Toate articolele scrise de cornelio

REVISTA DE PEDAGOGIE (JOURNAL OF PEDAGOGY) 2023 (2) – LXXI

STUDII

FEEDBACKUL: ANALIZA IMPACTULUI ȘI POSIBILITĂȚILE DE EFICIENTIZARE A ACESTUIA ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL | Réka KUTASI

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În domeniul educaţional, informaţiile furnizate elevilor cu privire la performanța sau înțelegerea de către aceştia a unei anumite sarcini sau idei poartă denumirea de feedback. Acesta poate fi exprimat în diverse moduri, inclusiv prin feedback scris, schimburi de conversaţii, note sau evaluări. Scopul principal al feedbackului este de a ajuta studenţii să îşi atingă obiectivele de învățare prin evidenţierea punctelor forte ale acestora şi prin oferirea unor recomandări concrete de îmbunătăţire. În plus, feedbackul încurajează învăţarea activă, ceea ce sporeşte implicarea elevilor în activităţi multiple. Elevii sunt motivaţi să îşi revizuiască temele şi să facă corecturi atunci când primesc un feedback rapid şi constructiv. Datorită acestei abordări iterative, ei pot juca un rol activ în procesul lor individual de dezvoltare, ceea ce duce la o mai bună înţelegere şi la o mai bună capacitate de retenţie a memoriei. În această lucrare, cercetătorul a discutat cât de esenţială este integrarea feedbackului în procesul educaţional şi a trecut în revistă cercetările anterioare privind utilizarea feedbackului pentru a îmbunătăţi abilităţile de învăţare ale studenţilor. Prezentul articol îşi propune să ofere o revizuire sistematică a literaturii bazată pe cercetarea empirică limitată pentru a identifica efectele feedbackului asupra performanţei şi dezvoltării studenţilor. Aceste informaţii arată că, deşi feedbackul este unul dintre elementele cele mai importante, tipul şi modul în care este oferit pot afecta succesul studenţilor. De asemenea, articolul îşi propune să ofere un model de feedback care defineşte caracteristicile şi condiţiile specifice care îl fac eficient. În plus, sunt abordate aspecte specifice frecvent disputate, inclusiv oportunitatea şi rezultatele feedbackului pozitiv şi negativ asupra dezvoltării eficiente a competenţelor studenţilor.

Cuvinte-cheie: context educaţional, feedback negativ, feedback pozitiv, model de feedback, proces de învăţare

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PERSPECTIVA AGENTICĂ A COPIILOR MICI ÎN CREȘE: PREMISĂ A ÎNVĂȚĂRII PENTRU VIAȚĂ | Cătălina ULRICH HYGUM, Erik HYGUM

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În contextul actual din România, în care serviciile de educaţie timpurie şi îngrijire pentru copiii sub trei ani sunt în proces de restructurare, acest articol aduce în discuţie conceptul de „agency”, accentuând învăţarea pe parcursul vieţii, în complementaritate cu discursurile predominante despre educaţia timpurie şi îngrijirea copiilor, considerate ca fundaţie pentru învăţarea continuă pe tot parcursul vieţii. Bazat pe un studiu empiric explorativ, articolul analizează comportamentele agentice ale copiilor mici în cadrul creşelor, folosind abordarea studiului de caz. Axat pe interpretarea potenţialului acţional al copilului în contextul complex al educaţiei timpurii, articolul gravitează în jurul întrebării: Cum putem utiliza perspectiva agentică a copilului pentru dezvoltarea instituţiilor de educaţie timpurie şi pentru formarea personalului?
Autorii înţeleg conceptul de „agency”, inspiraţi de dezbaterile recente referitoare la „agential realism” (Barad, 2007), care reprezintă o schimbare ontologică în domeniul educaţiei şi sociologiei. Manifestată în relaţii, capacitatea agentică este împletită între intenţiile proprii ale copilului, rutinele zilnice, materialitatea (Spyrou, 2018) şi relaţiile cu personalul şi ceilalţi copii din creşă. Fragmentele din datele de teren ilustrează momente în care copilul se manifestă agentic în timpul meselor, tranziţiilor, jocului sau în alte activităţi.
Rezultatele, care evidenţiază modul în care copiii îşi folosesc corpul, spaţiul creşei sau curtea, sunetele şi materialele, pot stimula cercetări ulterioare privind copilăria timpurie şi dezvoltarea profesională în domeniul educaţiei şi îngrijirii.

Cuvinte-cheie: agency, creşă, educaţie timpurie, sociologia copilăriei

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


CE PRESUPUNE A-WORD? IMPACTUL INTEGRĂRII MATERIALELOR VIDEO ÎN EVALUAREA ONLINE | Anişoara POP

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Prezenta lucrare este un studiu de caz empiric, descriptiv şi în acelaşi timp exploratoriu, asupra utilizării Formularelor Google prin integrarea abilităţii de ascultare în evaluarea formativă (EF) curentă în limba engleză pentru scopuri medicale (EMP), cu un grup de 74 studenţi la programul Medicină din anul I (N = 74), cu scopul de a-I angrena în autoevaluare şi a facilita învăţarea autonomă continuă. Evaluarea formativă online s-a bazat pe un segment din filmul A-word (Cuvântul care începe cu A, i.e., Autism) şi a verificat aplicarea limbajului medical, funcţiile limbii şi elemente ale interviului doctor-pacient. Evaluarea formativă online a deprinderii de ascultare a fost comparată cu o EF tradiţională onsite în termeni de administrare şi rezultate. EF onsite a avut un grad de complexitate aproximativ similar şi a fost administrată aceluiaşi grup de studenţi – un segment din Zbor deasupra unui cuib de cuci, ilustrare clasică a vieţii într-o instituţie de psihiatrie şi care se subscrie aceluiaşi domeniu de afecţiuni neuro-psihiatrice. Impactul EF online asupra studenţilor a fost măsurat cu Mentimeter (https://www.mentimeter.com/). Rezultatele acestui studiu de caz demonstrează faptul că EF online a deprinderii de ascultare este o versiune superioară celei tradiţionale. În EF tradiţională, feedbackul a fost general şi aproximativ, iar pentru obţinerea unei imagini mai rafinate asupra performanţei generale şi individuale a studenţilor, cu defalcarea pe întrebări, a fost nevoie de investiţie suplimentară de timp în analiza statistică şi ca atare predarea remedială nu s-a putut realiza imediat. EF online a implicat un nivel scăzut de anxietate, a asigurat o mai bună participare a studenţilor şi a fost mai uşor de implementat. Aceasta a oferit studenţilor feedback în timp real asupra învăţării, iar profesorilor o imagine fidelă şi automată asupra performanţei individuale şi de grup pe care să îşi bazeze strategiile de remediere. De asemenea, impactul şi atitudinea faţă de EF online măsurate cu ajutorul platformei Mentimeter au fost pozitive şi s-au asociat cu autonomie sporită, administrare online, implicare prin conţinut relevant din punct de vedere profesional şi concentrare pe învăţare, mai degrabă decât pe testare şi notare.

Cuvinte-cheie: deprinderea de ascultare în limba engleză pentru scopuri medicale, evaluare formativă, evaluarea impactului cu Mentimeter, Formulare Google

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ROLUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ-FAMILIE ÎN REGLAREA EMOȚIONALĂ A ELEVILOR CARE SUSȚIN EXAMENUL DE BACALAUREAT | Rodica Gabriela ENACHE, Mihaela Mirela DIDOACĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Anxietatea şcolară face parte din categoria tulburărilor de anxietate socială şi are consecinţe mai largi asupra dezvoltării emoţionale a elevilor. În cazul în care conceptul de sine academic al unui elev nu este în concordanţă cu obiectivele sale academice (cum ar fi succesul la o evaluare), acest fapt va provoca un nivel crescut de anxietate. Capacitatea de a face faţă în mod adecvat situaţiilor dificile de evaluare academică joacă un rol major în reglarea emoţională şi creşterea nivelului de bunăstarea psihologică a elevilor. Obiectivele studiului nostru au fost evaluarea nivelului de anxietate de testare academică şi a nivelului de îngrijorare a elevilor de clasa a XII-a, a nivelului de comunicare dintre şcoală şi familiile elevilor care susţin examenul de bacalaureat, identificarea asocierilor dintre anxietatea la testare a elevilor şi implicarea familiei în pregătirea şi reglarea emoţională a elevilor.

Cuvinte-cheie: adolescenţi, anxietate de testare, colaborare şcoală-familie

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ATITUDINEA DIRECTORILOR DE ŞCOLI DIN ROMÂNIA FAŢĂ DE EDUCAŢIA INCLUZIVĂ | Andra-Maria JURCA, Simona SAVA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Numeroase ţări se confruntă cu provocarea incluziunii pentru a oferi tuturor copiilor o educaţie echitabilă. Educaţia incluzivă presupune un proces continuu de a veni în întâmpinarea nevoilor fiecărui elev, oferind o educaţie de calitate pentru toţi. Cercetările în domeniul educaţiei incluzive au evidenţiat rolul esenţial al directorului unei şcoli în dezvoltarea de practici educaţionale şi culturi favorabile incluziunii în şcoală. Studiile arată că atitudinea directorilor de şcoli se află în relaţie cu angajamentul profesorilor din şcoală în vederea implementării educaţiei incluzive. Scopul studiului a fost de a investiga atitudinile directorilor de şcoli din România faţă de educaţia incluzivă. Pentru a măsura atitudinile directorilor, pe dimensiunile cognitivă, afectivă şi comportamentală, am folosit The Multidimensional Attitudes towards Inclusive Education Scale – MATIES. Designul cercetării a fost de tip cantitativ, non-experimental, corelaţional şi comparativ. O mie patruzeci de profesori, dintre care 115 directori de şcoli din întreaga ţară, au răspuns chestionarului online rulat în perioada septembrie-octombrie 2022. Rezultatele evidenţiază că directorii sunt dispuşi să implementeze educaţia incluzivă. Indiferent de vechimea în învăţământ, directorii au o atitudine mai deschisă faţă de educaţia incluzivă în comparaţie cu profesorii, fiind explicată de experienţa directorilor în a lucra cu elevi care au cerinţe educative speciale (CES).

Cuvinte-cheie: atitudinea directorilor, atitudinea profesorilor, educaţia incluzivă

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


RELAȚIA DINTRE ANXIETATEA CA STARE, ANXIETATEA SOCIALĂ ȘI DISTORSIUNILE COGNITIVE ÎN RÂNDUL STUDENȚILOR: UN MODEL DE MEDIERE | Alina C. CHIVU, Teodora VLAD

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Atât anxietatea ca stare, cât şi anxietatea socială, sunt considerate fenomene experimentate frecvent de către studenţi. Cu toate acestea, mecanismele care duc la dezvoltarea lor nu sunt încă pe deplin cunoscute. Sănătatea mentală a studenţilor a devenit o problemă globală de sănătate publică, motiv pentru care înţelegerea factorilor care o influenţează este, în mod particular, relevantă. Cum anxietatea este strâns legată de modul în care studenţii interpretează informaţia, distorsiunile cognitive ar putea avea un rol important în dezvoltarea şi menţinerea anxietăţii ca stare, dar şi a anxietăţii sociale. Astfel, primul obiectiv al acestui studiu a fost de a examina relaţiile dintre distorsiunile cognitive de interpretare, anxietatea ca stare şi anxietatea socială. Cel de-al doilea obiectiv a constat în testarea unui model de mediere, mai exact, de a verifica în ce măsură relaţia dintre anxietatea ca stare şi anxietatea socială poate fi explicată de distorsiunile cognitive de interpretare. Un număr de 127 de studenţi (M = 21.8, AS = 3.15, 84.3% femei) din cadrul Universităţii din Bucureşti au participat la acest studiu şi au răspuns la două scale online care măsoară anxietatea ca stare şi anxietatea socială, pe o perioadă de două luni, între ianuarie şi februarie 2021. În plus, aceştia au completat testul Sarcina cu propoziţii fragmentate, o sarcină computerizată care evaluează distorsiunile cognitive de interpretare. Rezultatele au indicat o asociere pozitivă între toate variabilele, mai exact, o corelaţie pozitivă semnificativă între anxietatea socială şi distorsiunile cognitive de interpretare (r = .512, p < .001), între anxietatea socială şi anxietatea ca stare (r = .482, p <0,001) şi o corelaţie pozitivă semnificativă între distorsiunile cognitive de interpretare şi anxietatea ca stare (r = .348, p < .001). Analiza de mediere a indicat faptul că distorsiunile cognitive explică parţial relaţia dintre anxietatea ca stare şi anxietatea socială. Aceste rezultate preliminare au o semnificaţie teoretică şi practică deosebită, având în vedere importanţa sănătăţii mentale a studenţilor. Cuvinte-cheie: anxietate ca stare, anxietate socială, distorsiuni cognitive de interpretare, model de mediere

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


DEZVOLTĂ MEDIUL ACADEMIC EFICIENȚA MUNCII ÎN ECHIPĂ ÎN RÂNDUL STUDENȚILOR? | Florentina Ionela LINCĂ, Florentina Lavinia MATEI

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Abilităţile de lucru în echipă sunt văzute ca esenţiale pentru realizarea personală, academică şi profesională, astfel încât universităţile le integrează din ce în ce mai mult în programele lor de studii. Aceste abilităţi sunt importante mai ales dacă vorbim despre domenii umaniste. Cu toate acestea, se ştie puţin despre modul în care unele caracteristici specifice ale studenţilor pot afecta procesul de dezvoltare a acestor abilităţi. În consecinţă, acest studiu îşi propune să umple acest gol şi să analizeze stăpânirea de către studenţii din învăţământul superior a abilităţilor de lucru în echipă, măsurate prin eficienţa lucrului în echipă, în raport cu stilurile de lucru în echipă, dar şi cu numărul de cursuri în care este încurajată dezvoltarea acestor abilităţi. La acest studiu au participat 195 de studente, cu vârsta medie M = 31,5, abatere standard SD = 9,2. Participanţii au completat două chestionare care măsoară eficienţa muncii în echipă şi stilurile de lucru în echipă, acestea fiind realizate pe baza literaturii de specialitate. De asemenea, chestionarele au fost aplicate pentru prima dată într-un studiu pilot la care au participat 50 de studenţi, iar indicele de consistenţă internă Cronbach a fost de 0,8 pentru primul chestionar şi de 0,77 pentru al doilea. Rezultatele au arătat că există corelaţii semnificative statistic între eficienţa muncii în echipă, stilurile de lucru în echipă şi numărul de cursuri în care este încurajată dezvoltarea acestor abilităţi, p < 0,01. Mai mult, am observat şi că numărul de cursuri în care este încurajată dezvoltarea acestor abilităţi are un efect de mediere asupra relaţiei dintre stilurile de lucru în echipă şi eficienţa lucrului în echipă, p < 0,01. Aceste rezultate pot sprijini cadrele didactice din învăţământul superior să adopte cele mai potrivite metode educaţionale pentru dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă, competenţe esenţiale în special pentru studenţii din domeniile umaniste. Cuvinte-cheie: cursuri, eficienţa muncii în echipă, stil de lucru în echipă, studenţi

