cuvinte-cheie: alocarea resurselor, teoria jocului, jocuri matematice.<\/p>\n REZULTATE ALE CERCET\u0102RILOR Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: Articolul propune un studiu exploratoriu care se refer\u0103 la aspectele metodologice ale implement\u0103rii TIC \u00een primii ani de \u015fcoal\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere importan\u0163a moderniz\u0103rii procesului de achizi\u0163ie a cuno\u015ftin\u0163elor la v\u00e2rsta \u015fcolar\u0103 mic\u0103, acolo unde educa\u0163ia trebuie adaptat\u0103 caracteristicilor \u015fi nevoilor individuale ale elevului, eviden\u0163iem marele poten\u0163ial al tehnologiei informa\u0163iei \u00een clasele primare. Studiul s-a derulat \u00een trei regiuni din Muntenegru pe un lot de 420 de profesori de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt primar. Lotul a fost eterogen at\u00e2t din punct de vedere al experien\u0163ei c\u00e2t \u015fi al calific\u0103rilor de\u0163inute. Dou\u0103 obiective au fost urm\u0103rite: \u00een perspectiv\u0103 teoretic\u0103, acest studiu \u015fi-a propus s\u0103 eviden\u0163ieze nevoia moderniz\u0103rii \u015fcolii primare; \u00een perspectiva cercet\u0103rii exploratorii, interesul s-a centrat pe investigarea prezen\u0163ei TIC \u00een organizarea \u015fi implementarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar, precum \u015fi pe abilit\u0103\u0163ile profesorilor de a folosi noile tehnologii la clas\u0103. Rezultatele indic\u0103 o distribu\u0163ie neuniform\u0103 a TIC din punct de vedere geografic intre \u015fcolile investigate, precum \u015fi o mare varietate a r\u0103spunsurilor din perspectiva variabilelor independente. Au fost identificate o serie de probleme \u00een utilizarea TIC \u00een \u015fcoal\u0103 primar\u0103 din perspectiva profesorilor \u015fi au fost propuse m\u0103suri pentru eficientizarea situa\u0163iei actuale.<\/p>\n Cuvinte-cheie: TIC, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt primar, competen\u0163e profesionale, elev, profesor.<\/p>\n EDUCA\u0162IA PRIN FILM | Cristian R\u0102DUCANU<\/p>\n Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: Articolul sus\u0163ine promovarea educa\u0163iei prin film \u00een cadrul reformei curriculumului oficial, ca form\u0103 a educa\u0163iei multimedia, lu\u00e2nd ca puncte de reper \u015fapte premise ale teoriei constructiviste a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii pe care educa\u0163ia multimedia le satisface: autenticitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, vizibilitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, competen\u0163e de g\u00e2ndire de ordin superior, \u00eenv\u0103\u0163area prin metafore, transdisciplinaritatea, finalitatea moral\u0103 a educa\u0163iei \u015fi autoreglarea progresului de \u00eenv\u0103\u0163are. Impactul filmului \u00een educa\u0163ia elevilor este relevat de rezultatele unui sondaj de opinie. Patru aplica\u0163ii privind studiul istoriei din perspectiva subiectiv\u0103 a filmului sunt oferite ca exemple de facilitare a \u00een\u0163elegerii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii de cuno\u015ftin\u0163e istorice, valori \u015fi atitudini civice, prin intermediul educa\u0163iei cinematografice.