{"id":730,"date":"2015-08-18T09:14:37","date_gmt":"2015-08-18T09:14:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revped.ise.ro\/?p=730"},"modified":"2021-12-27T09:57:54","modified_gmt":"2021-12-27T09:57:54","slug":"rp-2015-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revped.ise.ro\/en\/rp-2015-1\/","title":{"rendered":"RP 2015 &#8211; 1"},"content":{"rendered":"<h4>ABORD\u0102RI TEORETICE<\/h4>\n<p><strong>INOVA\u0162IE, PARTICIPARE \u015eI TRANSPAREN\u0162\u0102 \u00ceN PROCESUL DE DEZVOLTARE CURRICULAR\u0102 PENTRU \u00ceNV\u0102\u0162\u0102M\u00c2NTUL PRIMAR, CLASELE A III-A \u2013 A IV-A<\/strong> | <em>Angela TE\u015eILEANU, Ciprian FARTU\u015eNIC<\/em><\/p>\n<p><a href=\"\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/2015-1_7-24_Tesileanu_Fartusnic.pdf\">Vezi articolul<\/a> | <span class=\"collapseomatic \" id=\"id69e6f6211d64a\" rel=\"a-highlander\" tabindex=\"0\" title=\"Rezumate&amp;Cuvinte cheie\"    >Rezumate&amp;Cuvinte cheie<\/span><div id=\"target-id69e6f6211d64a\" class=\"collapseomatic_content \">\n<p><strong>Rezumat<\/strong>: Acest articol analizeaz\u0103 procesul de realizare a unor noi programe \u015fcolare pentru clasele a III-a \u015fi a IV-a din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, \u00een contextul dezvolt\u0103rii unui nou Curriculum na\u0163ional. Aflat la intersec\u0163ie de perspective, procesul ofer\u0103 ocazia unei radiografii de detaliu a celor mai importante provoc\u0103ri cu care s-au confruntat conceptorii de curriculum, dar \u015fi a aspectelor de noutate existente \u00een programe ca r\u0103spuns la aceste provoc\u0103ri. Articolul prezint\u0103, de asemenea, procesul parcurs de programele \u015fcolare de la stadiul de proiect la cel de document curricular oficial, detaliind etapa de consultare a speciali\u015ftilor \u015fi a practicienilor din domeniul educa\u0163iei. Experien\u0163a este reflectat\u0103 \u00een articol sub aspectul rezultatelor \u00eenregistrate \u015fi al semnifica\u0163iei acestora pentru dezvoltarea unei culturi a particip\u0103rii \u015fi a transparen\u0163ei.<\/p>\n<p><strong>Cuvinte-cheie<\/strong>: competen\u0163\u0103-cheie, competen\u0163\u0103, program\u0103 \u015fcolar\u0103, curriculum na\u0163ional, dezvoltare curricular\u0103, transparen\u0163\u0103.<span style=\"font-size: inherit;\"><\/div><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p><strong>ASPECTE PSIHOLOGICE ALE RELA\u0162IEI DE MENTORAT<\/strong> | <em>Elena ST\u0102NCULESCU<\/em><\/p>\n<p><a href=\"\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/2015.-1.-25-36.-Stanculescu-E..pdf\">Vezi articolul<\/a> | <span class=\"collapseomatic \" id=\"id69e6f6211d741\" rel=\"a-highlander\" tabindex=\"0\" title=\"Rezumate&amp;Cuvinte cheie\"    >Rezumate&amp;Cuvinte cheie<\/span><div id=\"target-id69e6f6211d741\" class=\"collapseomatic_content \">\n<p><strong>Rezumat<\/strong>: Acest articol prezint\u0103 o tem\u0103 care nu a mai fost abordat\u0103 \u00een literatura de specialitate rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi anume aspectele psihologice ale rela\u0163iei de mentorat. Chiar \u015fi \u00een literatura str\u0103in\u0103, speciali\u015ftii au explorat mai mult activitatea de mentorat \u015fi nu fundamentele psihologice ale rela\u0163iei care se construie\u015fte \u00een acest context. A fost subliniat\u0103 \u00een acest articol ideea c\u0103 eficien\u0163a rela\u0163iei de mentorat este influen\u0163at\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, de aspecte care \u0163in de personalitatea mentorului, cum ar fi: generativitatea, empatia, u\u015furin\u0163a \u00een stabilirea de rela\u0163ii interpersonale, atitudinea pozitiv\u0103 fa\u0163\u0103 de stagiar, autoeficacitatea \u015fi integritatea sau verticalitatea moral\u0103. Beneficiile rela\u0163iei de mentorat se reg\u0103sesc at\u00e2t \u00een cazul stagiarului, c\u00e2t \u015fi al mentorului, din punct de vedere instrumental\u015fi psihosocial. Am explorat nu doar beneficiile rela\u0163iei de mentorat, ci\u015fi eventualele tipare contraproductive care pot s\u0103 apar\u0103 \u00een aceste condi\u0163ii. Av\u00e2nd \u00een vedere complexitatea rolului mentorului\u015fi contribu\u0163ia adus\u0103 la formarea profesional\u0103 a celor afla\u0163i la \u00eenceputul carierei didactice, este nevoie de studii aprofundate ale aspectelor psihologice care eficientizeaz\u0103 rela\u0163ia dintre mentor\u015fi stagiar.<\/p>\n<p><strong>Cuvinte-cheie<\/strong>: mentor, stagiar, beneficiile mentoratului, atitudine suportiv\u0103, dezvoltare profesional\u0103.<span style=\"font-size: inherit;\"><\/div><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p><strong>PREDAREA INTEROGA\u021aIEI: DE LA LEC\u021aIA DE GRAMATIC\u0102 LA COMPETEN\u021aA EXISTEN\u021aIAL\u0102 (ENSEIGNER L\u2019INTERROGATION: DE LA LE\u00c7ON DE GRAMMAIRE \u00c0 LA LE\u00c7ON DE SAVOIR-\u00caTRE<\/strong>\u00a0| <em>Simona-Aida MANOLACHE<\/em><\/p>\n<p>Vezi articolul | <span class=\"collapseomatic \" id=\"id69e6f6211d804\" rel=\"a-highlander\" tabindex=\"0\" title=\"Rezumate&amp;Cuvinte cheie\"    >Rezumate&amp;Cuvinte cheie<\/span><div id=\"target-id69e6f6211d804\" class=\"collapseomatic_content \">\n<p><strong>Resum\u00e9<\/strong>: Bien que la plupart des enseignants roumains de fran\u00e7ais se rendent parfaitement compte du riche \u00e9ventail de fonctions de l\u2019interrogation dans la vie de tous les jours (faciliter la communication, stimuler la r\u00e9flexion sur soi et sur les autres, encourager la cr\u00e9ativit\u00e9 et la recherche, etc.), ils se limitent assez souvent \u00e0 faire apprendre \u00e0 leurs \u00e9l\u00e8ves comment formuler correctement les questions du point de vue grammatical, sans mettre celles-ci \u00e0 profit, par des pratiques quotidiennes, afin de d\u00e9velopper les comp\u00e9tences g\u00e9n\u00e9rales individuelles des jeunes. Nous avons l\u2019intention de pr\u00e9senter quelques exemples de strat\u00e9gies et d\u2019activit\u00e9s \u00abinterrogatives\u00bb qui, propos\u00e9es assez fr\u00e9quemment dans la classe de fran\u00e7ais langue \u00e9trang\u00e8re, pourraient contribuer \u00e0 l\u2019\u00e9panouissement des \u00e9l\u00e8ves roumains.<\/p>\n<p><strong>Mots-cl\u00e9s<\/strong>: interrogation, action, savoir-apprendre, savoir-\u00eatre.<\/p>\n<p><strong>Rezumat<\/strong>: De\u015fi majoritatea profesorilor rom\u00e2ni de limb\u0103 francez\u0103 cunosc foarte bine multiplele func\u0163ii ale interoga\u0163iei \u00een via\u0163a de zi cu zi (facilitarea comunic\u0103rii, stimularea reflec\u0163iei asupra propriei persoane \u015fi asupra celorlal\u0163i, \u00eencurajarea creativit\u0103\u0163ii \u015fi a cercet\u0103rii etc.), ei se limiteaz\u0103 frecvent la a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe elevi cum s\u0103 formuleze corect \u00eentreb\u0103rile din punct de vedere gramatical, f\u0103r\u0103 s\u0103 profite de ele pentru a dezvolta, prin practici cotidiene, competen\u0163ele generale individuale ale tinerilor. Avem inten\u0163ia s\u0103 prezent\u0103m c\u00e2teva exemple de strategii \u015fi activit\u0103\u0163i bazate pe interoga\u0163ie, care, propuse suficient de des la ora de limb\u0103 francez\u0103 ca limb\u0103 str\u0103in\u0103, ar putea contribui la dezvoltarea plenar\u0103 a elevilor rom\u00e2ni.<\/p>\n<p><strong>Cuvinte-cheie<\/strong>: interoga\u0163ie, ac\u0163iune, capacitatea de a \u00eenv\u0103\u0163a, competen\u0163a existen\u0163ial\u0103.<span style=\"font-size: inherit;\"><\/div><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p><strong>INFLUEN\u021aA DIFERITELOR TIPURI DE \u00ceNV\u0102\u021aARE \u0218I TEHNOLOGII CARE AC\u021aIONEAZ\u0102 ASUPRA MECANISMELOR MODERNE DE EDUCA\u021aIE \u2013 UNELE CONSIDERA\u021aII<\/strong> |<em> Drago\u015f BARBIERU<\/em><\/p>\n<p>Vezi articolul | <span class=\"collapseomatic \" id=\"id69e6f6211d8d1\" rel=\"a-highlander\" tabindex=\"0\" title=\"Rezumate&amp;Cuvinte cheie\"    >Rezumate&amp;Cuvinte cheie<\/span><div id=\"target-id69e6f6211d8d1\" class=\"collapseomatic_content \">\n<p><strong>Rezumat<\/strong>: Privite din perspectiva formelor \u015fi metodelor tradi\u0163ionale, eLearning poate ini\u0163ia noi procedee orientate spre rezolvarea de probleme legate de activitatea practic\u0103 profesional\u0103, indiferent de volumul de munc\u0103 implicat de acestea. Aceasta form\u0103 modern\u0103 de educa\u0163ie permite rezolvarea sarcinilor de la distan\u0163\u0103, reduc\u00e2nd nevoia de deplasare efectiv\u0103 \u015fi apari\u0163ia de \u00eentreruperi bru\u015fte ale activit\u0103\u0163ilor curente. Atunci c\u00e2nd este proiectat din perspectiva metodelor de predare, eLearning ridic\u0103 o serie de provoc\u0103ri \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 pedagogice, tehnologice \u015fi, pe cale de consecin\u0163\u0103, pragmatice. Totu\u015fi, atunci c\u00e2nd ne confrunt\u0103m cu noi provoc\u0103ri, noi solicit\u0103ri n\u0103scute din condi\u0163ionalit\u0103\u0163i educa\u0163ionale, avem nevoie de mai mult dec\u00e2t ne pot oferi nou\u0103 tehnologia \u015fi pedagogia; avem nevoie de noi energii \u015fi aspira\u0163ii.<\/p>\n<p><strong>Cuvinte-cheie<\/strong>: eLearning, activit\u0103\u0163i de predare, tipuri de \u00eenv\u0103\u0163are, \u00eenv\u0103\u0163are bazat\u0103 pe activit\u0103\u0163i practice profesionale, sistem avansat de distribu\u0163ie a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii.<span style=\"font-size: inherit;\"><\/div><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p><strong>\u00ceN CE M\u0102SUR\u0102 NE AJUT\u0102 MATEMATICA? EXEMPLE DE APLICARE A MATEMATICII: DE LA FRAC\u0162II LA ALOCAREA RESURSELOR \u00ceNTR-O ORGANIZA\u0162IE<\/strong> | <em>Lumini\u0163a CATAN\u0102<\/em><\/p>\n<p><a href=\"\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/2015.-1.-57-68.-Catana-L..pdf\">Vezi articolul<\/a> | <span class=\"collapseomatic \" id=\"id69e6f6211d98a\" rel=\"a-highlander\" tabindex=\"0\" title=\"Rezumate&amp;Cuvinte cheie\"    >Rezumate&amp;Cuvinte cheie<\/span><div id=\"target-id69e6f6211d98a\" class=\"collapseomatic_content \">\n<p><strong>Rezumat<\/strong>: Alocarea resurselor este o problem\u0103 important\u0103 pentru manageri \u015fi pentru membrii unei echipe, iar rezolvarea sa corect\u0103 \u015fi echitabil\u0103 este imposibil\u0103 f\u0103r\u0103 matematic\u0103. De la frac\u0163iile simple \u015fi p\u00e2n\u0103 la modele mai complexe ale matematicii este un drum lung. O constatare cu caracter general este aceea c\u0103, de obicei, resursele sunt limitate sau au un ritm de acumulare mai lent dec\u00e2t cerin\u0163ele sau nevoile pe care persoanele le au \u00een mod curent, ceea ce duce la insatisfac\u0163ii\u015fi la st\u0103ri conflictuale \u00een cadrul grupurilor. Articolul dezbate pe larg problema aceasta, recurg\u00e2nd la explica\u0163ii matematice. Matematica ne arat\u0103 c\u0103, dac\u0103 vom alege strategii de alocare a resurselor astfel \u00eenc\u00e2t fiecare persoan\u0103 s\u0103 fie c\u00e2t mai mul\u0163umit\u0103 cu resursele pe care le prime\u015fte sau dac\u0103 resursele sunt \u201ecorect\u201d \u00eemp\u0103r\u0163ite, st\u0103rile de nemul\u0163umire vor fi mai rare\u015fi intensitatea lor redus\u0103. Sunt prezentate c\u00e2teva modele matematice, explicate \u00eentr-un limbaj accesibil \u015fi care ar putea fi preluate ca aplica\u0163ii \u00een orele de educa\u0163ie antreprenorial\u0103 sau de matematic\u0103 la liceu, oferind elevilor o baz\u0103 de informa\u0163ii pentru dezbateri.<\/p>\n<p><strong>Cuvinte-cheie<\/strong>: alocarea resurselor, teoria jocului, jocuri matematice.<span style=\"font-size: inherit;\"><\/div><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p><strong>REZULTATE ALE CERCET\u0102RILOR<\/strong><br \/>\n<strong>TIC \u00ceN PRIMII ANI DE \u0218COAL\u0102 \u00ceN MUNTENEGRU<\/strong> | <em>Veselin MI\u0106ANOVI\u0106, Dijana VU\u010cKOVI\u0106, Tatjana NOVOVI\u0106<\/em><\/p>\n<p>Vezi articolul | <span class=\"collapseomatic \" id=\"id69e6f6211da3e\" rel=\"a-highlander\" tabindex=\"0\" title=\"Rezumate&amp;Cuvinte cheie\"    >Rezumate&amp;Cuvinte cheie<\/span><div id=\"target-id69e6f6211da3e\" class=\"collapseomatic_content \">\n<p><strong>Rezumat<\/strong>: Articolul propune un studiu exploratoriu care se refer\u0103 la aspectele metodologice ale implement\u0103rii TIC \u00een primii ani de \u015fcoal\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere importan\u0163a moderniz\u0103rii procesului de achizi\u0163ie a cuno\u015ftin\u0163elor la v\u00e2rsta \u015fcolar\u0103 mic\u0103, acolo unde educa\u0163ia trebuie adaptat\u0103 caracteristicilor \u015fi nevoilor individuale ale elevului, eviden\u0163iem marele poten\u0163ial al tehnologiei informa\u0163iei \u00een clasele primare. Studiul s-a derulat \u00een trei regiuni din Muntenegru pe un lot de 420 de profesori de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt primar. Lotul a fost eterogen at\u00e2t din punct de vedere al experien\u0163ei c\u00e2t \u015fi al calific\u0103rilor de\u0163inute. Dou\u0103 obiective au fost urm\u0103rite: \u00een perspectiv\u0103 teoretic\u0103, acest studiu \u015fi-a propus s\u0103 eviden\u0163ieze nevoia moderniz\u0103rii \u015fcolii primare; \u00een perspectiva cercet\u0103rii exploratorii, interesul s-a centrat pe investigarea prezen\u0163ei TIC \u00een organizarea \u015fi implementarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar, precum \u015fi pe abilit\u0103\u0163ile profesorilor de a folosi noile tehnologii la clas\u0103. Rezultatele indic\u0103 o distribu\u0163ie neuniform\u0103 a TIC din punct de vedere geografic intre \u015fcolile investigate, precum \u015fi o mare varietate a r\u0103spunsurilor din perspectiva variabilelor independente. Au fost identificate o serie de probleme \u00een utilizarea TIC \u00een \u015fcoal\u0103 primar\u0103 din perspectiva profesorilor \u015fi au fost propuse m\u0103suri pentru eficientizarea situa\u0163iei actuale.<\/p>\n<p><strong>Cuvinte-cheie<\/strong>: TIC, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt primar, competen\u0163e profesionale, elev, profesor.<span style=\"font-size: inherit;\"><\/div><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p><strong>EDUCA\u0162IA PRIN FILM<\/strong> | <em>Cristian R\u0102DUCANU<\/em><\/p>\n<p><a href=\"\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/2015.-1.-85-101.-Raducanu-C.pdf\">Vezi articolul<\/a> | <span class=\"collapseomatic \" id=\"id69e6f6211daef\" rel=\"a-highlander\" tabindex=\"0\" title=\"Rezumate&amp;Cuvinte cheie\"    >Rezumate&amp;Cuvinte cheie<\/span><div id=\"target-id69e6f6211daef\" class=\"collapseomatic_content \">\n<p><strong>Rezumat<\/strong>: Articolul sus\u0163ine promovarea educa\u0163iei prin film \u00een cadrul reformei curriculumului oficial, ca form\u0103 a educa\u0163iei multimedia, lu\u00e2nd ca puncte de reper \u015fapte premise ale teoriei constructiviste a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii pe care educa\u0163ia multimedia le satisface: autenticitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, vizibilitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, competen\u0163e de g\u00e2ndire de ordin superior, \u00eenv\u0103\u0163area prin metafore, transdisciplinaritatea, finalitatea moral\u0103 a educa\u0163iei \u015fi autoreglarea progresului de \u00eenv\u0103\u0163are. Impactul filmului \u00een educa\u0163ia elevilor este relevat de rezultatele unui sondaj de opinie. Patru aplica\u0163ii privind studiul istoriei din perspectiva subiectiv\u0103 a filmului sunt oferite ca exemple de facilitare a \u00een\u0163elegerii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii de cuno\u015ftin\u0163e istorice, valori \u015fi atitudini civice, prin intermediul educa\u0163iei cinematografice.<\/p>\n<p><strong>Cuvinte-cheie<\/strong>: educa\u0163ia cinematografic\u0103, constructivism, evaluare autentic\u0103, \u00eenv\u0103\u0163are prin proiecte, reforma curriculumului integrat.<span style=\"font-size: inherit;\"><\/div><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p><strong>EVALUARE \u015eI MOTIVA\u0162IE<\/strong> |<em> Cristian-Mihai POMOHACI<\/em><\/p>\n<p>Vezi articolul | <span class=\"collapseomatic \" id=\"id69e6f6211db9f\" rel=\"a-highlander\" tabindex=\"0\" title=\"Rezumate&amp;Cuvinte cheie\"    >Rezumate&amp;Cuvinte cheie<\/span><div id=\"target-id69e6f6211db9f\" class=\"collapseomatic_content \">\n<p><strong>Rezumat<\/strong>: \u00cen ce m\u0103sur\u0103 un mesaj transmis de c\u0103tre un profesor unui grup de studen\u0163i poate modifica implicarea acestora \u00eentr-o sarcin\u0103 de lucru? Articolul de fa\u0163\u0103 \u00ee\u015fi propune s\u0103 r\u0103spund\u0103 la aceast\u0103 \u00eentrebare. Concret, sunt studiate \u015fi comparate pe baze statistice rezultatele ob\u0163inute \u00een contextul unei sarcini de lucru, simple\u015fi exterioare domeniului \u00een care se specializeaz\u0103 dou\u0103 grupe de studen\u0163i care primesc mesaje total diferite referitoare la importan\u0163a test\u0103rii. Constat\u0103rile arat\u0103 c\u0103 primirea unui astfel de mesaj din partea profesorului influen\u0163eaz\u0103 rezultatele finale ale studen\u0163ilor, stimul\u00e2nd interesul acestora pentru subiectul testat, \u00een timp ce al\u0163i factori, precum genul persoanelor participante, nu determin\u0103 rezultate semnificativ diferite.<\/p>\n<p><strong>Cuvinte-cheie<\/strong>: motiva\u0163ia studen\u0163ilor, fluen\u0163a \u00een exprimare, motiva\u0163ie\u015fi evaluare \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul universitar.<span style=\"font-size: inherit;\"><\/div><\/span><\/p>\n<p><strong>AGRESIVITATEA LA ELEVI \u2013 DIFEREN\u0162E DE GEN<\/strong> | <em>Maria GOGA, D\u0103nu\u0163 B\u0102RC\u0102CIANU<\/em><\/p>\n<p><a href=\"\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/2015.-1.-109-122.-Goga-M.-Barcacianu-D.pdf\">Vezi articolul<\/a> | <span class=\"collapseomatic \" id=\"id69e6f6211dc4d\" rel=\"a-highlander\" tabindex=\"0\" title=\"Rezumate&amp;Cuvinte cheie\"    >Rezumate&amp;Cuvinte cheie<\/span><div id=\"target-id69e6f6211dc4d\" class=\"collapseomatic_content \">\n<p><strong>Rezumat<\/strong>: Cercetarea descris\u0103 \u00een acest articol vizeaz\u0103 \u00een\u0163elegerea fenomenului de agresivitate \u00eentr-un lot comparativ de elevi din clasele gimnaziale (VI-VII), dintr-un num\u0103r de \u015fcoli din Bucure\u015fti \u015fi jude\u0163ul Ilfov. \u00cen vederea realiz\u0103rii scopului propus, \u00een cadrul acestui studiu, au participat nu numai elevi dar \u015fi cadre didactice de la acelea\u015fi \u015fcoli din Bucure\u015fti \u015fi Ilfov. A fost explorat fenomenul de agresivitate, din perspectiva ideii de gen, \u00een r\u00e2ndul elevilor din \u015fcolile men\u0163ionate.<\/p>\n<p><strong>Cuvinte-cheie<\/strong>: agresivitate, diferen\u0163a de gen, gimnaziu.<span style=\"font-size: inherit;\"><\/div><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<p><strong>FORMAREA PSIHOPEDAGOGIC\u0102 A PERSONALULUI DIDACTIC UNIVERSITAR DIN ROM\u00c2NIA<\/strong> | <em>Laura Elena C\u0102PI\u0162\u0102, Simona Luciana VELEA<\/em><\/p>\n<p><a href=\"\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/2015.-1.-123-134.-Capita-L.E.-Velea-S.L.pdf\">Vezi articolul<\/a> | <span class=\"collapseomatic \" id=\"id69e6f6211dd0b\" rel=\"a-highlander\" tabindex=\"0\" title=\"Rezumate&amp;Cuvinte cheie\"    >Rezumate&amp;Cuvinte cheie<\/span><div id=\"target-id69e6f6211dd0b\" class=\"collapseomatic_content \">\n<p><strong>Rezumat<\/strong>: Articolul prezint\u0103 o cercetare exploratorie din domeniul form\u0103rii continue a cadrelor didactice universitare, derulat\u0103 \u00een contextul unui proiect structural \u00een curs de desf\u0103\u015furare. Punctul de plecare al cercet\u0103rii este c\u0103 \u00een condi\u0163iile trecerii de la \u201eparadigma ofertei de predare la o paradigm\u0103 a cererii de \u00eenv\u0103\u0163are\u201d, institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior trebuie s\u0103 valorifice cadrul legislativ \u015fi bunele practici pentru a diversifica activit\u0103\u0163ile de formare continu\u0103 a cadrelor didactice. Datele ob\u0163inute prin aplicarea unor instrumente cantitative ofer\u0103 suport pentru conceperea unor programe de formare a cadrelor didactice universitare, dar \u015fi pentru noi cercet\u0103ri care s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare misiunile asumate de c\u0103tre universit\u0103\u0163i \u00een domeniul activit\u0103\u0163ii didactice.<\/p>\n<p><strong>Cuvinte-cheie<\/strong>: formarea personalului didactic universitar, dezvoltare profesional\u0103 continu\u0103, preg\u0103tire psihopedagogic\u0103, misiunea universit\u0103\u0163ii.<span style=\"font-size: inherit;\"><\/div><\/span><\/p>\n<hr \/>\n<h4>AGENDA EDUCA\u0162IEI<\/h4>\n<p><strong>PROF. ELENA MOLDOVAN \u2013 SCRISOARE DESCHIS\u0102 DOMNULUI MINISTRU AL EDUCA\u0162IEI<\/strong> | <em>Dan BADEA<\/em><\/p>\n<p>Vezi articolul<\/p>\n<hr \/>\n<h4>IN MEMORIAM<\/h4>\n<p><strong>NICOLAE SAC\u0102LI\u015e CALATA (28 IANUARIE 1944 \u2013 4 FEBRUARIE 2015)<\/strong> | <em>Dan BADEA<\/em><\/p>\n<p>Vezi articolul<\/p>\n<hr \/>\n<h4>RECENZII<\/h4>\n<p><strong>FLORENTINA S\u00c2MIH\u0102IAN. O DIDACTIC\u0102 A LIMBII \u015eI LITERATURII ROM\u00c2NE: PROVOC\u0102RI ACTUALE PENTRU PROFESOR \u015eI ELEV<\/strong> |<em> Ligia SARIVAN<\/em><\/p>\n<p>Vezi recenzia<\/p>\n<p><strong>EUGENE R. SMOLEY. EFFECTIVE SCHOOL BOARDS: STRATEGIES FOR IMPROVING BOARD PERFORMANCE<\/strong> | <em>Ovidiu M\u0102NT\u0102LU\u0162\u0102<\/em><\/p>\n<p>Vezi recenzia<\/p>\n<hr \/>\n<p><a href=\"\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/2015-1_Full-issue.pdf\"><strong>NUM\u0102R \u00ceNTREG<\/strong><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>ABORD\u0102RI TEORETICE INOVA\u0162IE, PARTICIPARE \u015eI TRANSPAREN\u0162\u0102 \u00ceN PROCESUL DE DEZVOLTARE CURRICULAR\u0102 PENTRU \u00ceNV\u0102\u0162\u0102M\u00c2NTUL PRIMAR, CLASELE A III-A \u2013 A IV-A | Angela TE\u015eILEANU, Ciprian FARTU\u015eNIC Vezi articolul | ASPECTE PSIHOLOGICE ALE RELA\u0162IEI DE MENTORAT | Elena ST\u0102NCULESCU Vezi articolul | PREDAREA INTEROGA\u021aIEI: DE LA LEC\u021aIA DE GRAMATIC\u0102 LA COMPETEN\u021aA EXISTEN\u021aIAL\u0102 (ENSEIGNER L\u2019INTERROGATION: DE LA LE\u00c7ON &hellip; <a href=\"https:\/\/revped.ise.ro\/en\/rp-2015-1\/\" class=\"more-link\">Continue reading <span class=\"screen-reader-text\">RP 2015 &#8211; 1<\/span> <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-730","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-8"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revped.ise.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/730","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revped.ise.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revped.ise.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revped.ise.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revped.ise.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=730"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/revped.ise.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/730\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":745,"href":"https:\/\/revped.ise.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/730\/revisions\/745"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revped.ise.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=730"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revped.ise.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=730"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revped.ise.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=730"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}