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


REMODELAREA RELAȚIILOR PROFESOR-ELEV ÎN SOCIETATEA DIGITALIZATĂ | Mihaela VOINEA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul de faţă subliniază necesitatea redefinirii relaţiilor profesor-elev în accord cu caracteristicile generaţiilor de elevi (generaţia Z, generaţia Alpha) care au un mod specific de învăţare şi de interacţiune cu colegii sau adulţii. Premisele teoretice ale studiul se regăsesc în lucrările recente ale psihologilor, sociologilor şi specialiştilor în ştiinţele educaţiei privind modul în care caracteristicile societăţii digitalizate îşi pun amprenta asupra stilului de viaţă al persoanelor care aparţin acestei generaţii. Şcoala, cu tot ceea ce înseamnă ea, de la structură, conţinut şi relaţii, nu putea să nu fie afectată de schimbările impuse de tehnologie, globalizare, dinamism social. Cercetarea calitativă, realizată într-o paradigm constructivist-interpretativă, s-a desfăşurat în anul şcolar 2022-2023, pe baza interviurilor cu 60 de profesori (20 din învăţământul primar, 20 de la nivel gimnazial şi 20 de la nivel liceal). Cinci profesori din învăţământul primar au fost observaţi la clasă în timpul activităţilor didactice. S-a evidenţiat că există încă profesori care au o viziune ,,clasică” asupra relaţiilor cu elevi, dar că depun eforturi să înţeleagă, să accepte şi să se adapteze promoţiilor de elevi. Una dintre concluziile cercetării este aceea că profesorii au nevoie de o remodelare a concepţiilor despre relaţia profesor-elev adaptată modului în care elevii din societatea viitorului (peste 15 ani, când actualele generaţii de elevi din gimnaziu vor intra pe piaţa muncii) vor învăţa şi, mai ales, vor munci. De fapt, această relaţie profesor-elev bazată pe valorile acceptării diversităţii elevilor, a personalizării învăţării, a motivării şi a responsabilizării elevilor, concomitant cu asigurarea stării de bine, stă la baza unei educaţii de calitate. Aceste valori ale educaţiei sunt prioritare şi sunt în acord cu caracteristicile elevilor de azi şi ale societăţii.

Cuvinte-cheie: digitalizare, generaţia Z, relaţia profesor-elev

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


FEEDBACKUL ÎN EVALUAREA FORMATIVĂ: STRATEGII DE OPTIMIZARE A ÎNVĂȚĂRII | Valeria BOTEZATU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Evaluarea formativă, ca parte integrantă a procesului de învăţare, influenţează progresul studenţilor. O componentă cheie a acestui proces este feedbackul, mecanismul prin care se furnizează informaţii relevante şi utile studenţilor cu privirem la performanţa lor. Prin intermediul feedbackului, studenţii îşi dezvoltă abilităţile de autoevaluare şi autoreflecţie, îşi asumă responsabilitatea pentru propria formare şi stabilesc obiective de învăţare. Evaluarea formativă furnizează un cadru continuu de ghidare a progresului studenţilor, iar feedbackul oferă informaţii specifice şi orientate spre îmbunătăţirea rezultatelor obţinute în învăţare. Feedbackul oferă o perspectivă mai completă asupra capacităţilor şi nevoilor de învăţare ale studenţilor, permiţând profesorilor să ajusteze instruirea.
Obiectivul acestui studiu constă în determinarea abordărilor teoretice pedagogice şi psihologice ale feedbackului în procesul de evaluare formativă şi prezentarea unor strategii care implică feedbackul (feed-up, feed-back, feed-forward) în vederea îmbunătăţirii învăţării studenţilor. Pentru realizarea acestui obiectiv au fost aplicate metode teoretice de analiză şi sinteză a literaturii referitoare la evaluarea formativă şi feedback. Din punct de vedere metodologic, metoda empirică de bază a presupus aplicarea unui chestionar adresat studenţilor cu privire la opinia lor despre feedbackul oferit şi primit în cadrul activităţilor de învăţare. Rezultatele obţinute au arătat că feedbackul relevant şi individualizat este eficient din perspectiva studenţilor în atingerea obiectivelor de învăţare. Concluzia principală a acestui studiu evidenţiază importanţa sistemului de feedback în procesul evaluării formative pentru dezvoltarea unei culturi a învăţării bazate pe îmbunătăţirea continuă şi pe angajamentul activ al studenţilor în propriul proces de învăţare.

Cuvinte-cheie: evaluare formativă, feedback, feed-forward, feed-up, învăţare

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


EVALUAREA IMPACTULUI UNUI PROGRAM DE FORMARE PEDAGOGICĂ OFERIT PROFESORILOR UNIVERSITARI PREMIAȚI | Radu BALAN, Nadia PURTAN, Velibor MLADENOVICI, Marian D. ILIE

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: La Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) se organizează anual o competiţie de granturi didactice pentru cadrele didactice universitare în care se oferă câte o bursă didactică câştigătorilor unui concurs public de proiecte de activitate centrată pe student. Câştigătorii burselor didactice participă ulterior la un program de dezvoltare a competenţelor pedagogice în predarea centrată pe student, bazat pe modelul de instruire reflexiv-colaborativ (adică RCL) al UVT. Mai apoi, pe parcursul unui semestru academic, câştigătorii premiilor trebuie să pună în aplicare modelul de instruire RCL la o disciplină pe care o predau. Bazat pe un design cantitativ cvasi-experimental, prezentul studiu a examinat impactul programului pedagogic oferit beneficiarilor concursului de granturi 2020 la nivelul cadrelor didactice şi la cel al studenţilor. La nivelul cadrelor didactice, am măsurat resursele lor psihologice, dar şi concepţiile şi abordările de predare ale acestora. La nivelul studenţilor, am investigat percepţia studenţilor asupra comportamentului didactic al profesorilor lor şi abordările lor în ceea ce priveşte învăţarea. Pentru a investiga datele colectate, am folosit mai multe analize statistice, şi anume, Two-way mixed ANOVA, Quade’s ANCOVA şi Mann-Whitney U. Cadrele didactice din grupul experimental (GE) au raportat îmbunătăţiri semnificative din punct de vedere statistic în legătură cu concepţiile lor privind promovarea învăţării active. Potrivit studenţilor lor, profesorii din GE au utilizat mai multe metode de evaluare centrate pe student şi au adoptat comportamente didactice care au încurajat învăţarea activă, decât omologii lor din grupul de control (GC). Rezultatele noastre au arătat, de asemenea, că profesorii din GC au raportat niveluri mai ridicate de rezilienţă la sfârşitul semestrului şi, potrivit studenţilor lor, abordările lor didactice mai tradiţionale păreau mai eficiente în stimularea înţelegerii de către studenţi a conceptelor fundamentale. Rezultatele ar fi putut fi mai semnificative în ceea ce priveşte abordările studenţilor faţă de învăţare. Din cauza începerii pandemiei de Covid-19, am întâmpinat mai multe piedici în procesul de evaluare a impactului (de exemplu, valori ridicate la pretest, imposibilitatea de a potrivi răspunsurile studenţilor etc.). Chiar dacă rezultatele noastre au unele limitări, prezentul articol are implicaţii notabile pentru alţi actori implicaţi în programele de formare continuă a cadrelor didactice, în special cele desfăşurate în instituţiile de învăţământ superior. Sunt discutate implicaţiile practice ale rezultatelor atât pentru dezvoltatorii academici, cât şi pentru cercetările viitoare.

Cuvinte-cheie: dezvoltare academică, evaluare de impact, granturi didactice universitare, program de formare pedagogică

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


RECENZII

TRAIAN VRĂSMAŞ, ECATERINA VRĂSMAŞ, PE DRUMUL SPRE EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ÎN ROMÂNIA – CONTRIBUȚIA REȚELEI RENINCO. BUCUREŞTI, EDITURA UNIVERSITARĂ, 2021, 510 PAGINI, ISBN 978-606-28-1369-7 | Daniela IONESCU, Paul LUNGEANU
Vezi recenzia


***
DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR SOCIO-EMOŢIONALE ALE PRACTICIENILOR ÎN DOMENIUL CONSILIERII ŞI ORIENTĂRII CARIEREI – PROIECTUL ERASMUS+ STRENGTh | Alina CRĂCIUNESCU
Vezi lucrarea


NUMĂR ÎNTREG


 APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 1 / 2024

REVISTA de PEDAGOGIE – JOURNAL of PEDAGOGY
Nr. 1 / 2024

Locul publicării
România

Tipul publicației
Online și tipărită

Data publicării
Iunie 2024

Publicată de
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație

ISSN
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica
Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile sunt dedicate stimulării dezbaterii și facilitării consolidării unei rețele academice între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte.

Numărul 1 din 2024 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe tematica „Profesionalizarea discursului privind educația”. Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează subiecte precum:

  • discursul privind educația, ca spațiu de reflecție atât pentru aspecte teoretice cât și pentru experiențele practice privind predarea – învățarea – evaluarea și cercetarea în educație;
  • cercetări relevante în științele educației cu focalizare pe inovații în educație, pe analiza schimbărilor de dată recentă de la nivelul sistemului de educație și a implicațiilor pentru diferite categorii de actori educaționali;
  • de la rezultate de cercetare la practici și decizii informate; comunicarea și valorificarea rezultatelor cercetării în politicile educaționale; exemple la nivel național și internațional.

Numărul 1 din 2024 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat de dr. Otilia Apostu, cercetător științific II și dr. Ciprian Fartușnic, cercetător științific I.

Termene limită
Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 7 ianuarie 2024. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.
Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 1 martie 2024.

Politica editorială și îndrumări pentru autori
Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.
Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare
Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic, ROAD și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

REVISTA DE PEDAGOGIE (JOURNAL OF PEDAGOGY) 2023 (1) – LXXI

STUDII

ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE, AL PERSONALITĂŢII ŞI AL INFLUENŢELOR SOCIALE ÎN EXPLORAREA CARIEREI ŞI ÎN PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR LA ELEVII DE CLASA A XII-A | Ştefana BUHĂESCU-CIUCĂ
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul de faţă testează rolul activităţilor extracurriculare în intenţiile de explorare a carierei şi luarea deciziilor folosind lentilele modelului de auto-gestionare a carierei din cadrul Teoriei Social Cognitive a Carierei – TSCC (Lent & Brown, 2013). Studiul include, de asemenea, ca predictori statutul socioeconomic, suportul social şi modelele de rol, precum şi factorii de personalitate. Regresia ierarhică a fost utilizată pentru a testa rolul precursorilor adăugaţi la activităţile extracurriculare şi rolul lor în intenţiile de explorare în domeniul carierei, respectiv luarea deciziilor. Datele au fost colectate folosind un chestionar online completat de 233 de elevi din clasa a XII-a. Implicarea în activităţi pro-sociale, influenţa modelelor de rol şi gradul de agreabilitate au fost predictori semnificativi ai intenţiilor de explorare, în timp ce pregătirea pentru examen a fost singurul predictor semnificativ al hotărârii cu privire la carieră. Sunt discutate implicaţiile pentru practică.

Cuvinte cheie: activităţi extracurriculare, intenţii de explorare a carierei, modele de rol, nivel de hotărâre în luarea deciziilor în carieră, personalitate

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


INTENŢIILE DE EXPLORARE A CARIEREI ŞI HOTĂRÂREA ÎN RÂNDUL STUDENŢILOR: O PERSPECTIVĂ DE AUTO-GESTIONARE A CARIEREI | Ştefana BUHĂESCU-CIUCĂ
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul de faţă şi-a propus aprofundarea cunoştinţelor privind intenţiile de explorare a carierei şi nivelul de hotărâre în modelul de autogestionare a carierei al Teoriei Social Cognitive a Carierei (Lent & Brown, 2013). Pentru a prezice aceste comportamente în carieră, a fost utilizată regresia ierarhică, analizând rolul statutului socioeconomic, al suportului social, al experienţelor de învăţare în explorarea carierei şi luarea deciziilor, respectiv al autoeficacităţii şi aşteptărilor legate de rezultatul deciziilor în carieră ca predictori. Pe lângă variabilele de carieră incluse în modelul de autogestionare a carierei, acest studiu a explorat şi rolul voinţei legate de muncă, o variabilă centrală din Teoria Psihologiei Muncii. Datele au fost colectate folosind un chestionar online completat de 235 de studenţi. Rezultatele au arătat că emoţiile pozitive şi aşteptările legate de rezultat au fost predictori semnificativi ai intenţiilor de explorare, în timp ce autoeficacitatea a fost un predictor constant semnificativ al hotărârii în carieră. Statutul socioeconomic şi voinţa legată de muncă nu au fost predictori semnificativi în niciunul dintre modele.

Cuvinte cheie: experienţe de învăţare, influenţe sociale, intenţii de explorare a carierei, nivel de hotărâre în luarea deciziilor în carieră, Teoria Social Cognitivă a Carierei

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


EFICACITATEA UNUI PROGRAM DE INTERVENŢIE ONLINE ÎN ORIENTAREA VOCAŢIONALĂ | Iraida MUSTEAŢĂ, Andrei Corneliu HOLMAN, Daniela Victoria ZAHARIA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul actual este un design test-retest cu prezenţa grupului experimental şi a celui de control. Ne-am propus să prezentăm informaţii despre un program de intervenţie online pentru reducerea dificultăţilor de luare a deciziilor în carieră (cauzate de lipsa de informare, lipsa de pregătire şi informaţia inconsecventă) şi să prezentăm date despre eficienţa acestuia.
Cercetarea a fost concepută în 2020, iar programul de intervenţie (7 şedinţe) a început la câteva luni după declararea stării de urgenţă din cauza pandemiei de COVID-19. Au participat la acest program elevii claselor a XI-a, care îşi desfăşoară studiile într-un liceu public din Chişinău, Moldova. În grupul experimental au participat 13 elevi, care au fost prezenţi online la cel puţin 6 din 7 şedinţe, iar 18 în grupul de control.
Dificultăţile privind luarea deciziilor în carieră au fost evaluate cu CDDQ – Chestionarul dificultăţilor de luare a deciziilor în carieră (Gati & Osipow, 2000). Am constatat că există diferenţe între rezultatele obţinute de participanţii la programul de intervenţie şi rezultatele elevilor din grupul de control pentru scala „lipsa pregătirii” (F (1, 29) = 16.388, p = 0,000). A fost înregistrată o reducere a dificultăţilor de luare a deciziilor în carieră cauzate de lipsa pregătirii pentru grupul experimental, în momentul retest (t(12)=3,30, p=0,006, Mretest=4,02) comparativ cu testarea iniţială (Mtest=5,36) şi în momentul retest la grupul experimental (Mretest=3,51) comparativ cu cel de control (Mretest= 4,04).
În urma participării la intervenţie s-au întregistrat diferenţe la scala lipsa informaţiilor (F(1, 29)=16,925, p=0,000). Elevii din grupul experimental au obţinut scoruri mai mici în momentul restest (t(17)=-3,073, p=0,007, Mretest=3,5128) decât în momentul test (Mtest=5,5192). Nu există diferenţe semnificative în momentul retest între grupe, t(29)=0,83, p=0,41.
Dificultăţile cauzate de informaţiile inconsistente nu s-au modificat între momentele evaluării F(1, 29)=2,273, p=0,142, nu există diferenţe semnificative între grupe t(29)=0,43, p=0,67.

Cuvinte cheie: luarea deciziilor, orientare în carieră, pandemia de COVID-19, program de intervenţie

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


SUNT ŞCOLILE DIN ROMÂNIA ORGANIZAŢII CARE ÎNVAŢĂ? PERCEPŢII ALE ANGAJAŢILOR ŞCOLILOR | Adela Diana DÎNŞOREAN, Simona Lidia SAVA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Pentru a răspunde nevoilor diverse ale elevilor într-un mediu social complex, este necesară transformarea şcolilor în organizaţii care învaţă (Fullan, 1993; Sava, 2022). Dovezi empirice atestă că educabilii progresează semnificativ când şcolile prezintă caracteristici ale organizaţiilor care învaţă (Harris & van Tassell, 2005; Schechter & Qadach, 2012; Silins & Mulford, 2004). Astfel, abordarea de ,,organizaţie care învaţă” este necesară şi se pretează oricărei unităţi şcolare, indiferent de contextul în care aceasta funcţionează, asigurându-i implicit un avantaj competitiv durabil (Kools & Stoll, 2016; OECD, 2016). Angajaţii unei şcoli pot avea percepţii diferite cu privire la măsura în care şcoala lor este o organizaţie care învaţă. În studiul de faţă s-a investigat dacă percepţia privind statutul de „şcoală care învaţă” diferă semnificativ în funcţie de variabile precum mediul în care este plasată şcoala, funcţia în şcoală, vechimea în învăţământ. La chestionarul online, aplicat în aprilie-mai 2022, au răspuns 650 de participanţi (70 de directori, 543 de profesori şi 37 de respondenţi personal didactic auxiliar) din 248 de şcoli din România. Datele autoraportate au fost colectate folosind instrumentul lui Kools şi colaboratorii (2020), pe care l-am validat în spaţiul românesc. Rezultatele demonstrează că există diferenţe semnificative între răspunsurile participanţilor în raport cu mediul în care este plasată şcoala şi cu funcţia respondenţilor în şcoală. Datele obţinute nu au indicat nicio diferenţă semnificativă statistic între răspunsurile participanţilor în funcţie de vechimea lor în învăţământ. Rezultatele cercetării de faţă reprezintă un pas important în procesul de evaluare a şcolilor din România sub dezideratul transformării acestora în organizaţii care învaţă.

Cuvinte cheie: învăţare în echipă, leadershipul învăţării, personalul şcolii, şcoala ca organizaţie care învaţă, viziune comună

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


MENTORII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ – O ANALIZĂ A NEVOILOR ŞI PRACTICILOR DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ | Mirela SCORŢESCU, Simona Lidia SAVA, Mariana CRAŞOVAN
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Practica pedagogică este esenţială în formarea iniţială a profesorilor, mentoratul fiind o componentă definitorie a acesteia. Nevoia de formare a mentorilor de practică este una recunoscută, reliefată de cercetări (Czerniawski et al., 2016; Guberman et al., 2020) sau de recomandările Comisiei Europene (2021). Cu toate acestea, mentorii sunt insuficient pregătiţi (Clarke & Mena, 2020), fiind evidenţiate slaba pregătire şi insuficienţa cunoştinţelor privind mentoratul. Studiul urmăreşte să identifice nevoile şi practicile de formare ale mentorilor din România pentru a desfăşura activităţi de mentorat. În perioada decembrie 2021- februarie 2022 am aplicat chestionarul pus la dispoziţie de Forumul Internaţional pentru Dezvoltarea Profesională a Formatorilor Profesorilor (InFo-TED). Prelucrarea răspunsurilor celor 276 de respondenţi din România, mentori din învăţământul preuniversitar, ce îndrumă formarea practică a viitorilor profesori, a evidenţiat tipurile de activităţi considerate utile şi mai puţin utile în mentorat, activităţile de formare deja accesate, direcţiile de formare dezirabile şi modul în care este valorizată cercetarea ca parte o rolului de mentor pentru modelarea practicilor didactice. Datele din România, comparativ cu datele studiului internaţional InFo-TED (Czerniawski et al., 2016), relevă asemănări privind nevoia de formare pentru cercetarea educaţională, respectiv diferenţe privind tipurile de activităţi de formare preferate. Analiza comparativă pe niveluri de învăţământ reliefează nevoi specifice de formare, acestea putând constitui baza elaborării unor programe de formare continuă pentru realizarea unui mentorat de practică pedagogică mai bun.

Cuvinte cheie: formare continuă, formare iniţială a profesorilor, mentor de practică pedagogică, nevoi de formare

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


CARE ESTE VALOAREA REFLECŢIEI PENTRU PROFESORI? UN STUDIU CU PRIVIRE LA PROFESORII DE ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR | Miruna Luana MIULESCU, Antoaneta – Firuţa TACEA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Conceptul de profesor reflexiv a fost studiat pe larg în ultimele trei decenii şi a facilitat tranziţia de la dobândire la dezvoltare în domeniul formării profesorilor. Studiul nostru încearcă să descopere care este valoarea reflecţiei pentru profesori şi în ce mod practicile lor ar putea fi influenţate de aceasta. Participanţii la acest studiu au fost 11 profesori de şcoală primară din Bucureşti, România. Printr-o abordare calitativă fenomenologică, datele au fost colectate printr-un focus grup şi un jurnal de reflecţie. Constatările cheie indică faptul că participanţii la studio sunt dispuşi să îmbrăţişeze o atitudine investigativă care va ajuta la perfecţionarea şi evaluarea practicii, chiar dacă nu sunt obişnuiţi cu ea şi nu au întotdeauna timpul potrivit pentru a-şi analiza zilnic practicile de predare. Mai mult, au fost recunoscute multiple avantaje ale ţinerii unui jurnal reflexiv: facilitarea predării, îmbunătăţirea practicilor inovative, impactul asupra creşterii profesionale, îmbunătăţirea abilităţilor de rezolvare a problemelor, îmbunătăţirea eficienţei generale şi promovarea unui mediu de învăţare pozitiv.

Cuvinte cheie: focus grup, jurnal reflexiv, practici reflexive, profesor reflexiv, profesori de ciclu primar

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


KICK-START DE ALFABETIZARE PENTRU TOŢI. REZULTATE COMPARATIVE DE LA CLASA PREGĂTITOARE DIN ROMÂNIA | Bianca BALEA, Maria KOVACS, Codruţa TEMPLE
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiile de specialitate (Cunningham & Stanovich, 1997; Dolean et al., 2019) arată că abilitatea copiilor de a citi în clasele primare este un predictor al abilităţii de a citi pe parcursul anilor de şcoală şi că, foarte probabil, influenţează semnificativ traiectoria lor şcolară şi profesională, având deseori consecinţe negative asupra copiilor care provin din familii cu un statut socio-economic (SES) scăzut. Folosind o abordare comparativă, studiul de faţă îşi propune să testeze dacă există diferenţe între competenţele de citire ale copiilor din familii cu statut socio-economic scăzut care iau parte la activităţi special dedicate alfabetizării emergente (Grup de intervenţie, GI) şi cei care nu participă la astfel de activităţi (Grup de control, GC). Activităţile de alfabetizare emergentă fac parte dintr-un program care are la bază cercetări ştiinţifice recente (Bear, 2022) care subliniază importanţa următoarelor concepte şi abilităţi în dezvoltarea alfabetizării emergente: concepte despre textul tipărit (1), recunoaşterea şi reproducerea alfabetului (2), noţiunea de cuvânt (3), segmentarea fonemică (4) şi recunoaşterea cuvintelor (5). Intervenţiile la clasă au avut loc în anul şcolar 2021-2022, pe parcursul a opt luni şi au constat în evaluarea copiilor pre- şi post-intervenţie şi folosirea la clasă a materialelor dezvoltate special pentru clasele pregătitoare. Eşantionul total pe care se bazează acest studiu este alcătuit din 300 de copii, din 25 de clase pregătitoare, împărţiţi în două grupuri, cel de intervenţie şi cel de control (260, respectiv 40 de elevi), care au fost evaluaţi pe baza celor cinci componente menţionate mai sus. Pentru a testa diferenţele între copiii din cele două grupuri, s-au folosit analizele ANOVA. Rezultatele arată diferenţe semnificative în ceea ce priveşte dezvoltarea nivelului de literaţie: copiii din GI au înregistrat scoruri semnificativ mai mari faţă de cei din GC pentru toate cele cinci componente.

Cuvinte cheie: alfabetizare emergentă, clasă pregătitoare, comunităţi dezavantajate, dificultăţi de citire, intervenţie pentru citire timpurie

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


EDUCAŢIA PENTRU CETĂŢENIE ÎN SISTEMELE EUROPENE DE ÎNVĂŢĂMÂNT | Maria-Corina POPA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Lucrarea de faţă îşi propune să deschidă un cadru de reflecţie util sistemului românesc de educaţie asupra modului în care educaţia pentru cetăţenie este studiată în alte sisteme europene de învăţământ preuniversitar. În acest sens, vor fi prezentate, in nuce, caracteristicile sistemelor bazate pe abordări maximaliste şi minimaliste privind educaţia pentru cetăţenie, abordările critice ale educaţiei pentru cetăţenie şi, în mod subsecvent, conceptul de „cetăţenie critică”. Articolul include o scurtă cronologie a demersurilor legislative şi de politici publice realizate la nivel european în vederea susţinerii educaţiei pentru cetăţenie democratică, pornind de la Tratatul de la Maastricht şi ajungând la „Cadrul de referinţă al competenţelor pentru cultură democratică”. Nu în ultimul rând, lucrarea va evidenţia o serie de reforme şi abordări ale educaţiei pentru cetăţenie la nivel european (ca disciplină separată, integrată, transcurriculară), având ca punct de referinţă ultimul studiu Eurydice privind educaţia pentru cetăţenie în şcolile din Europa.

Cuvinte cheie: cetăţenie critică, educaţie pentru cetăţenie, politici europene

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PERCEPŢII ALE PERSONALULUI ACADEMIC CU PRIVIRE LA EDUCAŢIA ONLINE ÎN TIMPUL PANDEMIEI DE COVID-19 | Réka KUTASI
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Declanşarea pandemiei de COVID-19 a determinat închiderea instituţiilor de învăţământ din întreaga lume. În consecinţă, instituţiile de învăţământ au decis trecerea la utilizarea unor platforme de învăţare online în vederea continuării activităţilor de predare-învăţare şi evaluare. Acest studiu îşi propune să identifice percepţiile profesorilor despre procesul de predare, învăţare şi evaluare desfăşurat în mediul online în cadrul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţă şi Tehnologie George Emil Palade din Târgu Mureş, România. Un chestionar online a fost creat în aplicaţia Google Forms şi trimis personalului academic pentru a evalua beneficiile, dar şi dezavantajele educaţiei online. Rezultatele au evidenţiat că mai mult de jumătate dintre respondenţi sunt de acord că predarea în mediul online este esenţială în perioadele de pandemie, dar nu reprezintă o soluţie pe termen lung. Dificultatea de a implica studenţii în activităţi practice, lipsa feedbackului şi dificultatea de a îndeplini sarcinile online sunt doar câteva dintre provocările cu care s-au confruntat profesorii din mediul universitar. În plus, ancheta pe bază de chestionar identifică acele caracteristici ale cursurilor desfăşurate online pe care respondenţii le-au preferat, dar şi provocări pe care le-au întâmpinat de-a lungul acestei perioade solicitante.

Cuvinte cheie: cadre didactice universitare, chestionar online, instituţii de învăţământ superior, pandemia de COVID-19, predare online

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


IMPACTUL OBSERVĂRII LA CLASĂ ÎN EDUCAŢIA TIMPURIE ASUPRA REZULTATELOR COPIILOR | Daniela Mihaela FLORESCU, Laura Elena CIOLAN
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Calitatea practicilor educaţionale ale profesorilor şi tot ceea ce se întâmplă într-o clasă sunt esenţiale pentru progresul în învăţarea şi dezvoltarea copiilor. În ciuda importanţei practicilor educaţionale pentru rezultatele învăţării, în ţările cu venituri mici sau medii aproape niciodată practicile nu sunt măsurate, pe de o parte din cauza lipsei accesului la instrumente de observare în clasă, dar şi a costurilor ridicate de administrare a celor existente. În consecinţă, cercetarea prezentă îşi propune să analizeze îmbunătăţirea practicilor educaţionale pe următoarele dimensiuni care sunt analizate în instrumentul de observare folosit: climatul clasei, instruirea şi abilităţile socio-emoţionale prin observarea în clasă şi furnizarea de feedback folosind instrumentul de observare Teach. Astfel, presupunem că profesorii de educaţie timpurie care participă la procesele de observare şi feedback bazate pe instrumentul Teach dezvoltă practici educaţionale mai adaptate nevoilor socio-emoţionale şi cognitive ale copiilor. Studiul a constat în efectuarea unui cvasi-experiment cu trei măsurători repetate pe un eşantion de 19 cadre didactice din învăţământul preşcolar, prin metoda de observare folosind instrumentul de observare Teach. Cele 19 cadre didactice au fost de la aceeaşi unitate de învăţământ, de la Grădiniţa nr. 11 „Căsuţa bucuriei”, Braşov. Studiul s-a derulat în anul şcolar 2020-2021. În urma implementării instrumentului Teach, se poate concluziona că rolul acestuia este de a facilita măsurarea calităţii în educaţia timpurie. Predarea poate fi un punct de plecare pentru înţelegerea, măsurarea şi discutarea calităţii practicilor de predare în educaţia timpurie, ceea ce duce la un sprijin îmbunătăţit pentru profesori şi, în cele din urmă, la experienţe de învăţare şi la rezultate mai bune pentru preşcolari. Şi, de asemenea, în viitor, instrumentul de observare Teach poate oferi factorilor de decizie şi părţilor interesate informaţiile de care au nevoie pentru a concepe şi implementa politici şi programe în educaţia timpurie.

Cuvinte cheie: calitatea practicilor educaţionale, climatul clasei, dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale, dezvoltarea copiilor la vârste timpurii, observarea la clasă

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


EXPLORAREA UNOR SOLUŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A EDUCAŢIEI MUZICALE LA CICLUL PRIMAR ÎN ROMÂNIA | Daniel-Alex MILENCOVICI
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În România există deja discipline din Planul-cadru de învăţământ, la ciclul primar, care sunt predate de către un profesor specializat (Limba modernă, Educaţie fizică,
Religie). Pentru predarea disciplinei Muzică şi mișcare sunt necesare abilităţi şi cunoştinţe muzicale avansate, însă profesorul care predă această disciplină are parte de o formare pedagogică iniţială de scurtă durată, pe această dimensiune, pe care o considerăm insuficientă.
Articolul prezintă rezultatele unui studiu care a explorat opiniile cadrelor didactice care predau Muzică şi mişcare la ciclul primar, respectiv ale specialiştilor în domeniu, cu privire la îmbunătăţirea predării acestei discipline cu specific vocaţional. Studiul a avut două componente: una calitativă bazată pe realizarea unor interviuri semistructurate cu experţi în ştiinţele educaţiei de la nivel preuniversitar şi universitar (19 subiecţi) şi una cantitativă, bazată pe realizarea unei anchete pe bază de chestionar, în rândul profesorilor de ciclu primar din întreaga ţară (1.151 subiecţi). Datele au fost culese în perioada 28.05 – 26.06.2021.
Rezultatele sugerează că există o percepţie preponderent pozitivă în rândul experţilor în ştiinţele educaţiei intervievaţi în ceea ce priveşte necesitatea desfăşurării unor programe de formare în educaţie muzicală pentru profesorii din ciclul primar. De asemenea, cadrele didactice care au răspuns la chestionar susţin în proporţie de peste 90% că în facultate, metodica şi didactica muzicii pentru profesorii din ciclul primar ar trebui să se desfăşoare pe o perioadă de cel puţin 1 an, iar peste 85% dintre respondenţi susţin ideea ca pe lângă practica pedagogică desfăşurată în mod curent, studenţii de la Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar (PIPP) să aibă ore de practică prin participarea la concertele şi spectacolele instituţiilor de cultură din oraş pentru îmbogăţirea culturii generale.
Studiul de faţă doreşte să atragă atenţia asupra unor posibile soluţii în direcţia formării pedagogice iniţiale pentru ca educaţia muzicală din ciclul primar să aibă un efect mai puternic asupra formării elevilor, a viitoarei generaţii şi implicit a viitoarei societăţi din România. În acest context, „neuroeducaţia” poate oferi răspunsuri bazate pe rezultate ale cercetării asupra transferului cognitiv şi activării atenţiei sau căilor de memorare şi instruirii multisenzoriale (Curtis & Fallin, 2014). Această viziune oferă educatorilor şi profesorilor de muzică o nouă abordare a educaţiei muzicale la clasă bazată pe metode şi mijloace care să stimuleze activitatea ambelor emisfere cerebrale, iar acest fapt se poate realiza doar printr-o formare muzicală de calitate a viitoarelor cadre didactice.

Cuvinte cheie: ciclul primar, educaţie de calitate, educaţie muzicală, politici educaţionale

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ACTUALITATEA CONCEPŢIEI DESPRE EDUCAŢIE A SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR | Iuliana PÎRVU, Constantin CUCOŞ
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Lumea actuală, caracterizată printr-o dinamică plină de fluctuaţii şi provocări continue, ne obligă la o schimbare de perspectivă în privinţa fenomenului educaţional. Se constată astfel o preocupare pentru dezvoltarea integrală a fiinţei umane, astfel încât aceasta să facă faţă imperativelor contemporaneităţii. Articolul de faţă constituie ocazia favorabilă sublinierii ideii că despre formarea armonioasă a individualităţii umane s-a scris în urmă cu multe secole. Sfântul Ioan Gură de Aur a tratat întreaga polivalenţă a temei educaţiei, subliniind că orice proces educativ responsabil urmăreşte dezvoltarea holistică a persoanelor. Astfel, în prezentul articol ne-am propus o comparare a discursului pedagogiei moderne cu cea creştină, prin care să demonstrăm actualitatea concepţiei despre educaţie a pedagogului antiohian. În acest sens, am investigat măsura în care ideile pedagogice hrisostomiene se intersectează cu teoriile actuale ale dezvoltării personalităţii. De asemenea, prin intermediul unei analize de conţinut, am verificat frecvenţa cu care tema creşterii şi educaţiei copiilor se regăseşte în lucrările Sfântului Ioan Hrisostomul, în raport cu temele recurente. În plus, am analizat recomandările privind procesul de devenire, virtuţile şi valorile vehiculate în scrierile Sfântului Ioan Gură de Aur, în perspectiva valorificării acestora în context formative contemporane. Rezultatele acestor demersuri evidenţiază că, în textile marelui pedagog creştin, identificăm aspecte în acord cu idealul educaţional actual al şcolii româneşti. Considerăm utile sugestiile pedagogice şi exemplele de bune practici avansate, acestea fiind actuale prin prisma principiilor, metodelor şi conţinuturilor care răspund nevoilor şi particularităţilor beneficiarilor procesului educaţional.

Cuvinte cheie: dezvoltare holistică, factorii educaţiei, formarea personalităţii, pedagogia creştină, principii didactice hrisostomiene

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


RECENZII

MARIA DORINA PAŞCA, NOI STRUCTURI ÎN PEDAGOGIA MEDICALĂ. Târgu Mureş, Editura Ardealul, 2020, 200 pagini, ISBN 978-606-8372-68-6 | Réka KUTASI
Vezi recenzia

EMIL PĂUN (COORD.), ŞCOALA VIITORULUI SAU VIITORUL ŞCOLII? PERSPECTIVE ASUPRA EDUCAŢIEI POSTPANDEMICE. Iaşi, Editura Polirom, 2022, 234 pagini, ISBN 978-973-46-8934-7 | Mihaela BADEA, Gina Florentina TUDORACHE
Vezi recenzia


* * *

Proiectul Erasmus+ EIPSI: Practici bazate pe dovezi pentru incluziunea şcolară | Claudia JARNEA, Marcela Claudia CĂLINECI, Luminiţa Doina MITROFAN, Aura STĂNCULESCU, Robert FLOREA
Vezi lucrarea


NUMĂR ÎNTREG

Revista de Pedagogie (JOURNAL OF PEDAGOGY) 2022 (2) – LXX

STUDII

MODELE ÎN UTILIZAREA TEHNOLOGIEI DIGITALE ÎN RÂNDUL CONSILIERILOR ŞCOLARI DIN ROMÂNIA | Mihai IACOB, Octavia BORŞ
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Tehnologia digitală este prezentă în toate aspectele practicilor de consigliere şcolară din România, dar, în prezent, dispunem de puţine dovezi şi exerciţii de reflecţie critică privind modul în care ea este utilizată în activităţile de zi cu zi. Scopul studiului a fost să strângă informaţii privind practicile şi resursele associate cu consilierea şcolară, cu accent pe utilizarea tehnologiei digitale. Prin intermediul unui chestionar online, au fost colectate 528 de răspunsuri valide de la consilieri din cele 42 de unităţi administrative ale României. Am folosit analiza de cluster pentru a identifica patternuri de utilizare a tehnologiei digitale, din care au rezultat trei grupuri: a) utilizare comprehensivă a tehnologiei digitale; b) utilizare mai puţin frecventă a tehnologiei digitale şi c) utilizare regulate pentru anumite sarcini profesionale. O serie de caracteristici socio-demografice au fost folosite pentru a prezice apartenenţa la grupuri. Articolul discută implicaţiile acestui studiu explorativ şi identifică potenţiale acţiuni şi direcţii de cercetare.

Cuvinte cheie: Consiliere şcolară, consiliere şi orientare în carieră, tehnologie digitală

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


EXPERIENŢE DE ÎNVĂŢARE ALE ELEVILOR PRIN INTERMEDIUL PROIECTELOR ETWINNING | Luminiţa CATANĂ, Angelica MIHĂILESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul evidenţiază perspectiva elevilor referitoare la experienţa lor în programul eTwinning, la investiţia lor de resurse, aşteptările, precum şi rezultatele şcolare şi personale obţinute ca urmare a implicării lor. Sunt analizate opiniile elevilor despre dimensiunea colaborativă a acestor proiecte în contexte noi de învăţare, eficienţa comunicării, perspectivele dezvoltării personale, competenţele formate, starea de bine şi motivaţia pentru învăţare. Articolul are la bază analiza secundară a datelor colectate în cadrul unei cercetări derulate în anul 2021, pe un eşantion de 921 de elevi de gimnaziu şi liceu, care a avut ca scop evaluarea efectelor Acţiunii eTwinning în România. Articolul se centrează pe analiza datelor calitative referitoare la experienţele de învăţare pe care Acţiunea eTwinning le-a oferit elevilor participanţi.

Cuvinte cheie: Curriculum aplicat în viaţa de zi cu zi, diversitate culturală, experienţe educaţionale, învăţare prin colaborare

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


CARTOGRAFIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE PROFESORILOR EXCELENŢI: UN STUDIU FENOMENOLOGIC | Miruna Luana MIULESCU, Antoaneta-Firuţa TACEA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Predarea este o componentă crucială a oricărei abordări echilibrate pentru asigurarea unei educaţii de calitate. Cu toate acestea, nu există o concepţie adecvată şi integrată a calităţilor de bază care asigură excelenţa în predare. Studiul nostru urmăreşte să descopere oameni care exemplifică excelenţa în predare cu scopul de a determina un set de caracteristici asociate excelenţei. Participanţii la acest studiu au fost profesori de şcoală primară (n=11) din România. În cadrul unei investigaţii de tip calitativ, datele au fost colectate prin interviuri semistructurate şi observaţii la clasă. Principalele constatări sugerează că nu există un model unic pentru excelenţa în predare. Potrivit datelor, există trei aspecte cheie care pot fi atribuite unei predări excelente: pasiunea pentru predare, relaţiile autentice cu elevii şi reflecţia critică. Sunt discutate recomandări pentru susţinerea predării de înaltă calitate.

Cuvinte cheie: Date calitative, pasiune pentru predare, profesori excelenţi, reflecţie, relaţia cu elevii

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


DREPTUL LA SĂNĂTATE AL PROFESORILOR ÎN DISCURSUL POLITICILOR DIN TIMPUL PANDEMIEI DE COVID-19 ÎN UNGARIA ŞI ROMÂNIA | Leyla SAFTA-ZECHERIA, Mihaela MITESCU MANEA, Eszter NEUMANN
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În gestionarea răspândirii virusului Sars-Cov-2 guverne din toată lumea au ales la debutul pandemiei de Covid-19 să suspende educaţia faţă-în-faţă în şcoli. În acest sens, România şi Ungaria nu au făcut excepţie. Ulterior cele două ţări au adoptat traiectorii de politici divergente: în timp ce în Ungaria şcolile au rămas deschise pentru a permite părinţilor să lucreze, în România educaţia faţă-în-faţă în şcoli a rămas suspendată pentru perioade ample de timp. Lucrarea analizează aceste două cazuri contrastante din perspectiva analizei critice a cadrelor de politici publice (Dombos et al., 2012). Obiectul analizei vizează declaraţiile de poziţii în relaţie cu politicile publice ale actorilor guvernamentali şi non guvernamentali din România şi Ungaria din timpul primelor trei valuri de Covid-19 (martie 2020 – iulie 2021). Întrebarea de cercetare urmărită este: Cum au fost cuprinse dreptul profesorilor la sănătate, precum şi criza sanitară din educaţie în cadrul dezbaterilor de politici educaţionale din România şi Ungaria din timpul pandemiei de Covid-19? Experţi din cele două ţări au selectat declaraţii despre politici publice relevante, care au fost codificate inductiv. Codificarea s-a centrat pe dreptul la educaţie, dreptul la sănătate şi relaţia dintre activitatea economică şi educaţie. În această lucrare arătăm în ce fel dreptul la sănătate al cadrelor didactice a fost un aspect central dezbătut în cele două ţări de către reprezentanţi guvernamentali, partide politice de opoziţie, sindicate, ONG-uri şi alţi stakeholderi educaţionali. În final, emitem recomandări pentru gestionarea, din punctul de vedere al politicilor publice, altor context similare.

Cuvinte cheie: Analiza critică a cadrelor (de politici), condiţiile de muncă ale cadrelor didactice, dreptul la sănătate, managementul crizelor

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


REFLECŢII, PERCEPŢII ŞI PRACTICI ÎN FORMULAREA ŞI EVALUAREA TEMELOR PENTRU ACASĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR | Iasmina NEGRU, Simona SAVA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Temele pentru acasă reprezintă un subiect controversat, ce suscită, în mod frecvent, atenţia profesorilor şi a cercetătorilor, care caută să identifice modalităţile de a le face cât mai atractive şi plăcute, mai relevante şi formative. Există multiple puncte de vedere contradictorii, dar şi date explicative, empirice, cu privire la utilitatea temelor pentru acasă, la volumul şi natura lor, la scopul pentru care sunt acordate şi la impactul acestora asupra elevilor. Scopul studiului a fost de a identifica reflecţiile, percepţiile şi practicile declarate ale unor profesori din învăţământul primar, cu privire la acordarea şi evaluarea temelor pentru acasă. Astfel, 10 profesori de învăţământ primar au completat jurnale de reflecţie pe marginea temelor pentru acasă, între 26 mai şi 25 iunie 2021 (perioadă din anul şcolar când au loc şi evaluări şi recapitulări finale, şi se face, treptat, trecerea spre vacanţă). Profesorii au fost rugaţi să consemneze în jurnalele de reflecţie la fiecare două zile. Codarea şi analiza consemnărilor din jurnalele de reflecţie s-a realizat cu MAXQDA, distingându-se aspecte legate de temele pentru acasă, precum: scopul şi rolul temelor pentru acasă, metode eficiente de acordare a temelor, implicarea părinţilor, timpul de realizare potrivit, volumul, natura temelor etc. Rezultatele studiului, informaţionale pentru profesorii practicieni şi experţi educaţionali deopotrivă, relevă percepţiile profesorilor în legătură cu gradul de implicare a copiilor şi a părinţilor, dozarea corespunzătoare a efortului şi timpul potrivit de rezolvare a temelor pentru acasă, practici de acordare, realizare şi evaluare a temelor pentru acasă.

Cuvinte cheie: Învăţământ primar, jurnal de reflecţie al profesorului, temă pentru acasă

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ ÎN ROMÂNIA: O ANALIZĂ DE CONŢINUT A MANUALELOR DE EDUCAŢIE SOCIALĂ PENTRU ELEVII DE CLASA A VI-A | Magda Cristina TUNEGARU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În această lucrare ne propunem să examinăm manualele de educaţie interculturală,disciplină care a fost introdusă în România, în noua programa şcolară pentru gimnaziu în anul 2017, la clasa a VI-a. Cercetarea foloseşte analiza de conţinut pentru a identifica şi analiza tematicile culturale, tipurile de interacţiuni propuse, măsura în care aceste manuale abordează subiectele justiţiei sociale. Vom avea în vedere atât elementele textuale, cât şi pe cele vizuale ale eşantionului.
Datele sunt analizate pe patru niveluri, folosind perspectiva justiţiei sociale, în principal conceptualizarea opresiunii realizată de către Iris Young. În primul rând, explorăm nivelul micro care se referă la atitudinile şi valorile personale; apoi nivelul macro care cuprinde factori istorici şi politici. În continuare, examinăm dimensiunea internaţională cuprinsă în eşantion. În cele din urmă, ne interesează atitudinea autorilor. În acest scop, folosim cadrul conceptual al lui Hilliard (2014) creat pornind de la Gray (2010) – la care am adăugat 12 subiecte – şi Risager (1991). De asemenea, cercetarea propune analize şi investigaţii suplimentare pe tema educaţiei interculturale în România.

Cuvinte cheie: Analiză de conţinut, educaţie interculturală, justiţie socială, manual

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


„VOM URMĂRI UN VIDEOCLIP…”: LECŢII ÎNVĂŢATE ÎN TIMPUL CLASEI ESP | Andreea BAN, Adrian NĂZNEAN
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Pandemia de COVID-19 care a forţat transferul educaţiei din mediul fizic în cel virtual a dus la exploatarea diverselor materiale şi resurse pentru predarea limbii engleze în scopuri specifice. Utilizarea videoclipurilor în lecţiile online a fost examinată într-un studiu realizat pe patru grupuri de studenţi cu abilităţi mixte expuse la diferite videoclipuri educaţionale în proporţii diferite. Videoclipurile au avut drept obiectiv principal îmbunătăţirea însuşirii vocabularului limbii engleze pentru scopuri specifice, şi anume pentru inginerie şi medicină. Studenţii au fost împărţiţi în patru grupuri, două grupuri de inginerie şi două de medicină. Toţi studenţii erau în al doilea an de studii de licenţă şi toţi aveau două cursuri de limba engleză pe săptămână. Un grup de inginerie şi unul de medicină au urmărit cel puţin două videoclipuri pe curs, în timp ce celelalte grupuri doar unul sau niciun videoclip pe curs. Achiziţia de vocabular a fost evaluate folosind întrebări cu alegere multiplă, formare de cuvinte şi exerciţii de completare a spaţiilor, în timp ce activităţile de vorbire au fost desfăşurate în grupuri mai mici în săli virtuale. În urma perioadei de 10 săptămâni, nu doar vocabularul studenţilor s-a îmbunătăţit, ci şi abilităţile lor de vorbire, în special în grupurile care au urmărit cel puţin două videoclipuri în timpul unui curs, pe când celelalte grupuri au arătat doar o îmbunătăţire modestă a dobândirii vocabularului şi a abilităţilor de vorbire.

Cuvinte cheie: Abilităţi de vorbire, engleza pentru scopuri specifice, însuşirea vocabularului, videoclip

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


EXPLORAREA PROCESULUI DE DEZVOLTARE A CARIEREI ÎN CAZUL STUDENŢILOR ROMI DIN ROMÂNIA | Ştefana BUHĂESCU-CIUCĂ, Georgiana IONIŢĂ
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest studiu s-a bazat pe interviuri semi-structurate pentru a explora procesul de dezvoltare a carierei şi factorii de influenţă în rândul a opt studenţi romi. În urma analizei, au fost sintetizate opt domenii: 1) criterii de alegere a unei opţiuni de carieră, 2) modele de rol, 3) personalitate proactivă, 4) sprijin, 5) bariere, 6) valori în muncă, 7) conştiinţă critică, 8) relevanţa îndrumării în carieră. Rezultatele arată că familia este o sursă esenţială de sprijin moral, modele de rol şi persuasiune în alegerea anumitor opţiuni educaţionale şi de carieră. Participanţii au luat decizii în special pe baza intereselor pe care le aveau în legătură cu anumite domenii şi au valori de muncă legate predominant de prestigiu şi recompense financiare adecvate nevoilor lor. Toţi participanţii au primit sprijin prin măsuri pozitive şi au demonstrat o personalitate proactivă în valorificarea formelor de sprijin primite şi depăşirea barierelor pe care le-au întâlnit, cele mai frecvente fiind legate de constrângerile financiare. Toţi studenţii participanţi au o imagine clară a modului în care etnia lor este percepută în societate şi pe piaţa muncii şi unii dintre ei sunt implicaţi activ în îmbunătăţirea contextului socioeconomic al tinerilor romi.
Cuvinte cheie: Conştiinţă critică, influenţe sociale, luarea deciziilor în carieră, studenţi de etnie romă, valori în muncă

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ROLUL CREDINŢELOR IRAŢIONALE ŞI AL STRESULUI PERCEPUT ÎN DEZVOLTAREA ATITUDINILOR DISFUNCŢIONALE ÎN RÂNDUL STUDENŢILOR | Simona A. PASCAL, Alina C. CHIVU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Literatura de specialitate indică aspecte problematice în ceea ce priveşte funcţionarea psihologică a studenţilor. Starea de bine a acestora poate fi afectată de anumite probleme cu care se pot confrunta, precum cele academice, personale, financiare sau sociale. Teoriile cognitive susţin faptul că la originea consecinţelor psiho-emoţionale se află un model de gândire disfuncţional. Acesta poate determina modul în care oamenii percep evenimentele sau atitudinile lor cu privire la situaţiile pe care le trăiesc. Toate aceste aspecte joacă un rol important în privinţa sănătăţii psihice. Astfel, primul obiectiv al prezentului studiu a fost acela de a identifica posibilele asocieri între atitudinile disfuncţionale, credinţele iraţionale şi stresul perceput în rândul studenţilor. Al doilea obiectiv a fost acela de a testa dacă relaţia dintre credinţele iraţionale şi atitudinile disfuncţionale este explicată de stresul perceput, prin intermediul unui model de mediere. În cadrul acestei cercetări, 148 de studenţi au completat trei scale psihologice care măsoară următoarele constructe: atitudini disfuncţionale, credinţe iraţionale şi stres perceput. În general, rezultatele au evidenţiat asocieri negative şi slabe între atitudini şi cogniţii (r = -.265, p = .001) şi stres perceput şi atitudini (r = -.167, p = .043), dar o relaţie pozitivă între cogniţii şi stres perceput (r = .312, p < 0.001). De asemenea, analiza de mediere a arătat că există reticenţe cu privire la faptul că stresul perceput explică relaţia dintre cogniţiile iraţionale şi atitudinile disfuncţionale. Aceste constatări preliminare ar putea reprezenta un prim pas în practica educaţională pentru a îmbunătăţi evaluarea credinţelor şi atitudinilor în rândul studenţilor, caracterizându-le ca elemente importante. Cuvinte cheie: Atitudini disfuncţionale, cogniţii iraţionale, model de mediere, stres perceput

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


RECENZII

MARIN MANOLESCU, EXIGENŢE MERITOCRATICE ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ. Bucureşti, Editura Universitară, 2022, 394 pagini, ISBN 978-6-062-81529-5 | Ioan NEACŞU
Vezi recenzia

STANISLAS DEHAENE, HOW WE LEARN. THE NEW SCIENCE OF EDUCATION AND THE BRAIN (CUM ÎNVĂŢĂM. NOUA ŞTIINŢĂ A EDUCAŢIEI ŞI A CREIERULUI). Marea Britanie, Editura Penguin, 2021, 352 pagini, ISBN 978-0-141-98030-3 | Andreea-Diana SCODA
Vezi recenzia

P O R T R E T E

FĂRÂME CULESE DIN FORMULA UNEI VIEŢI | Dan BADEA
Vezi lucrarea

REFLECŢII DESPRE EDUCAŢIE ŞI PEDAGOGIE. INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMIL PĂUN, LA 85 DE ANI | * * * *
Vezi lucrarea


NUMĂR ÎNTREG

APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 1 / 2023

Locul publicării
România

Tipul publicației
Online și tipărită

Data publicării
Iunie 2023

Publicată de
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație

ISSN
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica

Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz  şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile sunt dedicate stimulării dezbaterii și facilitării consolidării unei rețele academice între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte.

Numărul 1 din 2023 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe tematica „Provocări, progres, inovație în educație”. Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează subiecte precum:

  • priorităţi în politicile educaţionale actuale;
  • analize comparative pe niveluri de învățământ, analize comparative transnaționale;
  • tehnologiile digitale în educație;
  • percepții și stereotipuri, discriminare, (cyber)bullying în mediul școlar;
  • consilierea școlară și consilierea carierei;
  • parteneriate școală-familie-comunitate;
  • stare de bine și educație socio-emoțională, școli incluzive.

Numărul 1 din 2023 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat de dr. Speranța Țibu, cercetător științific II și Marius Lazăr, cercetător științific III.

 

Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 30 decembrie 2022. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 1 martie 2023.

 

Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română  sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic, ROAD și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

RP – 2022 – 1

STUDII

ANTREPRENORIATUL SOCIAL CA ABILITATE A VIITORILOR PROFESORI | Mihaela INĂŞEL, Daniel LUCHEŞ, Simona SAVA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Capacitatea de a gândi creativ, de a identifica idei şi soluţii noi, de a-şi asuma riscuri, atitudine proactivă, iniţiativă, încredere în sine, intenţii sociale şi inovatoare, pentru a contribui la „well-being-ul societal” sunt competenţe listate distinct în Busola învăţării 2030 (OECD, 2019a). Astfel de abilităţi sunt asociate deopotrivă competenţei de antreprenoriat social (CAS). Constructori semnificativi pentru CAS sunt: asumarea de riscuri, încrederea în sine, creativitatea personală (scala lui Konakli şi Göğüş, 2013), respectiv trăsăturile personale, caracteristicile sociale şi caracteristicile de iniţiativă socială (scala lui Capella-Peris şi colab., 2019), ambele scale, dezvoltate pentru profesori, fiind folosite şi pentru acest studiu.
Pentru a forma aceste capacităţi educabililor, profesorii, ca modele pentru elevii lor, trebuie să posede CAS. Ne propunem astfel să identificăm în ce măsură demonstrează abilitare pe această dimensiune viitorii profesori, specialişti în ştiinţele educaţiei din România, aflaţi la studii universitare de licenţă.
Am investigat aspecte ale elementelor de CAS în rândul studenţilor de la Pedagogie, Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar şi Psihopedagogie specială. Au participat 509 respondenţi, studenţi din anii I şi III, care au frecventat programe de studii de licenţă din nouă universităţi publice.
Rezultatele studiului evidenţiază posibile relaţii între asumarea riscurilor şi trăsăturile personale, elementele de creativitate personală, dar nu au fost identificate diferenţe semnificative statistic ale CAS între studenţii de anul I şi cei de anul al III-lea.
A identifica în ce măsură CAS este prezentă la studenţi, viitori profesori, este un referenţial pentru ofertanţii de programe educaţionale, în sensul unor posibile decizii de reconsiderare curriculară.

Cuvinte cheie: Antreprenoriat social în educaţie, educaţie antreprenorială şi socială, competenţa antreprenorială socială la profesori

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


SECURITATE EMOŢIONALĂ ŞI ADAPTARE LA STUDENŢI ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI DE COVID-19 | Roxana BOBU, Oana JITARU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Pandemia de COVID-19 a provocat schimbări sociale, economice şi în plan personal. Strategiile impuse de guverne la nivel mondial au generat un model de acţiune, care ulterior a fost preluat şi particularizat la nivel de ţară. Deşi aceste strategii au avut rolul proactiv de reducere a riscului de infectare, consecinţele lor au fost multiple. În acest context, sistemul educaţional a fost determinat să-şi regândească modul de realizare a activităţilor. Analiza realizată de noi are în vedere sentimentul de securitate emoţională trăit de studenţi în timpul activităţilor didactice online.
În acest context, a fost realizată o cercetare calitativă, bazată pe utilizarea metodei focus-grup. Participanţii la investigaţie au fost studenţi aparţinând celor 11 facultăţi cu profil tehnic din cadrul Universităţii „Gheorghe Asachi”. Au fost organizate trei focus-grupuri pe ani de studiu – I, II şi III. Scopul urmărit a vizat efectele educaţiei online în context pandemic asupra studenţilor, din perspectiva „sentimentului de securitate emoţională”. Obiectivele s-au axat pe identificarea dificultăţilor individuale trăite de studenţi şi analiza strategiilor de adaptare utilizate. Rezultatele au identificat sentimente precum frică, anxietate, tristeţe, nesiguranţă care s-au acutizat odată cu distanţarea de facultate şi prieteni. Înţelegerea felului în care pandemia a afectat studenţii este importantă pentru profesori şi le permite să identifice modalităţi adecvate de a veni ulterior în sprijinul lor.

Cuvinte cheie: Educaţie online, securitate emoţională, strategii de adaptare

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


UNIVERSITĂŢILE ŞI PANDEMIA: A FI CONFORTABIL CU AMBIGUITATEA | Miruna Luana MIULESCU, Mihaela STÎNGU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Ca urmare a închiderii instituţiilor de învăţământ superior, studenţii şi profesorii au fost nevoiţi să se adapteze rapid la predarea şi învăţarea online. Necesitatea de a proiecta medii de învăţare pentru studenţi implică alegeri, ajustări şi decizii pentru a răspunde nu numai aşteptărilor studenţilor, ci şi condiţiilor în care universităţile trebuie să funcţioneze. Studiul nostru urmăreşte să exploreze practicile inovatoare folosite de educatori care le-au permis acestora să creeze săli de clasă atractive în cadrul programului de formare iniţială a profesorilor în timpul pandemiei de Covid-19. Participanţii la acest studiu au fost educatori (n=9) de la departamentul de formare a cadrelor didactice. În cadrul unei investigaţii de tip calitativ, datele au fost colectate prin participarea la interviuri semistructurate prin intermediul programului software de videotelefonie ZOOM.
Principalele constatări sugerează provocarea adusă de cadrul de instruire digital pentru experienţele cadrelor didactice universitare. Schimbarea bruscă a activităţilor şi condiţiilor instituţionale de predare a remodelat practicile pedagogice şi a provocat educatorii să identifice şi să răspundă într-un mod creativ nevoilor studenţilor, cu ingeniozitate şi rapiditate. Prin urmare, este esenţial ca educatorii să păstreze avantajele acumulate din munca de acasă în moduri care să le transforme practica.

Cuvinte cheie: Covid-19, formarea profesorilor, practici inovatoare, tehnologie

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


STRATEGII MANAGERIALE PENTRU ASIGURAREA ACCESULUI LA EDUCAŢIE ÎN CONTEXT PANDEMIC | Aura ŢABĂRĂ
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul prezintă datele unui studiu realizat în anul 2021, în judeţul Iaşi, cu scopul de a identifica demersurile manageriale utilizate de directorii şcolilor defavorizate în vederea asigurării accesului la educaţie pentru toţi copiii. Strategia de culegere a datelor a urmărit un design mixt (cantitativ şi calitativ) şi s-a desfăşurat în şase şcoli defavorizate din judeţul Iaşi, trei din mediul urban şi trei din mediul rural. În aceste şcoli studiază aproximativ 5000 de copii, de la nivelul preşcolar până la cel liceal. Au fost analizate 18 baze de date cu privire la rezultatele şcolare ale elevilor, la programele remediale implementate şi la resursele tehnologice digitale utilizate de şcoli pentru a asigura accesul egal la educaţie. Datele cantitative au fost coroborate cu datele calitative obţinute din cele şase interviuri realizate cu directorii şcolilor. Concluziile cercetării ilustrează faptul că pandemia de COVID-19 a accentuat problemele privind accesul la educaţie. Astfel, un sfert din elevii care învaţă în cele şase şcoli incluse în cercetare (1167 de copii din totalul de 4714) au studiat în primul semestru al anului şcolar 2020-2021 doar prin pachete educaţionale şi nu au beneficiat de cursurile online, de interacţiunea cu colegii şi cu cadrele didactice pe perioada unui întreg semestru. Au fost iniţiate proiecte educaţionale pentru diminuarea efectelor negative, dar problema rămâne, având consecinţe de durată.

Cuvinte cheie: Acces la educaţie, criză educaţională, strategie managerială

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


NOI INFLUENŢE ŞI ACCENTE ÎN DESIGNUL INSTRUCTIONAL | Vali ILIE
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Teoria proiectării instruirii s-a dezvoltat progresiv, marcând trecerea de la sensul prescriptiv, normativ, tradiţional, la cel modern, bazat pe diverse abordări care se opun reţetelor unice şi specificaţiilor rigide. Tehnologia cunoaşterii aplicată cu stricteţe, controlul riguros al etapelor de învăţare nu mai sunt astăzi în centrul atenţiei, ci modul şi nivelul de implicare în construirea cunoştinţelor, colaborarea prin utilizarea noilor tehnologii informaţionale. Tehnologia modelează modul în care predăm, învăţăm şi evaluăm, precum şi modul în care planificăm şi proiectăm aceste activităţi. Deoarece tehnologia nu face predarea mai bună sau mai rea, mai simplă sau mai complexă, ci o schimbă complet, profesorii sunt uneori confuzi în alegerea unui model de proiectare. În demersul de identificare a tendinţelor noi în domeniul proiectării didactice, ne-am concentrat pe modelele de proiectare a instruirii care încurajează creativitatea profesorilor. Am pornit de la unele dintre modelele explicative ale învăţării bazate pe tehnologie şi, în a doua parte a studiului, am proiectat o activitate didactică. Metoda de proiectare se bazează pe instrumentul Learning Designer, dezvoltat de o echipă condusă de D. Laurillard. Acesta este un instrument care sprijină procesul de proiectare, fie că este vorba de învăţare mixtă sau integral online. Instrumentul este bazat pe web şi permite crearea şi împărtăşirea experienţelor de învăţare, sprijinind integrarea tehnologiei în procesul de învăţământ.

Cuvinte cheie: Proiectare, învăţare, modele, tehnologie

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


STRATEGII RELAŢIONALE ÎN SPAŢIUL ŞCOLAR – PARTICULARITĂŢI SPECIFICE CICLULUI PRIMAR DE ÎNVĂŢĂMÂNT | Florina Magdalena ONAGA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Şcoala şi familia sunt considerate a fi piloni de bază ai educaţiei, iar între aceştia şi comunitate pendulează copilul, ca obiect şi subiect al educaţiei. Dacă aceste medii educaţionale se completează şi se susţin, atunci ele vor influenţa integrarea eficientă a copilului în activitatea şcolară şi, mai apoi, în viaţa socială.
Sistemul de învăţământ este un spaţiu al interacţiunii sociale, un spaţiu în care profesorii relaţionează pe de o parte cu elevii, iar pe de altă parte stabilesc relaţii de cooperare cu familiile elevilor şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii. Prin fiecare contact relaţional cu elevii sau părinţii, profesorii desfăşoară activităţi de creştere şi dezvoltare, de conducere şi direcţionare. La nivelul clasei de elevi, relaţiile de comunicare, de conducere a activităţii clasei, relaţiile socio-afective care se stabilesc între profesori şi elevi determină constituirea unui climat psiho-social care poate favoriza sau defavoriza optimizarea procesului didactic.
Pentru reuşita şcolară a elevului e importantă relaţia familie-şcoală. Se observă că această colaborare este mai consistentă în ultimul timp şi este caracterizată de o varietate a interacţiunilor personale între reprezentanţii şcolii şi membrii familiilor elevilor.
Prezentul articol explorează importanţa relaţiilor dintre cadrul didactic şi elevi, precum şi a relaţiilor dintre şcoală şi familiile elevilor datorită rolului pe care îl au în eficientizarea învăţării şi în dezvoltarea personalităţii elevilor. Studiul realizat în cadrul unei şcoli primare conturează importanţa strategiilor relaţionale în spaţiul şcolar.

Cuvinte cheie: Educaţie, elev, familie, strategie relaţională, şcoală

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ATITUDINI FAŢĂ DE ACTIVITATEA DIDACTICĂ ONLINE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA, ÎN CONTEXT PANDEMIC | Sabina-Adina LUCA, Bogdan GHEORGHIŢĂ
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Politicile educaţionale reprezintă, în sens larg, procesul de conducere a schimbării şi/sau de introducere a inovaţiilor în sistemul educaţional (Haddad & Demsky, 1995; Haheu-Munteanu, 2019). În activitatea de guvernare, în mod curent, ministerele de resort îşi propun să gestioneze acest proces, pornind de la programele politice asumate. Acestea presupun obiective strategice, direcţii de acţiune ori strategii de implementare. Uneori însă, diferitele crize care afectează sistemele componente ale socialului, deci şi sistemul educaţional, presupun implementarea unor soluţii contextuale, decizii luate în condiţii de incertitudine. Având în vedere contextual pandemiei de Covid-19 şi necesitatea implementării unor măsuri care să vină în întâmpinarea nevoii de protecţie a sănătăţii elevilor şi cadrelor didactice, ne propunem, prin acest studiu, să surprindem paleta de atitudini şi percepţii legate de politicile implementate, precum şi diversele schimbări survenite în pregătirea profesională a cadrelor didactice, pregătire „forţată” de necesitatea utilizării tehnologiei în activitatea didactică online. Prin intermediul unei anchete sociologice pe bază de chestionar administrat online cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar din România, ne propunem să inventariem raportările cadrelor didactice la diverse aspecte legate de organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ în contextul pandemic: începutul pandemiei şi frustrarea asociată acestui moment, pandemia şi dezvoltarea diferitelor abilităţi digitale, dar şi proiecţii de viitor în legătură cu dezirabilitatea folosirii diferitelor instrumente şi a abilităţilor digitale dezvoltate în timpul pandemiei, în activitatea didactică „post-pandemică”.

Cuvinte cheie: Atitudini, învăţământ preuniversitar, pandemia de Covid-19, România

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


COMUNICARE ŞI INTERACŢIUNE EFICIENTĂ PROFESOR-EDUCABIL – O SCURTĂ TRECERE ÎN REVISTĂ A LITERATURII DE SPECIALITATE | Adrian NĂZNEAN
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Predarea este o activitate socială cu impact formativ asupra educabililor, o activitate în care comunicarea joacă un rol esenţial. Pentru a asigura livrarea informaţiilor, un profesor poate utiliza atât elemente verbale, cât şi non-verbale. Acestea sunt instrumente utile pentru a oferi feedback educabililor, unele dintre ele putând fi utilizate în mediul virtual de predare şi învăţare. În timp ce învăţământul la distanţă se poate confrunta cu diverse limite în asigurarea unei comunicări eficiente între cursanţi şi profesor, există modalităţi de combatere a lipsei de elemente care pot conduce la o comunicare ineficientă. Această analiză a literaturii cu metode mixte va încerca să identifice modalităţile prin care se poate stabili o comunicare de succes şi constructivă între cursanţi şi profesori.

Cuvinte cheie: Comunicare eficientă, comunicare non-verbală, comunicare verbală, interacţiune, trecere în revistă

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


RECENZII

CHRISTOPHE ANDRE ŞI MUZO, ÎMI DEPĂŞESC ANXIETATEA ŞI FRICA. Bucureşti, Editura Trei, 2021, 264 pagini, ISBN 978-606-401-182-4 | Steliana LEFTER
Vezi recenzia

EMIL STAN, MANAGEMENTUL CLASEI ŞI NATIVII DIGITALI. FUNDAMENTĂRI DIN PERSPECTIVA NEUROŞTIINŢELOR. Iaşi, Editura Institutul European, 2021, 201 pagini, ISBN 978-606-24-0320-1 | Gina-Florentina TUDORACHE, Mihaela-Gabriela BADEA
Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

RP – 2021 – 2

STUDII

COPIATUL ÎN TIMPUL EXAMENELOR ONLINE – O TRECERE ÎN REVISTĂ A LITERATURII DE SPECIALITATE | Adrian NĂZNEAN
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Pandemia COVID-19 a dus la sistarea multor activităţi umane. Drept urmare, procesul educativ a fost transferat din sala de clasă într-un mediul virtual, impunând numeroase provocări atât pentru profesori, cât şi pentru educabili. Există multe probleme care, până în acest moment, nu au fost cunoscute de cadrele didactice: tehnofobia, lipsa regulilor sau ghidurilor privind învăţarea online, politeţea în mediul virtual, interacţiunea socială limitată, însă una dintre cele mai mari provocări este copiatul, o problemă de integritate academică, în timpul examenelor online. Progresele tehnologice şi aplicaţiile software pot identifica adesea cazurile de fraudă academică. Cu toate acestea, din cauza educaţiei în masă şi lipsei de pregătire a cadrelor didactice, combaterea şi prevenirea copiatului în timpul evaluării online este problematică. Această analiză critică limitată a literaturii bazată pe cercetarea empirică despre tema fraudei în timpul examenelor online va identifica factorii care duc la fraudă şi va discuta cele mai bune modalităţi de combatere şi evitare a fraudei academice.

Cuvinte cheie: Copiere, evaluare, examinare online, fraudă academică, învăţare online

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ŞCOALA ŞI PROFESORUL: SCHIMBĂRI ÎN PERCEPŢIA ELEVILOR ÎN TIMPUL PANDEMIEI | Cristian BUCUR, Laura Elena CIOLAN, Anca PETRESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Relaţia dintre mediul educaţional şi comportamentele de învăţare constituie o preocupare activă a studiilor de specialitate. Dacă Erickson, în stadialitatea socio-emoţională, ne sensibilizează asupra influenţei de natură psiho-socială a şcolarităţii prin sentimentul de sârguinţă versus inferioritate (Harwood et al., 2010), Galos şi Aldridge (2020) evidenţiază modul în care crearea unui mediu educaţional focalizat pe o creştere a percepţiei autoeficienţei în învăţare din partea elevilor generează diferențe semnificative statistic pentru 4 (din cele 9) dimensiuni investigate: echitate, claritatea sarcinilor, responsabilitatea învăţării şi orientarea către sarcină.

La rândul său, lucrarea de faţă urmăreşte să reliefeze semnificaţia şi diferenţele principalelor reprezentări psihosociale legate de şcoală şi cadrul didactic în perioada prepandemică versus cea pandemică, ultima fiind caracterizată de restricţiile şi modificările de interacţiune stabilite de guvern, care au afectat direct semestrul al II-lea al anului şcolar 2019-2020 şi ambele semestre ale anului 2020-2021.

Dimensiunile vizate în studiul nostru sunt: stările affective generale şi atitudinea globală faţă de şcoală, percepţia relaţiei cu ceilalţi colegi, percepţia relaţiei cu profesorul, percepţia şcolii ca instituţie şi clădire, părinţii ca filtru al percepţiilor faţă de şcoală, dimensiunea proiectivă asupra vieţii de şcolar.

Rezultatele analizei statistice (atât diferenţă neparametrică, cât şi corelaţii) ne determină să afirmăm că schimbările produse în percepţia asupra şcolii şi cadrului didactic sunt majore şi vor impune pe viitor atât o intervenţie sistematică, cât şi o actualizare a strategiilor educaţionale, în contextul în care cele deja dezvoltate şi aplicate în perioada pandemică nu au putut compensa modificările produse de restricţiile de desfăşurare a şcolii.

Cuvinte cheie: Elev, pandemie, percepţii, profesor, şcoală.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ÎNVĂŢARE SOCIALĂ ŞI EMOŢIONALĂ ÎN SALA DE CLASĂ. CONSILIERE ÎN ŞCOALĂ PENTRU A EVITA CONFLICTELE | Karin SONNLEITNER

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Heyse şi Erpenbeck (2009) definesc competenţa de consiliere într-un mod foarte larg ca fiind capacitatea de a consilia persoane şi organizaţii. Aceasta solicit din partea profesorilor cunoştinţe extinse de conţinut, competenţe socioemoţionale şi o gândire orientată pe soluţii. În acest cadru, articolul se concentrează pe de o parte pe identificarea bazei legale privitoare la formarea profesorilor în învăţământul superior, în ceea ce priveşte competenţa de consiliere. Pe de altă parte, articolul descrie utilizarea competenţelor de consiliere în viaţa şcolară curentă, cu referire la rezultatele discuţiilor din cadrul focus-grupului realizat în proiectul Erasmus+ SEEVAL.

Cuvinte cheie: Analiză de conţinut, conflicte în şcoală, consiliere, focus grup, învăţare socio-emoţională.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


AUTOEFICACITATEA ŞI BURNOUT-UL ÎN RÂNDUL PROFESORILOR, ÎN PERIOADA ŞCOLII ONLINE | Adela Mihaela ŢĂRANU, Ileana VĂTĂŞESCU, Bianca VĂTĂŞESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În timpul pandemiei de COVID-19, trecerea la învăţământul online a schimbat substanţial caracteristicile activităţilor profesorilor, în special datorită folosirii intensive a telecomunicaţiilor. O serie de studii recente explorează deja efectele produse de aceste schimbări de cadru asupra comportamentului individual şi atrag atenţia asupra riscurilor în zona sănătăţii mintale pentru cei implicaţi. Date anterioare indică faptul că nivelul de burnout resimţit de profesori este mai puternic decât cel al persoanelor cu alte profesii (Shoji et al., 2016), însă studiile care explorează stresul şi burnout-ul asociate cu munca online sunt incipiente.

Studiul de faţă analizează relaţia dintre burnout şi autoeficacitate pentru un lot de 50 de profesori dintr-o şcoală în care s-a trecut la predarea online. Necesitatea cercetării acestei asocieri pleacă de la premisa că eficacitatea autopercepută este importantă în mobilizarea profesorului pentru schimbările aşteptate în perioada predării online. Diferite studii indică o corelaţie inversă între autoeficacitate şi burnout (Friedman, 2003), respective între autoeficacitatea profesorului şi două faţete ale burnout-ului: epuizare emoţională şi depersonalizare (Skaalvik & Skaalvik, 2010). Ne-am propus explorarea asocierii de moment între variabilele dependente măsurate şi estimarea factorilor care au avut impact negativ asupra autoeficacităţii percepute a profesorilor în perioada lucrului în online. Chiar dacă datele surprinse nu se pot generaliza şi nu se poate vorbi despre o relaţie cauză-efect, studiul de faţă surprinde un moment real care poate fundamenta o intervenţie de ameliorare/ optimizare, cel puţin la nivelul şcolii de referinţă.

Cuvinte cheie: Autoeficacitate, burnout-ul profesorilor, pandemia de COVID-19, predare online

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PERCEPŢIA PROFESORILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR PRIVIND ASIGURAREA STĂRII DE BINE A COPIILOR, ÎN CONTEXT PANDEMIC | Mihaela GUŢU, Simona SAVA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Starea de bine, un concept des vehiculat, a intrat tot mai mult în atenţia specialiştilor şi a practicienilor, mai ales pe parcursul perioadei pandemice, a cărei anvergură a influenţat semnificativ starea de bine a tuturor. Scopul studiului comparative-corelaţional a fost investigarea percepţiilor şi practicilor profesorilor din învăţământul preşcolar românesc privind rolul lor în asigurarea stării de bine a preşcolarilor în grădiniţa de copii, în contextul pandemiei de COVID-19. Astfel, pornind de la cadrul teoretic ce delimitează factorii care influenţează starea de bine la această vârstă (Aulia et al., 2020; Kwi-Ok et al., 2020; Sönmez & Ceylan, 2016), s-au folosit Instrumentul de autoevaluare a stării de bine – IASB (Rodawell, 2019), elaborat de Universitatea din Bucureşti în cadrul proiectului Rodawell şi The Scale of Happiness Strategies for Children Used by Preschool Teachers – HSCPT (Sapsağlam et al., 2019). La chestionarea online au răspuns 149 profesori pentru învăţământ preşcolar, mai ales din judeţul Timiş. Rezultatele studiului (analizate prin Testul-T pentru două eşantioane independente, ANOVA One-Way, Corelaţia Spearman) evidenţiază existenţa unei asocieri pozitive între percepţiile şi practicile educatorilor în asigurarea stării de bine, dar şi existenţa unor diferenţe semnificative statistic între practicile cadrelor didactice din mediul urban vs. rural, în sensul că, deşi percep asemănător starea de bine a copiilor, profesorii din mediul rural tind să utilizeze mai des strategiile de înveselire. Deopotrivă, percepţiile profesorilor diferă în funcţie de modalitatea de desfăşurare a activităţii didactice în context pandemic: rolul autoperceput şi practicile dedicate pentru asigurarea bunăstării sunt mai intense în format hibrid şi online, decât în cel tradiţional.

Cuvinte cheie: Învăţământ preşcolar, pandemia de Covid-19, percepţia profesorilor, starea de bine, strategii de înveselire

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


EDUCAŢIA ONLINE ÎN ZONELE RURALE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA PANDEMIEI: PERSPECTIVELE PROFESORILOR | Cristina TUNEGARU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Din cauza ameninţării pandemiei de Coronavirus, şcolarizarea în România s-a mutat în regim la distanţă, în martie 2020. În anul şcolar următor, autorităţile din fiecare judeţ au ales scenariul pentru fiecare şcoală – şcoală online sau faţă în faţă – în funcţie de numărul de infectări la nivel local. Educaţia online a întâmpinat însă multe dificultăţi în ceea ce priveşte resursele materiale şi umane, în special în zonele rurale. În acest studiu ne propunem să explorăm perspectivele profesorilor din mediul rural despre şcolarizarea online din România, în timpul pandemiei de Coronavirus. Datele – obţinute prin interviuri şi chestionare – au fost colectate de la profesori din mediul rural care lucrează în diferite părţi ale ţării.

În acest studiu ne propunem să urmărim două direcţii principale. În primul rând, explorăm experienţele profesorilor cu privire la accesul la dotările necesare la şcoală şi acasă. Absenţa unui echipament digital adecvat şi calitatea conexiunii la internet sunt două dintre principalele preocupări pentru decidenţii de politici publice. În al doilea rând, studiul se concentrează pe practica educaţională, discutând experienţele profesorilor în cele două perioade: martie-iunie 2020 şi anul şcolar următor, până în prezent. Ne propunem să explorăm în profunzime experienţele profesorilor din mediul rural, deoarece mediul rural a fost întotdeauna dezavantajat în sistemul de învăţământ din România. Acest studiu este un punct de plecare pentru cercetări ulterioare privind pregătirea profesorilor din România şi implicaţiile învăţării la distanţă asupra profesorilor şi elevilor din mediul rural..

Cuvinte cheie: Experienţele profesorilor, pandemie, rural, şcoala online

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


RECENZII

SPERANŢA FARCA, DESPRE FRICA DE NECUNOSCUT. Bucureşti, Editura Universitară, 2020, 266 pagini, ISBN 978-606-28-1167-9 | Oana GHEORGHE
Vezi recenzia

ION ALBULESCU ŞI HORAŢIU CATALANO, e-DIDACTICA. PROCESUL DE INSTRUIRE ÎN MEDIUL ONLINE. Bucureşti, Editura Didactică, 2021, 416 pagini, ISBN 978-606-048-366-3 | Gina-Florentina TUDORACHE, Mihaela BADEA
Vezi recenzia

CEDEFOP, INVENTARUL SISTEMELOR ŞI PRACTICILOR DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII – ROMÂNIA. CareersNet national records, 2020 | Angela ANDREI
Vezi recenzia


* * *

INOVAŢIE ÎN CONSILIEREA ŞI ORIENTAREA CARIEREI: TENDINŢE INTERNAŢIONALE ŞI STUDII DE CAZ | European Training Foundation, Fusun AKKOK, Angela ANDREI, Florian KADLETZ, Hanna VORONINA, Almira ZAKIYEVA
Vezi articolul

EVALUAREA PISA ÎN ROMÂNIA
Vezi articolul


NUMĂR ÎNTREG

APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 1 / 2022

Locul publicării
România

Tipul publicației
Online și tipărită

Data publicării
Iunie 2022

Publicată de
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație

ISSN
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica

Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz  şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile urmăresc stimularea dezbaterii între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte, precum și facilitarea consolidării unei rețele academice)

Numărul 1 din 2022 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe tematica „Școala care învață: orizonturile educației, deschise de o criză globală”. Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează subiecte precum:

  • educația după pandemie – lecții învățate și perspective pe termen scurt și mediu;
  • calitatea timpului educațional al elevilor și profesorilor;
  • comunicarea în educație și efectele sale asupra învățării;
  • parteneriate școlare internaționale și rolul lor pentru inter-învățare;
  • învățământul alternativ și particular în perioada învățării la distanță.

Numărul 1 din 2022 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat  de dr. Monica Cuciureanu, cercetător științific II și Alexandra Aramă, cercetător științific III.

 

Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 17 iauarie 2022. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 7 martie 2022.

 

Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română  sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic, ROAD și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

RP – 2021 – 1

STUDII

ÎNVĂŢAREA COLABORATIVĂ ÎN CADRUL UNEI CERCETĂRI ACŢIUNE DEZVOLTATĂ PENTRU A RĂSPUNDE PROVOCĂRILOR IMPUSE DE ȘCOALA ONLINE | Leyla SAFTA-ZECHERIA, Sebastian ŞTEFANIGĂ, Ioana-Alexandra NEGRU, Francisca-Hortensia VIRAG, Anca MĂRGINEANU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Măsurile de oprire a răspândirii Covid-19 au avut un impact major asupra organizării procesului educațional. Cadrele didactice din învăţământul preuniversitar s-au confruntat cu digitalizarea activităţilor educaţionale fără să beneficieze mereu de forme adecvate de sprijin. Lucrarea de faţă prezintă rezultatele unui proiect de cercetare-acţiune care a căutat să înţeleagă şi să răspundă acestor provocări. Proiectul a luat forma unei intervenţii de învăţare deschisă adresată profesorilor în perioada aprilie – iunie 2020, urmată de o etapă de colectare şi analiză de date calitative. 37 de profesori din patru judeţe au beneficiat de sprijin personalizat oferit de 20 de tutori studenţi ai Departamentului de Ştiinţele Educaţiei ai Universităţii de Vest din Timişoara. Activităţile s-au desfăşurat la distanţă, în principal online. Prin analiza datelor generate de proiect (jurnale online de reflecţie ale studenţilor, interviuri calitative şi focus grupuri cu profesori şi studenţi), ne propunem să răspundem la întrebarea: Cum s-a constituit procesul de învăţare colaborativă într-un program de cercetare-acţiune desfăşurat în perioada de debut a învăţării online?. Învăţarea colaborativă a răspuns anumitor nevoi ale profesorilor de dezvoltare a competenţelor digitale, precum şi de sprijin pedagogic şi emoţional. Prin programul de tutorat s-au reconfigurat rolurile tradiţionale ale studenţilor ca beneficiari ai procesului educaţional, ei devenind facilitatori ai procesului de învăţare. Astfel, s-a produs un transfer de competenţe din mediul universitar către cel preuniversitar într-un ritm mai alert.

Cuvinte cheie: Cercetare acţiune, competenţe digitale, învăţare colaborativă, predare la distanţă în situaţii de urgenţă

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ÎNVĂŢĂMÂNTUL ONLINE ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI: O ANALIZĂ A DISPARITĂŢILOR ÎN IMPLICAREA ACADEMICĂ A STUDENŢILOR | Oana LUP, Elena Cristina MITREA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Implicarea în procesul de învăţământ a studenţilor este importantă pentru rezultatele învăţării şi este un factor esenţial pentru performanţele academice obţinute de către studenţi. În timp ce impactul implicării asupra rezultatelor învăţării în contextul predării faţă-în-faţă a fost studiat în detaliu, efectele sale în cadrul învăţământului online sunt mai puţin cunoscute, în special în contextul est european. Pandemia de Covid-19 din primăvara anului 2020 a forţat toate instituţiile de învăţământ superior din România să realizeze o trecere bruscă la învăţământul online de urgenţă, pe fondul unei experienţe limitate sau inexistente cu această formă de predare. Această situaţie oferă oportunitatea de a studia efectele învăţământului online asupra implicării în procesul de învățământ a studenților. Acest articol analizează disparităţile în nivelul implicării în procesul de învăţământ pe baza unui eşantion de studenţi din universităţi din România. Articolul se concentrează asupra învăţării active ca element esenţial al implicării în procesul de învăţământ, explorând diferenţe în funcţie de statutul socioeconomic, ocuparea unui loc de muncă sau timpul petrecut cu ingrijirea dependenţilor, precum şi în funcţie de condiţiile de studiu ale studenţilor. Rezultatele cercetării indică faptul că nivelul de învăţare activă este afectat negativ de lipsa unui spaţiu adecvat pentru participarea la cursurile online, problemele cu conexiunea la internet şi timpul alocat sarcinilor în gospodărie.

Cuvinte cheie: Disparităţi, implicare în procesul de învăţământ, învăţământ online, învăţământ superior

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


EDUCAŢIA UNIVERSITARĂ ÎN MEDIUL ONLINE – PROVOCĂRI ŞI POSIBILE SOLUŢII | Luminiţa Mihaela DRĂGHICESCU, Ioana STĂNCESCU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În contextul naţional şi internaţional actual, educaţia „găzduită” în mediul online, cândva doar o soluţie secundară, la care se recurgea rar, a devenit principala modalitate de a asigura continuitatea procesului de învăţare. În studiul de faţă, ne-am propus să surprindem reacţiile celor care au experimentat primii ceea ce înseamnă un proces de învăţământ derulat exclusiv online, respectiv reacţiile studenţilor, prin intermediul unui demers investigativ axat pe următoarele obiective: identificarea percepţiei acestora cu privire la eficienţa şi calitatea procesului educaţional desfăşurat în mediul online şi evidenţierea unor modalităţi de îmbunătăţire a activităţilor didactice realizate în sistem online. Principala metodă de cercetare utilizată a fost ancheta pe bază de chestionar. Acesta a fost administrat online, integrând o serie de itemi care au vizat aspecte precum: participarea studenţilor la activităţile educaţionale, beneficii ale educaţiei online, probleme întâmpinate, soluţii pentru optimizarea demersului didactic desfăşurat în mediul online. În urma demersului investigativ, menţionăm ca principale concluzii următoarele: majoritatea studenţilor chestionaţi consideră că activităţile educaţionale desfăşurate în mediul online nu au aceeaşi eficienţă ca şi activităţile directe (de tip faţă în faţă); principalele probleme evidenţiate de repondenţi au fost: supraîncărcarea, oboseala, demotivarea, dificultăţi în învăţare, în înţelegerea şi operarea cu anumite conţinuturi, conexiunea slabă la Internet, dar şi absenţa indicaţiilor necesare pentru facilitarea învăţării. Apreciem că rezultatele studiului nostru pot fi relevante pentru practicienii din domeniul educaţional, în mod special pentru cei din învăţământul universitar, dar şi pentru toţi cei interesaţi de problematica educaţiei digitale.

Cuvinte cheie: Calitatea educaţiei universitare, competenţe digitale, educaţie online, practică reflectivă, resurse digitale

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PERSPECTIVELE STUDENŢILOR PRIVIND ÎNVĂŢAREA ONLINE: SUNT ÎNDEPLINITE AŞTEPTĂRILE STUDENŢILOR DE ACTUALELE PRACTICI DE PREDARE? | Iulia GONŢA, Cristina TRIPON
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Provocările din sectorul învăţării online au determinat o cerere semnificativă privind studierea acestui tip de educaţie, ca urmare a reacţiei la COVID-19. Adaptarea la varianta online, din păcate, s-a aplicat într-un context nepregătit din punctul de vedere al formării cadrelor didactice şi a studenţilor. Această situaţie a fost cauzată de noul format al educaţiei, care are diferenţe semnificative faţă de o formare online MOOC, învăţarea tradiţională sau învăţarea la distanţă. Noul model hibrid de educaţie, determinat de pandemie, a devenit cu siguranţă o tendinţă care ar putea oferi transformări viitoare privind modurile de predare şi învăţare. Pentru a înţelege mai bine specificul acestui tip de învăţare online, am solicitat studenţilor (N = 705) de la Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti să-şi exprime părerea privind modul de desfăşurare a învăţării în timpul pandemiei. Sondajul a avut în vedere identificarea problemelor şi a aşteptărilor intervievaţilor, iar rezultatele cercetării au fost analizate în articol. Scopul nostru a fost să dezvoltăm practicile educaţionale în mediul virtual educaţional. În acest sens, am analizat componentele importante ale învăţării online, cu accent pe următoarele elemente: calitatea resurselor educaţionale utilizate pentru susţinerea conţinutului, dezvoltarea calităţii relaţiilor profesor-elev, gestionarea timpului şi a evaluării online. Articolul oferă, de asemenea, soluţii importante pentru o învăţare online eficientă, din perspectiva studenţilor.

Cuvinte cheie: Educaţie online, formarea profesorilor, învăţarea digitală, perspectiva studenţilor

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PANDEMIA COVID-19 ŞI TRANSFERUL PREDĂRII ŞI ÎNVĂŢĂRII ÎN MEDIUL VIRTUAL | Adrian NĂZNEAN
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Educaţia online este de diferite tipuri şi poate fi definită în numeroase moduri. În ultimele decenii, educaţia online a dobândit popularitate, dar a fost, de asemenea, privită cu reticenţă şi scepticism cu privire la beneficiile pe care le poate avea. Pandemia COVID-19 a fost declarată la 11 martie 2020 şi a forţat multe ţări să recurgă la starea de urgenţă şi să impună restricţii. Ca atare, multe activităţi au fost sistate, printre care şi educaţia din şcoli şi universităţi, ceea ce a dus la identificarea de soluţii rapide. Întrucât mediul online exista, clasele şi orele fizice au fost virtualizate brusc, casele au devenit medii de învăţare şi predare pentru educabili şi profesori, în timp ce aceştia din urmă s-au confruntat cu adaptarea conţinutului şi transferul acestuia pentru a putea fi livrat prin intermediul platformelor online. Cu experienţă puţină sau inexistentă în domeniul educaţiei online, profesorii au căutat modalităţi de a-şi continua activitatea aducând modificări. Deşi transformarea digitală nu este un fenomen nou, tranziţia de la sălile de clasă fizice la cele online a fost şi este încă o curbă de învăţare abruptă pentru mulţi profesori. În afară de optimizarea tehnologiei digitale pentru a o aplica educaţiei, o altă sarcină dificilă a oricărui profesor care predă în mediul online este aceea de a menţine cursanţii motivaţi şi implicaţi în desfăşurarea orelor, un aspect care poate fi realizat în diferite moduri. Acest articol discută metodele de furnizare a conţinutului şi cursurilor, motivaţia educabililor, problemele induse de tehnologie pe care le implică predarea online, evaluarea, probleme de deontologie în mediul virtual şi riscul de a copia în timpul examenelor online precum şi metode de prevenire. Această trecere bruscă a procesului educativ de la mediul fizic la cel virtual poate sta la baza cercetărilor viitoare din domeniul educaţiei.

Cuvinte cheie: Evaluare, învăţare online, livrare de conţinut, motivaţia educabililor, predare online

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


LA VREMEA DISTANŢĂRII: INVESTIGAREA EXPERIENŢELOR DE ÎNVĂŢARE ŞI PREDARE ONLINE ALE STUDENŢILOR VIITORI PROFESORI DE MUZICĂ ÎN TIMPUL PANDEMIEI COVID-19 | Miruna Luana MIULESCU, Florentina – Lavinia MATEI
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Utilizarea tehnologiei este înfloritoare într-un set tot mai mare de contexte educaţionale. Educaţia în domeniul muzical nu face excepţie, având în vedere că tot mai multe practici de învăţare sunt încorporate în mod activ în cadrul educaţional. Studiul nostru urmăreşte să investigheze experienţele de predare şi învăţare online ale studenţilor din domeniul muzical care participă la modulul psihopedagogic în timpul pandemiei Covid-19. Participanţii la studiul de faţă sunt studenţi din domeniul muzical (n = 22) înscrişi la modulul psihopedagogic în anul 2 sau 3 la universitate. În cadrul unei investigaţii calitative de tip fenomenologic, datele au fost colectate prin participarea la interviuri semi- structurate prin intermediul programului software de videotelefonie ZOOM în lunile ianuarie şi februarie 2021. Principalele constatări indică o experienţă de predare şi învăţare nici evident pozitivă, nici negativă, chiar dacă studenţii au fost nevoiţi să navigheze într-o avalanşă de cerinţe legate de tehnologie în contextul învăţării offline atât ca studenţi, cât şi ca profesori într-un timp limitat. Rezultatele studiului indică faptul că programele de pregătire a cadrelor didactice ar trebui să ia în considerare trecerea la predarea şi învăţarea virtuală ca o oportunitate de schimbare şi să depăşească practicile online de urgenţă şi să dezvolte activităţi educaţionale online de calitate.

Cuvinte cheie: Cadru didactic în formare, Covid-19, educaţie în domeniul muzical, formarea profesorilor, tehnologie

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


STUDIU PRIVIND ACTIVITATEA DIDACTICĂ ÎN CONTEXTUL PANDEMIC ACTUAL | Monica MORARU, Anda MIRON
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În contextul pandemiei Covid-19, procesul de învăţământ a suferit transformări semnificative. Profesorii, elevii, lecţiile, materialele adiţionale, temele, îndrumarea şcolară şi discuţiile şi-au găsit noi modalităţi de exprimare, în timp ce aplicaţii circumscrise deseori comunicării au devenit instrumente de lucru. Specialiştii din domeniul educaţiei au fost încurajaţi să identifice scenariile cele mai potrivite pentru specificul şcolii şi contextul local, astfel încât formarea şi dezvoltarea competenţelor elevilor să fie continue atât în acord cu programele şcolare specifice, cât şi cu noile modalităţi de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare. Dezbaterile despre digitalizarea educaţiei sunt accentuate de problemele majore cu care se confruntă structural sistemul educaţional din România. În multe unităţi şcolare din mediul rural, mai ales, digitalizarea rămâne un deziderat greu de atins. Aşa cum a recunoscut recent Ministerul Educaţiei, peste 250.000 de elevi nu au astăzi acces la infrastructura necesară pentru educaţia în timpul pandemiei. În acest moment, fără măsuri proactive de echilibrare a situaţiei, educaţia în timpul pandemiei discriminează, în loc să fie o soluţie integratoare. Studiul de faţă prezintă un model de desfăşurare a învăţământului online într-o şcoală din mediul rural: Şcoala Gimnazială nr. 1 din Valu lui Traian, judeţul Constanţa. Prin acesta, dorim să arătăm beneficiile învăţământului online, dar şi limitele acestuia, determinate, mai ales, de absenţa colaborării şi a comunicării directe dintre profesori, elevi şi părinţi într-un spaţiu adecvat procesului educaţional: şcoala şi clasa de elevi.

Cuvinte cheie: Activitate didactică, digitalizare, învăţământ online, pandemie

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


LECTURA PE ECRAN ŞI APROFUNDAREA SURSELOR: OCAZII DE ÎNVĂŢARE ONLINE PRIN VALORIFICAREA MATERIALELOR PISA | Angelica MIHĂILESCU, Ligia SARIVAN
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul valorifică rezultatele de la studiul PISA precum şi noile materiale de lectură (prin intermediul interfeţei digitale) publicate de OECD. Lectura pe ecran permite – şi incită la – accesarea rapidă a mai multor texte. Pentru informare, documentare şi, mai ales, pentru o învăţare de calitate este important de identificat sursa şi calitatea acesteia. În acest context, întrebarea de cercetare la care se referă studiul nostru este următoarea: Cum îi pregătim pe elevi pentru aprofundarea textului multiplu şi pentru identificarea informaţiilor credibile? Investigaţia s-a realizat asupra unui lot de 95 de elevi din clasele a VIII-a şi a IX-a din patru unităţi şcolare, situate în două oraşe mari, una dintre ele fiind un liceu tehnologic. Elevii au parcurs una dintre unităţile de lectură din antologia publicată de PISA OECD (Galapagos) care solicită citirea mai multor texte, provenite din surse diferite, vizualizate pe ecran, în vederea răspunsului la întrebări de comprehensiune vizând procese de complexitate diferită. În funcţie de dificultăţile elevilor şi de problemele avute în ceea ce priveşte aspectele legate de credibilitatea surselor, articolul indică soluţii de ameliorare a învăţării destinate inovării practicilor didactice. Concluzia articolului indică nevoia schimbării în selectarea şi abordarea textelor de informare, pentru a-i pregăti pe tineri spre o lectură de profunzime într-o lume în care învăţarea şi documentarea au loc preponderent prin intermediul ecranului.

Cuvinte cheie: Credibilitatea surselor, lectură de comprehensiune, PISA, text multiplu

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ENGLISH FOR THE COMMUNITY – DESCRIEREA PROIECTULUI | Nadina Carmen NICOLICI
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul de faţă este o prezentare a proiectului „English for the Community”, organizat de British Council România în parteneriat cu Romanian American Foundation (RAF), care are ca grup ţintă aproximativ 150 de profesori de limba engleză din 9 judeţe din România, profesori care predau în şcoli din mediul rural sau oraşe mici. Prima etapă a proiectului a avut loc în perioada 2018-2020, iar a doua etapă a început în luna martie 2021, urmând să se încheie în 2023. Este prezentat pe larg obiectivul principal al proiectului, acela de a asigura formare profesională pentru profesorii de limba engleză ca limbă străină care predau în şcoli gimnaziale şi licee aflate în zone cu potenţial de dezvoltare a ecoturismului. Articolul include informaţii despre modul în care proiectul a fost organizat de la început până în prezent, zonele în care acesta se derulează, cum se desfăşoară, care sunt paşii de implementare, dar şi ce impact are proiectul nu doar asupra membrilor din grupul ţintă, ci şi asupra comunităţilor locale. Un accent special este pus pe Teacher Activity Groups (TAGs), o iniţiativă inovatoare în România, de care beneficiază profesorii implicaţi în proiect. Toate acestea sunt însoţite de testimoniale din partea membrilor grupului ţintă, formatori şi beneficiari direcţi şi indirecţi.

Cuvinte cheie: Comunitate locală, dezvoltare profesională, ecoturism, profesori de limba engleză, teacher activity groups (tag-uri)

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


RECENZII

SPERANŢA FARCA, LEACURI PENTRU FRICA DE NECUNOSCUT (REMEDIES FOR FEAR OF THE UNKNOWN). Bucureşti, Editura Universitară, 2020, 269 pagini, ISBN 978-606-28-1168-6 | Andreea-Diana SCODA
Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG