Despre Revista de Pedagogie

Rolul nostru în comunitatea ştiinţifică

De-a lungul existenţei sale, Revista de Pedagogie – mulţi ani unica apariţie editorială în domeniu – a adunat în paginile sale mari nume din rândul specialiştilor şi al actorilor-cheie români şi străini, cu preocupări în domeniul educaţiei.

Atunci…

În perioada de început, temele abordate de articolele publicate în Revista de Pedagogie aveau rol de prezentare a principalelor problematici ale învăţământului românesc şi de popularizare a experienţelor pozitive ale şcolilor. De asemenea, revista edita suplimente pentru învăţământul preşcolar, pentru orientarea şcolară şi profesională, pentru predarea ştiinţelor sociale în şcoală. Anual, se edita un volum selectiv în limba franceză, cu rezumate în limbile rusă, engleză şi germană. Revista întreţinea, la vremea respectivă, legături cu publicaţii similare din peste 20 de ţări.

Un rol important l-a avut Revista de Pedagogie în domeniul promovării ideilor inovatoare din domeniul ştiinţelor pedagogice. Astfel, dacă în perioada 1952-1963, textele pedagogilor sovietici erau impuse ca sisteme de referinţă pentru ideile promovate de revistă, în perioada 1964-1969 publicația a devenit o cale de promovare şi analiză, la nivelul specialiştilor, a principalelor concepte teoretice din domeniul pedagogic, pentru ca în perioada 1970-1979 să se dedice fundamentării ştiinţelor educaţiei în contextul românesc, prin cele mai mari nume de pedagogi, psihologi şi oameni de cultură din România acelor vremuri.

Începând cu anul 1981, Revista de Pedagogie a fost supusă unui proces explicit de politizare, care a culminat în 1983, când Institutul de Ştiinţe Pedagogice a fost desfiinţat (ca urmare a scandalului politic cunoscut sub numele de “meditaţia transcendentală”). Scoaterea nejustificată în afara legii a Institutului de Ştiinţe Pedagogice, în perioada 1983-1989, nu a întrerupt însă apariţia revistei sub egida Ministerului Educației și al Învățământului.

Reînfiinţarea, în anul 1990, a actualului Institut de Ştiinţe ale Educaţiei a condus la o nouă serie a Revistei de Pedagogie, centrată pe o nouă abordare. La începutul anilor 1990 au predominat articolele ce propuneau o analiză teoretică a educaţiei din perspective multidisciplinare (pe fondul achiziţiilor oferite de ştiinţele socio-umane), o evaluare critică a unor teme de interes general sau o încercare de construire a unei viziuni coerente despre învăţământ şi educaţie în noul context social de după 1989, în tranziția de la pedagogie la ştiinţele educaţiei. De asemenea, anumite articole sau chiar numere de revistă au fost dedicate unor problematici inovatoare în contextul reformei româneşti, devenind sisteme de referinţă pentru implementarea principalelor proiecte de reformă a învăţământului românesc.

Si acum… Scop și obiective

În ultimii ani a crescut frecvenţa articolelor care au abordat priorităţi „tehnice” şi aspecte multiple ale cercetării aplicate, precum: cultura organizaţională, managementul clasei, teoria curriculumului, politici educaţionale, consiliere şcolară şi formare profesională – domenii care se regăsesc în aria de cercetare a actualului Institut de Ştiinţe ale Educaţiei. Astfel, în prezent, Revista de Pedagogie are patru secţiuni, care cuprind următoarele tipuri de articole din domeniul ştiinţelor educaţiei:

  1. abordări teoretice în domeniul educaţiei (cercetări fundamentale, analize de politici educaţionale, repere europene, cercetări comparative etc.);
  2. cercetări empirice, modele de intervenţie şi bune practici în domeniul educaţiei;
  3. agenda educaţiei (studii de caz, interviuri cu personalităţi din domeniul educaţiei, evenimente, prezentări de proiecte educaţionale locale/naţionale/internaţionale, extrase din teze de doctorat, prezentări ale unor instrumente şi materiale didactice, studii de fezabilitate etc.);
  4. recenzii ale unor lucrări de referinţă, semnate de autori români și străini.