<\/p>\n Cuvinte-cheie: educa\u0163ia cinematografic\u0103, constructivism, evaluare autentic\u0103, \u00eenv\u0103\u0163are prin proiecte, reforma curriculumului integrat.<\/p>\n EVALUARE \u015eI MOTIVA\u0162IE | Cristian-Mihai POMOHACI<\/p>\n Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: \u00cen ce m\u0103sur\u0103 un mesaj transmis de c\u0103tre un profesor unui grup de studen\u0163i poate modifica implicarea acestora \u00eentr-o sarcin\u0103 de lucru? Articolul de fa\u0163\u0103 \u00ee\u015fi propune s\u0103 r\u0103spund\u0103 la aceast\u0103 \u00eentrebare. Concret, sunt studiate \u015fi comparate pe baze statistice rezultatele ob\u0163inute \u00een contextul unei sarcini de lucru, simple\u015fi exterioare domeniului \u00een care se specializeaz\u0103 dou\u0103 grupe de studen\u0163i care primesc mesaje total diferite referitoare la importan\u0163a test\u0103rii. Constat\u0103rile arat\u0103 c\u0103 primirea unui astfel de mesaj din partea profesorului influen\u0163eaz\u0103 rezultatele finale ale studen\u0163ilor, stimul\u00e2nd interesul acestora pentru subiectul testat, \u00een timp ce al\u0163i factori, precum genul persoanelor participante, nu determin\u0103 rezultate semnificativ diferite.<\/p>\n Cuvinte-cheie: motiva\u0163ia studen\u0163ilor, fluen\u0163a \u00een exprimare, motiva\u0163ie\u015fi evaluare \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul universitar.<\/p>\n AGRESIVITATEA LA ELEVI \u2013 DIFEREN\u0162E DE GEN | Maria GOGA, D\u0103nu\u0163 B\u0102RC\u0102CIANU<\/p>\n Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: Cercetarea descris\u0103 \u00een acest articol vizeaz\u0103 \u00een\u0163elegerea fenomenului de agresivitate \u00eentr-un lot comparativ de elevi din clasele gimnaziale (VI-VII), dintr-un num\u0103r de \u015fcoli din Bucure\u015fti \u015fi jude\u0163ul Ilfov. \u00cen vederea realiz\u0103rii scopului propus, \u00een cadrul acestui studiu, au participat nu numai elevi dar \u015fi cadre didactice de la acelea\u015fi \u015fcoli din Bucure\u015fti \u015fi Ilfov. A fost explorat fenomenul de agresivitate, din perspectiva ideii de gen, \u00een r\u00e2ndul elevilor din \u015fcolile men\u0163ionate.<\/p>\n Cuvinte-cheie: agresivitate, diferen\u0163a de gen, gimnaziu.<\/p>\n FORMAREA PSIHOPEDAGOGIC\u0102 A PERSONALULUI DIDACTIC UNIVERSITAR DIN ROM\u00c2NIA | Laura Elena C\u0102PI\u0162\u0102, Simona Luciana VELEA<\/p>\n Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie<\/p>\n Rezumat: Articolul prezint\u0103 o cercetare exploratorie din domeniul form\u0103rii continue a cadrelor didactice universitare, derulat\u0103 \u00een contextul unui proiect structural \u00een curs de desf\u0103\u015furare. Punctul de plecare al cercet\u0103rii este c\u0103 \u00een condi\u0163iile trecerii de la \u201eparadigma ofertei de predare la o paradigm\u0103 a cererii de \u00eenv\u0103\u0163are\u201d, institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior trebuie s\u0103 valorifice cadrul legislativ \u015fi bunele practici pentru a diversifica activit\u0103\u0163ile de formare continu\u0103 a cadrelor didactice. Datele ob\u0163inute prin aplicarea unor instrumente cantitative ofer\u0103 suport pentru conceperea unor programe de formare a cadrelor didactice universitare, dar \u015fi pentru noi cercet\u0103ri care s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare misiunile asumate de c\u0103tre universit\u0103\u0163i \u00een domeniul activit\u0103\u0163ii didactice.<\/p>\n Cuvinte-cheie: formarea personalului didactic universitar, dezvoltare profesional\u0103 continu\u0103, preg\u0103tire psihopedagogic\u0103, misiunea universit\u0103\u0163ii.<\/p>\n AGENDA EDUCA\u0162IEI Vezi articolul<\/p>\n IN MEMORIAM Vezi articolul<\/p>\n RECENZII Vezi recenzia<\/p>\n EUGENE R. SMOLEY. EFFECTIVE SCHOOL BOARDS: STRATEGIES FOR IMPROVING BOARD PERFORMANCE | Ovidiu M\u0102NT\u0102LU\u0162\u0102<\/p>\n Vezi recenzia<\/p>\n NUM\u0102R \u00ceNTREG<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" ABORD\u0102RI TEORETICE DE CE \u0218I CUM S\u0102 SE INVESTEASC\u0102 \u00ceN EDUCA\u021aIE \u00ceN ROM\u00c2NIA. ANALIZA SECUNDAR\u0102 A PERFORMAN\u021aELOR INDIVIDUALE \u00ceN EDUCA\u021aIE (POURQUOI ET COMMENT INVESTIR DANS L\u2019\u00c9DUCATION EN ROUMANIE? ANALYSE SECONDAIRE DES RENDEMENTS INDIVIDUELS DE L\u2019\u00c9DUCATION) | Pierre VARLY, Ciprian FARTU\u015eNIC, Amal HMIMOU & M\u2019Barek IAOUSSE Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie Resum\u00e9: En 2014, l\u2019UNICEF Roumanie … Continue reading RP – 2015 – 2<\/span>
\nPOLITICILE DE EDUCA\u0162IE DE-A LUNGUL VIE\u0162II \u00ceN CONTEXTUL GLOBALIZ\u0102RII LA NIVEL INTERNA\u0162IONAL, EUROPEAN \u015eI NA\u0162IONAL. UN EXEMPLU DE CERCETARE ACADEMIC\u0102 \u015eI ANALIZ\u0102 \u015eTIIN\u0162IFIC\u0102 | Mihaela RU\u015eITORU<\/p>\n
\nINSTITUTUL DE \u015eTIIN\u0162E ALE EDUCA\u0162IEI LA 25 DE ANI DE LA \u00ceNFIIN\u0162ARE<\/p>\n
\nMIHAELA SINGER, LIGIA SARIVAN, GHEORGHI\u0162A DOROBAN\u0162U, IRINA STOENIC\u0102, LILIANA STAN. AVENTURA \u00ceNV\u0102\u0162\u0102RII. Bucure\u015fti, Editura Sigma, 2014, 4 volume, ISBN: 978-973-649-997-5 | Irina HORGA<\/p>\n
\n2015-1-cop-v300<\/p>\n
\nINOVA\u0162IE, PARTICIPARE \u015eI TRANSPAREN\u0162\u0102 \u00ceN PROCESUL DE DEZVOLTARE CURRICULAR\u0102 PENTRU \u00ceNV\u0102\u0162\u0102M\u00c2NTUL PRIMAR, CLASELE A III-A \u2013 A IV-A | Angela TE\u015eILEANU, Ciprian FARTU\u015eNIC<\/p>\n
\nTIC \u00ceN PRIMII ANI DE \u0218COAL\u0102 \u00ceN MUNTENEGRU | Veselin MI\u0106ANOVI\u0106, Dijana VU\u010cKOVI\u0106,Tatjana NOVOVI\u0106<\/p>\n
\nPROF. ELENA MOLDOVAN \u2013 SCRISOARE DESCHIS\u0102 DOMNULUI MINISTRU AL EDUCA\u0162IEI | Dan BADEA<\/p>\n
\nNICOLAE SAC\u0102LI\u015e CALATA (28 IANUARIE 1944 \u2013 4 FEBRUARIE 2015) | Dan BADEA<\/p>\n
\nFLORENTINA S\u00c2MIH\u0102IAN. O DIDACTIC\u0102 A LIMBII \u015eI LITERATURII ROM\u00c2NE: PROVOC\u0102RI ACTUALE PENTRU PROFESOR \u015eI ELEV | Ligia SARIVAN<\/p>\n