Rezumat: Scopul lucrării de faţă este de a crea un inventar al caracteristicilor specifice şi virtuţilor de pedagogie muzeală, subliniind statutul acestui subiect în contextul ştiinţelor educaţiei, insistând pe importanţa obiectivelor disciplinei menţionate, pe principalele subiecte care ridică întrebări şi, de asemenea, pe contribuţia ei în ceea ce priveşte maximizarea dimensiunii de învăţământ. Un muzeu ar trebui să fie înţeles nu numai ca un mediu de formare – în sine sau în conexiune cu şcoala – dar, de asemenea, ca o modalitate de cunoaştere didactică şi de reinterpretare a realităţii.

Cuvinte cheie: pedagogie muzeală, educaţie muzeală, didactica spaţiului muzeal, educaţie nonformală, educaţie informală.

FLUENŢA ÎN COMUNICAREA INTERACTIVĂ ÎN ENGLEZĂ CA LIMBĂ STRĂINĂ | Julia RYBINSKA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: La baza elaborării articolului de faţă au stat trei întrebări: semnificaţia abordării interactiv-angajate, competenţele digitale şi predarea online, folosirea tehnicilor creative şi influenţa lor asupra competenţelor de comunicare ale elevilor. Este analizată natura comunicării şi relevanţa ei pentru diferite etape ale învăţării, este subliniată importanţa deprinderilor integratoare şi sunt analizate diferenţe şi similarităţi în învăţarea comunicării orale şi a redactării. Scopul predării limbilor străine este dat de dezvoltarea competenţelor lingvistice ale elevilor, ajutându-i să se adapteze la cerinţele societăţii, să folosească în mod funcţional limba străină pentru a obţine efectul dorit. Articolul nostru se va concentra asupra a diferite strategii şimetode care fac atractivă învăţarea limbii engleze.

Cuvinte-cheie: competenţa de comunicare, interacţiunea comunicativă în limba engleză, limbi străine, metode creative, elevi creativi.

Rezumat: În acest articol, după ce sunt analizate câteva variante de reprezentări grafice ale curriculumului mai cunoscute la ora actuală din literatura de specialitate, este propusă o nouă reprezentare grafică, utilizând o metodă mai complexă ce permite urmărirea proiecţiei curriculare în mediul sociocultural. Este o reprezentare mai exactă, pornind de la o metodă originală, aparţinând autorului, care se situează în zona interdisciplinarităţilor, la graniţa dintre pedagogie şi discipline– matematică, fizică, statistică, sociologie, psihologie, filosofie etc.

Cuvinte-cheie: curriculum, reprezentare grafică a curriculumului, sistemul sociocultural.

Rezumat: Articolul vizează prezentarea viziunii şi a principalelor recomandări cu privire la rolul şi implementarea educaţiei culturale şi artistice propuse în cadrul documentelor de politică formulate sub egida UNESCO şi a Uniunii Europene. Aspectele cu privire la educaţia artistică asupra cărora ne vom focaliza atenţia în prezentarea noastră sunt următoarele: rolul atribuit şi obiectivele urmărite, conceptualizarea, implementarea, formarea profesională a cadrelor didactice şi a artiştilor, cercetarea şi evaluarea, diseminarea rezultatelor şi a bunelor practici.

Cuvinte-cheie: educaţie artistică, politici educaţionale, conceptualizare, formare profesională, cercetare.

Rezumat: În acest articol prezentăm una dintre cele mai interesante cărţi scrise înainte de 1989: Cultura estetică şcolară (1967) de George Văideanu. Am încercat să arătăm motivele care fac şi astăzi incitant acest text despre educaţie. Un text care include pasiune pentru o cauză „minoră” (educaţia estetică), spirit critic şi o concepţie pedagogică bine articulată.

Cuvinte-cheie: cultură estetică şcolară, pedagogie estetică, educaţie estetică, estetică generală.

Rezumat: Această cercetare-reflecţie – cu variate experienţe de investigare şi de formare în arierplan– ţinteşte reconsiderarea alternativă, proreformatoare, a competenţelor văzute ca virtualităţi ale expertizei profesionale. Ea vizează, prin repoziţionare paradigmatică şi paradogmatică, bazeleconceptuale ale reconfigurăriiconstructului competenţial proformativ (cap. 2) şi, din unghiulevaluării pe criterii adecvate structurii propuse, bazelemodale ale implicării lui în edificiul curricular al formăriion-the-job procalitative (cap. 3, anexă). Împreună cu aparatul complinitor al notelor de final, textul este în fapt o sinteză1 de lucru, iar în intenţie – un punct de pornire la unprogram colaborativ decercetare-formare-dezvoltare.

Cuvinte-cheie: competenţialitate, construct competenţial, apetenţe, performare, valori transformate.

Rezumat: Trecerile de nivel din cadrul sistemului nostru tradiţional de educaţie sunt mai abrupte decât trecerile dintre sisteme de învăţământ diferite. Pentru copil este o adevărată schimbare de lume trecerea de la grădiniţă la şcoală şi de la nivelul primar la cel gimnazial. Pentru punerea în evidenţă a acestor dificultăţi şi pentru încercarea de ameliorare a lor a luat naştere proiectul de cercetare: „Acomodarea copilului cu trecerile de nivel din învăţământul obligatoriu” în cadrul Institutului de Ştiinţe ale educaţiei, a cărui prezentare generală este obiectul prezentului articol.

Cuvinte-cheie: educaţie, acomodare, nivel de învăţământ, intrarea la şcoală, intrarea în gimnaziu, şcoală.

Rezumat: Cercetarea descrisă în acest articol vizează explorarea relevanţei stilurilor de învăţare ale studenţilor pentru design-ul programelor de tip blended learning. În vederea realizării scopului propus, în cadrul acestui studiu, au participat cadre didactice şi studenţi de la CREDIS, Universitatea din Bucureşti. Au fost explorate experienţele de învăţare de tip blended existente, precum şi percepţia studenţilor şi cadrelor didactice referitoare la adaptarea instruirii, în funcţie de stilurile de învăţare ale studenţilor.

Cuvinte-cheie: blended learning, stiluri de învăţare, proiectare didactică.

Rezumat: Cercetarea a fost realizată în două etape; prima etapă a constat în structurarea şi elaborarea temelor de instruire în format blended learning pentru consiliere şi consultanţă. Cercetarea a produs pentru această etapă informaţii legate de sistemul de valori al profesorilor şi directorilor, informaţii privind tipul ideal de director şi de şcoală performantă, caracteristicile de bază ale reprezentărilor sociale ale unui director de şcoală şi ale şcolii în general; relevante sunt şi rezultatele privind modelele de comunicare organizaţională, temele comunicării şi utilitatea atribuită competenţelor de comunicare: pentru a preveni aspectele negative din viaţa şcolară, pentru utilizarea instrumentelor de analiză şi diagnostic sau de specializare în domenii privind formarea. În a doua etapă a cercetării a fost realizată analiza de impact a cursului, au fost identificate diverse categorii de dificultăţi întâmpinate în lucrul pe platforma de instruire Moodle, au fost evaluate facilităţile oferite pentru descărcarea de materiale, accesul la materialele de instruire, relevanţa şi calitatea conţinutului temelor.

Cuvinte-cheie: program de instruire, blended learning, managementul educaţional, managementul calităţii.

Rezumat: Noile media fac o concurenţă fără precedent lecturii – atât celei de informare, cât şi celei de plăcere. Ca educatori putem blama epoca digitală pentru neajunsurile din şcoală. Într-o perspectivă pesimistă, elevii se lasă limitaţi de folosirea extinsă a internetului şi devin superficiali pe viaţă. Putem îmbrăţişa însă şi o viziune optimistă, în care instrumentele informatice, acordate unui demers didactic bine proiectat, devin catalizatoare pentru învăţarea de calitate şi lectura de profunzime. Articolul de faţă porneşte de la câteva concluzii ale unor studii recente de cogniţie şi oferă exemple de activităţi reuşite la clasă, unde elevii, prin utilizarea noilor media, intră firesc şi eficient în spaţiul literaturii, interiorizând concepte operaţionale şi asumând valori.

Cuvinte-cheie: noile media, didactica literaturii, TIC în practica la clasă, competenţe de lectură.

Rezumat: Scopul acestui studiu constă în explorarea stilurilor de învăţare şi analiza atitudinii faţă de sine. Am inclus în cercetare un eşantion de studenţi de la Facultatea de Psihologie şi de la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Pentru realizarea studiului am aplicat un chestionar de identificare a stilurilor de învăţare adaptat după P. Honey şi A. Mumford (1986) şi un chestionar pentru măsurarea atitudinii faţă de sine (Attitudes Towards Self – ATS) al lui C. S. Carver (2008). Eşantionul selectat aleator a cuprins 57 de studenţi la Psihologie şi 59 de studenţi la Politehnică, majoritatea cu vârste cuprinse între 19 şi 26 de ani. Rezultatele obţinute au condus la confirmarea ipotezelor cercetării: nevoia de mentorat este mai mare la studenţii umanişti, stilul reflexiv corelează cu tendinţa de generalizare, iar stilul teoretizant corelează cu fixarea standardelor înalte. Studiul de faţă oferă o premisă de lucru pentru studii mai ample dedicate stilurilor de învăţare şi atitudinii faţă de sine a studenţilor.

Cuvinte-cheie: stiluri de învăţare, mentorat, atitudine faţă de sine.

Rezumat: Lucrarea prezintă pe scurt principalele concepte pe care se fundamentează cursul de consiliere şi consultanţă managerială în mediu on line şi face to face pentru personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, proiectat şi implementat în judeţul Vrancea în anul 2013 de o echipă de cercetători din Laboratorul de Consiliere şi Management Educaţional din cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.

Cuvinte-cheie: consiliere, consultanţă managerială, cultură organizaţională, leadership, personal de conducere.

Rezumat: Articolul descrie importanţa abordării unui demers centrat pe competenţe în programul Job Orientation Training for Businesses and Schools programme (JOBS) – Formarea pentru orientarea pe piaţa muncii în mediul de afaceri şi în şcoli din România. Accentul este pus pe diferitele arii de competenţă şi pe aplicarea acestora în cadrul componentelor relevante ale proiectului. Descrise dintr-o perspectivă elveţiană, experienţele obţinute în urma implementării unor astfel de programme centrate pe competenţe sunt prezentate ca o concluzie în vederea unei dezvoltări ulterioare şi al transferului de cunoaştere.

Cuvinte-cheie: orientarea pentru un loc de muncă, orientarea carierei, competenţe, formare centrată pe competence, învăţare centrată pe elev, material didactic.

Rezumat: „Firma de exerciţiu” reprezintă o metodă modernă de învăţare interactivă, aplicată cu succes în liceele tehnologice. Articolul de faţă realizează o analiză a acestei metode, aplicate într-un mediu virtual de afaceri creat prin înregistrarea firmelor de exerciţiu în centrala ROCT, compartiment al CNDÎPT din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. Rolul înfiinţării firmelor de exerciţiu care funcţionează într-un mediu virtual este acela de a dezvolta competenţele de antreprenoriat dinamic ale elevilor, asemănător unui mediu concurenţial real în plină formare.

Cuvinte-cheie: firma de exerciţiu, mediu virtual, învăţare aplicată.