Arhive categorii: 2015 / Nr.1 & 2 / LXIII

RP – 2015 – 2

ABORDĂRI TEORETICE

DE CE ȘI CUM SĂ SE INVESTEASCĂ ÎN EDUCAȚIE ÎN ROMÂNIA. ANALIZA SECUNDARĂ A PERFORMANȚELOR INDIVIDUALE ÎN EDUCAȚIE (POURQUOI ET COMMENT INVESTIR DANS L’ÉDUCATION EN ROUMANIE? ANALYSE SECONDAIRE DES RENDEMENTS INDIVIDUELS DE L’ÉDUCATION) | Pierre VARLY, Ciprian FARTUŞNIC, Amal HMIMOU & M’Barek IAOUSSE
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Resumé: En 2014, l’UNICEF Roumanie a commandé une étude sur les rendements de l’éducation en Roumanie. Plusieurs enquêtes ménages et emploi ont été analysées. Ce papier restitue et complète le calcul des rendements individuels de l’éducation grâce au modèle de Mincer. Les estimations par les auteurs sont très proches des calculs réalisés par d’autres chercheurs. Les rendements de l’éducation évoluent peu dans le temps depuis 1989. Ils sont plus élevés parmi la minorité Roms, chez les personnes mariées, en milieu urbain, dans la région de Bucarest et le secteur de l’industrie. Le rendement marginal d’une année d’éducation sur le gain est de 8,8% selon les données SILC (2012. Chaque année de scolarité supplémentaire réduit la probabilité d’être en mauvaise santé ou de souffrir d’une maladie chronique de 8,2%. Les compétences non cognitives peuvent être davantage prises en compte dans le calcul des rendements et dans les politiques éducatives. Les rendements peuvent être améliorés en faisant mieux correspondre l’offre de formation avec le marché du travail, en notant le caractère compétitif des salaires du secteur public. La migration des travailleurs roumains au sein de l’Union Européenne et ses effets sur les rendements de l’éducation devrait être mieux étudiés. Un certain nombre de recommandations techniques sont formulées, notamment pour améliorer les statistiques sur la population Roms et leurs rapports à l’école. Des priorités pour l’investissement en éducation sont proposées, compte tenu des rendements et en considérant la réduction des inégalités dans l’accès à l’école.

Mots clés: rendements de l’éducation, migration, Roms.

Rezumat: În 2014, Reprezentanţa UNICEF România a comandat un studiu cu privire la randamentele individuale ale educaţiei în România. Au fost analizate mai multe anchete asupra gospodăriilor şi forţei de muncă. Această lucrare redă şi completează calculul randamentelor individuale ale educaţiei cu ajutorul modelului lui Mincer. Estimările autorilor sunt foarte aproape de calculele realizate de alţi cercetători. Randamentele educaţiei evoluează puţin după 1989. Ele sunt mai ridicate la minoritatea romă, la persoanele căsătorite, în mediul urban, în Bucureşti şi în industrie. Randamentul marginal al unui an de educaţie asupra câştigului este de 8,8% conform datelor SILC (2012). Fiecare an suplimentar de şcolaritate reduce probabilitatea unei stări de sănătate precară sau a unei boli cronice, cu 8,2%. Competenţele noncognitive pot fi din ce în ce mai mult luate în considerare în calculul randamentelor şi în politicile educative. Randamentele pot fi ameliorate făcând mai bine corespondenţa între oferta de formare şi piaţa muncii, notând caracterul competitiv al salariilor din sectorul public. Migraţia muncitorilor români în Uniunea Europeană şi efectele sale asupra randamentelor educaţiei ar trebuie să fie mai bine studiate. Sunt formulate unele recomandări tehnice, în special pentru îmbunătăţirea statisticilor cu privire la populaţia romă şi raporturilor ei cu şcoală. Sunt propuse unele priorităţi de investiţii în educaţie, ţinându-se cont de randamente şi luând în considerare reducerea inegalităţilor de acces la educaţie.

Cuvinte-cheie: randamente ale educaţiei, migraţie, romi.


UNELE REFLECȚII PRIVIND FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ ÎNVĂȚAREA LIMBILOR STRĂINE | Lilia PETRICIUC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol este o reflecţie asupra unor factori care afectează învăţarea unei limbi străine şi modul în care instrucţia formală cât şi cea informală contribuie la dezvoltarea competenţelor de comunicare a celor care o studiază. Întrebarea cheie căreia încercăm să-i găsim un răspuns este: de ce studenţii nu reuşesc mereu să devină utilizatori eficienţi ai unei limbi, în pofida timpului şi efortului depus atât de ei înşişi, cât şi de profesorii lor?

Cuvinte-cheie: competenţă de comunicare, asimilare, cunoştinţe lingvistice, instrucţie formală/ informală, factori interni/ externi.
Rezumate&Cuvinte cheie


NEETS – COMPORTAMENTE DE RISC | Ioana ŞTEFĂNESCU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În 2014, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a realizat o cercetare calitativă asupra fenomenului NEETs în România, bazată pe un demers investigativ de tip calitativ. Acesta a implicat elaborarea şi operaţionalizarea de indicatori şi concepte-cheie, inclusiv cele referitoare la tinerele persoane din categoria NEETs. Analiza studiilor, cercetărilor şi documentelor de politici publice, dar şi cercetarea de teren, au adus la lumină problemele cu care se confruntă această categorie vulnerabilă de populaţie. Articolul de faţă prezintă câteva din concluziile acestui demers de cercetare.

Cuvinte-cheie: persoane tinere, NEETs, mediu transgresiv, nevoi de dezvoltare, educaţie, subcultură.


APORTUL MINDSET LA FACILITAREA ŞI SUBMINAREA ÎNVĂŢĂRII ELEVILOR | Lucian VOINEA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul de faţă face o prezentare a influenţei mindsetului elevilor asupra motivaţiei lor pentru învăţare. Folosim rezultate ale cercetărilor lui Carol Dweck (psiholog). Cele două teorii care circumscriu abordarea cu privire la mindset sunt cea a atribuirilor (indivizilor) asupra succesului, respectiv eşecului în învăţare, şi cea a teoriei implicite (a indivizilor) cu privire la abilitate sau inteligenţă: fixă sau incrementală. Vom evidenţia rolul pe care îl are mindsetul în adoptarea unui anumit scop (de performare sau de învăţare) al învăţării şi vom aduce la lumină efectele mindset-ului asupra afectului, cogniţiei şi comportamentului elevilor la confruntarea cu sarcini de învăţare dificile şi/sau provocatoare, subliniind caracterul adaptativ sau non-adaptativ al acestui răspuns.

Cuvinte-cheie: mindset, abilitate, scop învăţare, afect, comportament.


IMPACTUL COMPETENŢEI MANAGERIALE ASUPRA PERFORMANŢEI ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE | Cristina STAN, Olga-Maria CIUCĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Conceptul de competenţă în ştiinţele educaţiei este în strânsă legătură cu performanţa individuală şi colectivă. Complexitatea activităţii de conducere a şcolii a pus în evidenţă un anumit specific al managementului acesteia, care se concretizează în cele două dimensiuni ale activităţii şcolare: varietatea categoriilor de personal şi a relaţiilor interumane, cultura şi climatul de muncă. Această recunoaştere a importanţei managerului şcolar a trezit din partea cercetătorilor şi organizaţiilor guvernamentale nevoia de definire şi clarificare a rolului conducerii şcolilor în stabilirea standardelor, competenţelor aşteptate, care sunt sau vor fi utilizate pentru formarea, recrutarea şi evaluarea celor responsabili de conducerea şcolii. Toate acestea determină formarea şi dezvoltarea unui set de competenţe specifice domeniului managerial şi necesare directorului pentru performarea diverselor roluri izvorâte dintr-o atare activitate. Articolul îşi propune să scoată în evidenţă faptul că în sistemul educaţional există o asociere pozitivă între competenţele manageriale şi performanţa managerială, perfecţionarea competenţelor manageriale fiind un imperativ al managementului performant în învăţământul preuniversitaractual şi nu numai.

Cuvinte-cheie: management, competenţă, manager şcolar, performanţă.


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

POLITICILE DE EDUCAŢIE DE-A LUNGUL VIEŢII ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII LA NIVEL INTERNAŢIONAL, EUROPEAN ŞI NAŢIONAL. UN EXEMPLU DE CERCETARE ACADEMICĂ ŞI ANALIZĂ ŞTIINŢIFICĂ | Mihaela RUŞITORU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Politicile de educaţie de-a lungul vieţii sunt actualmente în miezul dezbaterilor naţionale, europene şi internaţionale.Într-un context de permanentă şi rapidă europenizare şi globalizare, o interogaţie majoră îşi face apariţia: Cum sunt construite politicile educaţionale în zilele noastre? În cadrul acestui articol, chestiunea este abordată într-un triplu registru de ipoteze: la scară internaţională, politicile educaţionale sunt corelate cu semnificaţia atribuită conceptului de „educaţie de-a lungul vieţii”; Uniunea Europeană tinde spre o politică de educaţie unică şi comună pentru toate Statele membre; în România, politicile de educaţiese confruntă cu obstacole legate de instabilitatea politicoeconomică şi de mimetismul decidenţilor politici români. Pentru a verifica ipotezele de cercetare, am întreprins o analiză calitativ-tematică bazată pe interviuri semidirective realizate cu funcţionari şi decidenţi politici din organizaţiile internaţionale, Uniunea Europeană şi România. Rezultatele cercetării au confirmat cele trei ipoteze de lucru, aducând elemente originale în dezbaterea despre politicile de educaţie de-a lungul vieţii. Prezentul articol reia, pe scurt, pentru publicul de limbă română, etapele principale ale acestei vaste cercetări.

Cuvinte-cheie: educaţia de-a lungul vieţii, politici educaţionale, analiza discursului politic, organizaţii internaţionale (OI), Consiliul Europei (CoE), Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM),Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), Uniunea Europeană (UE), România (Rom).

Resumé: Les politiques d’éducation tout au long de la vie sont actuellement à l’aune des débats nationaux, européens et internationaux. Dans un contexte de permanente et rapide européanisation et globalisation, une interrogation émerge: comment se construisent les politiques éducatives de nos jours? Dans le cadre de cet article, nous avons abordé la question dans un triple registre d’hypothèses: au niveau international, les politiques éducatives sont assujetties à la signification attribuée au terme „éducation tout au long de la vie”; l’Union européenne tend vers une politique commune, unique d’éducation à l’échelle des États membres; les politiques d’éducation en Roumanie se heurtent à des obstacles liés à l’instabilité politico-économique et au mimétisme des décideurs politiques roumains. Afin de vérifier nos hypothèses de travail, nous avons entrepris une analyse qualitative-thématique de entretiens semi-directifs conduits auprès des fonctionnaires des organisations internationales, de l’Union européenne et de Roumanie. Les résultats de la recherche ont confirmé les trois hypothèses de recherche, nourrissant davantage le débat sur les politiques d’éducation tout au long de la vie. Le présent article reprend brièvement, pour le public roumanophone, les grandes étapes de cette recherche.

Mots-clé: éducation tout au long de la vie, politiques éducatives, analyse de discours politique, organisations internationales, Conseil de l’Europe (CoE), Organisation pour la Coopération et le Développement Économiques (OCDE), Organisation Internationale du Travail (OIT), Organisation des Nations Unies pour l’Éducation, la Science et la Culture (UNESCO), Union Européenne (UE), Roumanie (Rou).


PROGRAM DE PLANIFICARE A DEZVOLTĂRII PERSONALE (PDP): CONCEPTE, TENDINŢE, PROVOCĂRI | Maria GOGA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cercetarea descrisă în acest articol vizează explorarea relevanţei programelor de planificare a dezvoltării personale a studenţilor din universităţi. În vederea realizării scopului propus, în cadrul acestui studiu, au participat nu numai studenţi dar şi cadre didactice de la următoarele universităţi – Universitatea din Bucureşti, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea Politehnica Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie Bucureşti, Universitatea Vasile Alecsandri Bacău.

Cuvinte-cheie: planificarea dezvoltării personale, învăţământ superior, consiliere.


FORME DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR STUDENȚILOR | Cosmin Sergiu CREMENE

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Această lucrare prezintă cele mai importante forme de evaluare. Pentru a îmbunătăţi sistemul de evaluare avem nevoie să stabilim o mai bună legătură între studenţi şi profesori. Cele mai importante întrebări care trebuie să ţină cont de cadrele didactice sunt numeroase: Ce evaluăm?, Cu ce scop evaluăm?, Pe cine evaluăm?, Cum evaluăm?, Când evaluăm? şi cea mai importantă este: Cu ce evaluăm? Evaluarea reprezintă o acţiune de conducere propriilor sisteme social-umane, care necesită raportarea rezultatelor obţinute într-o anumită activitate, după anumite criterii stabilite de domeniul în luarea deciziei optime. Evaluarea este procesul care vizează măsurarea şi la rezultatele de valoare ale sistemului de învăţământ sau la o parte din ea, eficacitatea resurselor, condiţiilor şi operaţiunilor utilizate cu scopul de a îmbunătăţi procesul decizional al activităţilor. Ideea principală a acestui articol este că profesorii trebuie să găsească cele mai eficiente soluţii în procesul de evaluare a elevilor. Elevii trebuie să primească explicaţii cu privire la rolul pe care îl au în societatea de astăzi, ceea ce pot face ei pentru o societate mai bună şi pentru a crea noi punţi de trecere într-o etapă grea a vieţii lor, care este stadiul adult.

Cuvinte-cheie: evaluare, metode complementare, erori în evaluare didactică.


PROGRAM DE MENTORAT PENTRU DIRECTORII DE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR | Paul BLENDEA, Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În acest articol ne-am propus să prezentăm rezultateleproiectului de cercetare intitulat „Program de mentorat pentru directorii de unităţi de învăţământ preuniversitar”(coord. P. Blendea, Institutul deŞtiinţe ale Educaţiei, 2014). În lucrarea menţionată am investigat măsura în care directorii de unităţi de învăţământ preuniversitardin Româniaconsideră că este oportună introducerea unui program de mentorat. De asemenea, am analizat situaţia pregătirii personalului didactic pentru ocuparea funcţiei de director de unitate de învăţământ preuniversitar, am stabilit gradul de cunoaştere de către subiecţi a competenţelor necesare unui director şi am studiat măsura în care sunt cunoscute modalităţile prin care sunt formate competenţele de bază ale directorului.

Cuvinte-cheie: director, formare, mentor, program de mentorat.


AGENDA EDUCAŢIEI

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI LA 25 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE 
Vezi articolul

SFÂRŞIT DE CĂLĂTORIE, ÎNCEPUT DE POVESTE ZEP – ZONE DE EDUCAŢIE PRIORITARĂ | Mircea Sorin MIRCEA, Alina-Mihaela MUNTEANU 
Vezi articolul

MODEL DE INTEGRARE A SERVICIILOR DE CONSILIERE GUIDING CITIES – ACŢIUNE PILOT | Petre BOTNARIUC 
Vezi articolul


RECENZII

MIHAELA SINGER, LIGIA SARIVAN, GHEORGHIŢA DOROBANŢU, IRINA STOENICĂ, LILIANA STAN. AVENTURA ÎNVĂŢĂRII. Bucureşti, Editura Sigma, 2014, 4 volume, ISBN: 978-973-649-997-5 | Irina HORGA 
Vezi recenzia

STANLEY I. GREENSPAN în colaborare cu JACQUELINE SALMON. COPILUL CARE ÎŢI DĂ DE FURCĂ. CINCI TIPURI DE COPII „DIFICILI” (The Challenging Child: Understanding, Raising, and Enjoying the Five „Difficult” Types of Children, 1996, Da Capo Press). Bucureşti, Editura Trei, 2015, 375 p., ISBN 978-606-719-062-5 | Andreea-Diana SCODA
Vezi recenzia

WAYNE W. DYER. PUTEREA INTENŢIEI. Traducere: Adriana Ciorbaru. Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2012, 314 p., ISBN: 978-606-588-331-4 | Paul BLENDEA 
Vezi recenzia

HOWARD GARDNER, KATIE DAVIS. GENERAŢIA APP. CUM NAVIGHEAZĂ TINERII PRIN UNIVERSUL DIGITAL AL IDENTITĂŢII, INITIMITĂŢII ŞI IMAGINAŢIEI. Bucureşti, Editura Sigma, 2015, 254p. ISBN: 978-606-727-136-2 | Ligia SARIVAN 
Vezi recenzia

NUMĂR ÎNTREG

RP 2015 – 1

ABORDĂRI TEORETICE

INOVAŢIE, PARTICIPARE ŞI TRANSPARENŢĂ ÎN PROCESUL DE DEZVOLTARE CURRICULARĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR, CLASELE A III-A – A IV-A | Angela TEŞILEANU, Ciprian FARTUŞNIC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol analizează procesul de realizare a unor noi programe şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a din învăţământul primar, în contextul dezvoltării unui nou Curriculum naţional. Aflat la intersecţie de perspective, procesul oferă ocazia unei radiografii de detaliu a celor mai importante provocări cu care s-au confruntat conceptorii de curriculum, dar şi a aspectelor de noutate existente în programe ca răspuns la aceste provocări. Articolul prezintă, de asemenea, procesul parcurs de programele şcolare de la stadiul de proiect la cel de document curricular oficial, detaliind etapa de consultare a specialiştilor şi a practicienilor din domeniul educaţiei. Experienţa este reflectată în articol sub aspectul rezultatelor înregistrate şi al semnificaţiei acestora pentru dezvoltarea unei culturi a participării şi a transparenţei.

Cuvinte-cheie: competenţă-cheie, competenţă, programă şcolară, curriculum naţional, dezvoltare curriculară, transparenţă.


ASPECTE PSIHOLOGICE ALE RELAŢIEI DE MENTORAT | Elena STĂNCULESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol prezintă o temă care nu a mai fost abordată în literatura de specialitate românească şi anume aspectele psihologice ale relaţiei de mentorat. Chiar şi în literatura străină, specialiştii au explorat mai mult activitatea de mentorat şi nu fundamentele psihologice ale relaţiei care se construieşte în acest context. A fost subliniată în acest articol ideea că eficienţa relaţiei de mentorat este influenţată, în primul rând, de aspecte care ţin de personalitatea mentorului, cum ar fi: generativitatea, empatia, uşurinţa în stabilirea de relaţii interpersonale, atitudinea pozitivă faţă de stagiar, autoeficacitatea şi integritatea sau verticalitatea morală. Beneficiile relaţiei de mentorat se regăsesc atât în cazul stagiarului, cât şi al mentorului, din punct de vedere instrumentalşi psihosocial. Am explorat nu doar beneficiile relaţiei de mentorat, cişi eventualele tipare contraproductive care pot să apară în aceste condiţii. Având în vedere complexitatea rolului mentoruluişi contribuţia adusă la formarea profesională a celor aflaţi la începutul carierei didactice, este nevoie de studii aprofundate ale aspectelor psihologice care eficientizează relaţia dintre mentorşi stagiar.

Cuvinte-cheie: mentor, stagiar, beneficiile mentoratului, atitudine suportivă, dezvoltare profesională.


PREDAREA INTEROGAȚIEI: DE LA LECȚIA DE GRAMATICĂ LA COMPETENȚA EXISTENȚIALĂ (ENSEIGNER L’INTERROGATION: DE LA LEÇON DE GRAMMAIRE À LA LEÇON DE SAVOIR-ÊTRE | Simona-Aida MANOLACHE

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Resumé: Bien que la plupart des enseignants roumains de français se rendent parfaitement compte du riche éventail de fonctions de l’interrogation dans la vie de tous les jours (faciliter la communication, stimuler la réflexion sur soi et sur les autres, encourager la créativité et la recherche, etc.), ils se limitent assez souvent à faire apprendre à leurs élèves comment formuler correctement les questions du point de vue grammatical, sans mettre celles-ci à profit, par des pratiques quotidiennes, afin de développer les compétences générales individuelles des jeunes. Nous avons l’intention de présenter quelques exemples de stratégies et d’activités «interrogatives» qui, proposées assez fréquemment dans la classe de français langue étrangère, pourraient contribuer à l’épanouissement des élèves roumains.

Mots-clés: interrogation, action, savoir-apprendre, savoir-être.

Rezumat: Deşi majoritatea profesorilor români de limbă franceză cunosc foarte bine multiplele funcţii ale interogaţiei în viaţa de zi cu zi (facilitarea comunicării, stimularea reflecţiei asupra propriei persoane şi asupra celorlalţi, încurajarea creativităţii şi a cercetării etc.), ei se limitează frecvent la a-i învăţa pe elevi cum să formuleze corect întrebările din punct de vedere gramatical, fără să profite de ele pentru a dezvolta, prin practici cotidiene, competenţele generale individuale ale tinerilor. Avem intenţia să prezentăm câteva exemple de strategii şi activităţi bazate pe interogaţie, care, propuse suficient de des la ora de limbă franceză ca limbă străină, ar putea contribui la dezvoltarea plenară a elevilor români.

Cuvinte-cheie: interogaţie, acţiune, capacitatea de a învăţa, competenţa existenţială.


INFLUENȚA DIFERITELOR TIPURI DE ÎNVĂȚARE ȘI TEHNOLOGII CARE ACȚIONEAZĂ ASUPRA MECANISMELOR MODERNE DE EDUCAȚIE – UNELE CONSIDERAȚII | Dragoş BARBIERU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Privite din perspectiva formelor şi metodelor tradiţionale, eLearning poate iniţia noi procedee orientate spre rezolvarea de probleme legate de activitatea practică profesională, indiferent de volumul de muncă implicat de acestea. Aceasta formă modernă de educaţie permite rezolvarea sarcinilor de la distanţă, reducând nevoia de deplasare efectivă şi apariţia de întreruperi bruşte ale activităţilor curente. Atunci când este proiectat din perspectiva metodelor de predare, eLearning ridică o serie de provocări în egală măsură pedagogice, tehnologice şi, pe cale de consecinţă, pragmatice. Totuşi, atunci când ne confruntăm cu noi provocări, noi solicitări născute din condiţionalităţi educaţionale, avem nevoie de mai mult decât ne pot oferi nouă tehnologia şi pedagogia; avem nevoie de noi energii şi aspiraţii.

Cuvinte-cheie: eLearning, activităţi de predare, tipuri de învăţare, învăţare bazată pe activităţi practice profesionale, sistem avansat de distribuţie a învăţării.


ÎN CE MĂSURĂ NE AJUTĂ MATEMATICA? EXEMPLE DE APLICARE A MATEMATICII: DE LA FRACŢII LA ALOCAREA RESURSELOR ÎNTR-O ORGANIZAŢIE | Luminiţa CATANĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Alocarea resurselor este o problemă importantă pentru manageri şi pentru membrii unei echipe, iar rezolvarea sa corectă şi echitabilă este imposibilă fără matematică. De la fracţiile simple şi până la modele mai complexe ale matematicii este un drum lung. O constatare cu caracter general este aceea că, de obicei, resursele sunt limitate sau au un ritm de acumulare mai lent decât cerinţele sau nevoile pe care persoanele le au în mod curent, ceea ce duce la insatisfacţiişi la stări conflictuale în cadrul grupurilor. Articolul dezbate pe larg problema aceasta, recurgând la explicaţii matematice. Matematica ne arată că, dacă vom alege strategii de alocare a resurselor astfel încât fiecare persoană să fie cât mai mulţumită cu resursele pe care le primeşte sau dacă resursele sunt „corect” împărţite, stările de nemulţumire vor fi mai rareşi intensitatea lor redusă. Sunt prezentate câteva modele matematice, explicate într-un limbaj accesibil şi care ar putea fi preluate ca aplicaţii în orele de educaţie antreprenorială sau de matematică la liceu, oferind elevilor o bază de informaţii pentru dezbateri.

Cuvinte-cheie: alocarea resurselor, teoria jocului, jocuri matematice.


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR
TIC ÎN PRIMII ANI DE ȘCOALĂ ÎN MUNTENEGRU | Veselin MIĆANOVIĆ, Dijana VUČKOVIĆ, Tatjana NOVOVIĆ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul propune un studiu exploratoriu care se referă la aspectele metodologice ale implementării TIC în primii ani de şcoală. Având în vedere importanţa modernizării procesului de achiziţie a cunoştinţelor la vârsta şcolară mică, acolo unde educaţia trebuie adaptată caracteristicilor şi nevoilor individuale ale elevului, evidenţiem marele potenţial al tehnologiei informaţiei în clasele primare. Studiul s-a derulat în trei regiuni din Muntenegru pe un lot de 420 de profesori de învăţământ primar. Lotul a fost eterogen atât din punct de vedere al experienţei cât şi al calificărilor deţinute. Două obiective au fost urmărite: în perspectivă teoretică, acest studiu şi-a propus să evidenţieze nevoia modernizării şcolii primare; în perspectiva cercetării exploratorii, interesul s-a centrat pe investigarea prezenţei TIC în organizarea şi implementarea învăţământului primar, precum şi pe abilităţile profesorilor de a folosi noile tehnologii la clasă. Rezultatele indică o distribuţie neuniformă a TIC din punct de vedere geografic intre şcolile investigate, precum şi o mare varietate a răspunsurilor din perspectiva variabilelor independente. Au fost identificate o serie de probleme în utilizarea TIC în şcoală primară din perspectiva profesorilor şi au fost propuse măsuri pentru eficientizarea situaţiei actuale.

Cuvinte-cheie: TIC, învăţământ primar, competenţe profesionale, elev, profesor.


EDUCAŢIA PRIN FILM | Cristian RĂDUCANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul susţine promovarea educaţiei prin film în cadrul reformei curriculumului oficial, ca formă a educaţiei multimedia, luând ca puncte de reper şapte premise ale teoriei constructiviste a învăţării pe care educaţia multimedia le satisface: autenticitatea învăţării, vizibilitatea învăţării, competenţe de gândire de ordin superior, învăţarea prin metafore, transdisciplinaritatea, finalitatea morală a educaţiei şi autoreglarea progresului de învăţare. Impactul filmului în educaţia elevilor este relevat de rezultatele unui sondaj de opinie. Patru aplicaţii privind studiul istoriei din perspectiva subiectivă a filmului sunt oferite ca exemple de facilitare a înţelegerii şi învăţării de cunoştinţe istorice, valori şi atitudini civice, prin intermediul educaţiei cinematografice.

Cuvinte-cheie: educaţia cinematografică, constructivism, evaluare autentică, învăţare prin proiecte, reforma curriculumului integrat.


EVALUARE ŞI MOTIVAŢIE | Cristian-Mihai POMOHACI

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În ce măsură un mesaj transmis de către un profesor unui grup de studenţi poate modifica implicarea acestora într-o sarcină de lucru? Articolul de faţă îşi propune să răspundă la această întrebare. Concret, sunt studiate şi comparate pe baze statistice rezultatele obţinute în contextul unei sarcini de lucru, simpleşi exterioare domeniului în care se specializează două grupe de studenţi care primesc mesaje total diferite referitoare la importanţa testării. Constatările arată că primirea unui astfel de mesaj din partea profesorului influenţează rezultatele finale ale studenţilor, stimulând interesul acestora pentru subiectul testat, în timp ce alţi factori, precum genul persoanelor participante, nu determină rezultate semnificativ diferite.

Cuvinte-cheie: motivaţia studenţilor, fluenţa în exprimare, motivaţieşi evaluare în învăţământul universitar.

AGRESIVITATEA LA ELEVI – DIFERENŢE DE GEN | Maria GOGA, Dănuţ BĂRCĂCIANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cercetarea descrisă în acest articol vizează înţelegerea fenomenului de agresivitate într-un lot comparativ de elevi din clasele gimnaziale (VI-VII), dintr-un număr de şcoli din Bucureşti şi judeţul Ilfov. În vederea realizării scopului propus, în cadrul acestui studiu, au participat nu numai elevi dar şi cadre didactice de la aceleaşi şcoli din Bucureşti şi Ilfov. A fost explorat fenomenul de agresivitate, din perspectiva ideii de gen, în rândul elevilor din şcolile menţionate.

Cuvinte-cheie: agresivitate, diferenţa de gen, gimnaziu.


FORMAREA PSIHOPEDAGOGICĂ A PERSONALULUI DIDACTIC UNIVERSITAR DIN ROMÂNIA | Laura Elena CĂPIŢĂ, Simona Luciana VELEA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul prezintă o cercetare exploratorie din domeniul formării continue a cadrelor didactice universitare, derulată în contextul unui proiect structural în curs de desfăşurare. Punctul de plecare al cercetării este că în condiţiile trecerii de la „paradigma ofertei de predare la o paradigmă a cererii de învăţare”, instituţiile de învăţământ superior trebuie să valorifice cadrul legislativ şi bunele practici pentru a diversifica activităţile de formare continuă a cadrelor didactice. Datele obţinute prin aplicarea unor instrumente cantitative oferă suport pentru conceperea unor programe de formare a cadrelor didactice universitare, dar şi pentru noi cercetări care să pună în valoare misiunile asumate de către universităţi în domeniul activităţii didactice.

Cuvinte-cheie: formarea personalului didactic universitar, dezvoltare profesională continuă, pregătire psihopedagogică, misiunea universităţii.


AGENDA EDUCAŢIEI

PROF. ELENA MOLDOVAN – SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI MINISTRU AL EDUCAŢIEI | Dan BADEA

Vezi articolul


IN MEMORIAM

NICOLAE SACĂLIŞ CALATA (28 IANUARIE 1944 – 4 FEBRUARIE 2015) | Dan BADEA

Vezi articolul


RECENZII

FLORENTINA SÂMIHĂIAN. O DIDACTICĂ A LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE: PROVOCĂRI ACTUALE PENTRU PROFESOR ŞI ELEV | Ligia SARIVAN

Vezi recenzia

EUGENE R. SMOLEY. EFFECTIVE SCHOOL BOARDS: STRATEGIES FOR IMPROVING BOARD PERFORMANCE | Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG