ABORDĂRI TEORETICE
CEVA NOU, CEVA VECHI… REFLECȚII ASUPRA ROLULUI TEXTULUI LITERAR ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ENGLEZĂ CA LIMBĂ STRĂINĂ | Stela ROŞCOVAN
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie
Rezumat: Articolul de faţă subliniază valoarea instructiv-educativă a textului literar în cadrul orelor de limba engleză ca limbă străină, sugerând diverse strategii care pot fi implementate în vederea dezvoltării competenţei de comunicare a elevilor, şi anume cele euristice. Metoda comunicativă a contribuit la neglijarea textului literar şi la excluderea cvasitotală a acestuia din conţinutul majorităţii resurselor didactice. Scopul articolului este de a reabilita rolul textului literar din perspectiva dezvoltării competenţei de comunicare şi de a evidenţia multiplele beneficii educaţionale pe care le prezintă pentru cei care studiază o limbă străină.
Cuvinte-cheie: text literar, strategii euristice, competenţă, lectură, implicare.
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .
ECHITATEA – ÎNTRE DECLARAŢIE ŞI REALITATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR | Irina HORGA, Otilia APOSTU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie
Rezumat: Articolul prezintă problematica echităţii în învăţământul superior, din perspectivă istorică. Demersul face referiri generale la contextul internaţional şi realizează o analiză specifică asupra învăţământului superior din România. Datele au la bază o incursiune la nivelul legislaţiei, precum şi a practicilor educaţionale specifice fiecărei epoci istorice. Problematica echităţii în învăţământul superior românesc a fost abordată din perspectiva egalităţii de acces şi de şanse la intrare, pe parcurs şi la ieşirea din sistemul de învăţământ.
Cuvinte-cheie: adolescenţă, indecizie vocaţională, teoria existenţială.
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .
FORMAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE PE DIMENSIUNEA EDUCAŢIEI NONFORMALE | Ana-Maria Aurelia PETRESCU, Ioana STĂNCESCU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie
Rezumat: Trăim într-o societate aflată într-un proces permanent şi rapid de schimbare, o societate în care educaţia permanentă continuă să fie un motor principal, chiar dacă educaţia formală, în forma ei tradiţională, tinde să piardă teren în faţa celorlalte două forme: educaţia nonformală şi cea informală. Omul contemporan nu se poate limita la a achiziţiona un volum mare de cunoştinţe. Devine mult mai importantă viziunea pragmatistă asupra educaţiei, aceea de a şti să faci, să utilizezi produsele cunoaşterii, să-ţi structurezi un set de cunoştinţe funcţionale pe care să le converteşti apoi în atitudini şi comportamente constructive. Ca atare, este obligatoriu pentru cadrele didactice să acorde o deosebită atenţie formării propriilor competenţe profesionale şi transversale, specifice pentru zona educaţiei nonformale. Această formă a educaţiei, percepută ca punte de legătură între educaţia şcolară, de tip formal, şi cea informală, realizată în special în familie şi în societate, în general, constituie un context educațional propice formării şi dezvoltării personalităţii omului modern.
Cuvinte-cheie: educaţie formală, educaţie nonfomală, educaţie informală, competenţe profesionale, competenţe transversale.
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .
DESPRE O POSIBILĂ REDIMENSIONARE PEDAGOGICĂ A LECŢIEI | Cristian PETRE
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie
Rezumat: Actualul context al praxisului instructiv-educativ este reglat, la nivelul paradigmei educaţionale, de o referinţă precisă: curriculumul centrat pe competenţe. Motivarea unei asemenea (re)orientări generează efecte complementare: centrarea pe elev, implicit pe învăţare. Oferta informaţională referitoare la teritoriile de semnificaţie asociate noilor repere-concept este bogată şi eterogenă, iar prin aceste atribute, devine inclusiv generatoare de confuzii şi nutritivă pentru aporii. În condiţiile unei stări de necesitate (aceea a unei viziuni unitare, coerente şi coezive, care se reflectă în demersurile concrete de management al învăţării), cum poate fi negociată diversitatea de semnificaţii ale competenţei (ca finalitate a învăţării şcolare)? În acest context dinamizat de remodelări teoretice, care sunt efectele practice, gestionabile de către profesor? „Infrastructura” teoretică referitoare la lecţie rămâne validă, în condiţiile unor itinerarii analitice care operează cu variabile precum „cunoştinţe”, „abilităţi-deprinderi”, „atitudini”? Caracterul relativ retoric al ultimului enunţ primeşte, pe parcursul prezentului material o confirmare a utilităţii unui demers mai complex, care să nu ignore o multiplă redimensionare a lecţiei: temporală, structurală, tipologică, a proiectării, conceptuală. Articolul se adresează profesorilor şi celor care se formează pentru această profesie, vizând o alternativă interpretativă şi metodologică pentru managementul lecţiei. Infrastructura metodologică a demersurilor este predominant deductivă, organizându-se prioritar ca manifestare hermeneutică. Lucrarea continuă manifestările auctoriale personale dedicate problematicii managementului lecţiei, oferind o imagine comprehensivă şi concluzivă asupra aspectelor abordate.
Cuvinte-cheie: învăţarea în clasă, învăţarea de acasă, lecţie, competenţe.
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .
PARTICULARITĂŢIALE EDUCAŢIEI AXIOLOGICE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ | Adriana NICU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie
Rezumat: Prin finalităţile educaţiei, axiologia apare ca o infuzare necesară în procesul de învăţământ. Conceptele de evaluare, valoare şi valorizare sunt intercorelate şi îşi află originea în basme şi legende. Grădiniţa joacă un rol covârşitor în formarea axiologică a copilului. Articolul propune selecţia şi organizarea unui set de valori specifice curriculumului preşcolar, prin care copiii sunt pregătiţi pentru o lume dinamică. Multiculturalitatea duce la înglobarea valorilor individuale şi naţionale într-o valoare universală, a întregii umanităţi.
Cuvinte-cheie: educaţie axiologică, valoare, valorizare, vârsta preşcolară, exerciţiu axiologic.
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .
DISCIPLINA PREŞCOLARULUI. O INCURSIUNE ÎN DISCIPLINA DIN MEDIUL PREŞCOLAR MONTESSORI | Izabela Cezarina Tatiana BĂRBIERU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie
Rezumat: Urmărind evoluţia disciplinei în timp se observă faptul că multă vreme aceasta s-a bazat pe metode negative, precum constrângerea şi pedepsele corporale. Astăzi ideea disciplinei în educaţie este mai mult decât actuală. Din acest motiv, abordarea acestei chestiuni trebuie realizată de la baza formării ei, şi anume, din preşcolaritate. Pornind de la definirea conceptului, articolul prezintă o nouă abordare a disciplinei preşcolarului. Metoda Montessori introduce modelul de disciplină activă prin plasarea preşcolarului într-un mediu pregătit conform nevoilor sale, dispunând de libertatea de a-şi alege materialele sub îndrumarea aparent pasivă a educatorului. Interesul preşcolarului faţă de materialele special concepute induce concentrarea activă şi spontană, ceea reprezintă primul pas către corectarea deviaţiilor de comportament.
Cuvinte-cheie: disciplină, preşcolar, libertate, normalizare, Montessori.
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .
REZULTATE ALE CERCETĂRILOR
PROGRAMELE DE ORIENTARE A CARIEREI ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR OLANDEZ. UN STUDIU DE CAZ | Tatiana CIFF, Miriam TERPSTRA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie
Rezumat: Articolul prezintă o sinteză a cadrului teoretic al programelor de orientare a carierei în învăţământul superior din Olanda, în general, şi îl exemplifică, prin prezentarea unei structuri şi prin implementarea unuia dintre aceste programe la nivelul Universităţii de Ştiinţe Aplicate, în particular.
Cuvinte-cheie: SCP (Planificarea carierei studenţilor), PDP (Planificarea dezvoltării personale).
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .
COMUNICAREA INTERCULTURALĂ: O ABORDARE CLIL ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE | Ionuţ CĂPENEAŢĂ
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie
Rezumat: Lucrarea îşi propune să prezinte un opţional care vizează dezvoltarea de competenţe de comunicare interculturală, dar şi competenţele de comunicare în limba engleză într-o manieră integrată şi rezultatele acestuia după şase luni de la implementare. Grupul ţintă al proiectului îl reprezintă o clasă a XI-a, specializarea filologie – engleză intensiv, cu un nivel al limbii engleze B1, conform Cadrului European Comun de Referinţă al Limbilor, dar cu motivaţie scăzută pentru studiul limbii engleze. Pe lângă dezvoltarea competenţelor de comunicare interculturală şi a celor de comunicare în limba engleză, cursul doreşte să faciliteze tranziţia elevilor către nivelul B2, care presupune un grad mai mare de abstractizare a temelor. Cursul a fost conceput în septembrie 2015şi este implementat în anulşcolar 2015-2016. Încă de la început, cursul a avut succes, fiind privit de elevi ca un element de noutate şi o alternativă la curriculumul clasic, iar după şase luni, rezultatele sunt notabile: elevii sunt mai implicaţi, iar motivaţia lor a crescut considerabil. Notabil este şi cazul a trei elevi cu nivelul A2 care au reuşit să îşi amelioreze competenţele de comunicare în limba engleză, ajungând la nivelul B1, dupa cum arată rezultatele unui test aplicat dupa trei luni de la implementarea proiectului.
Cuvinte-cheie: CLIL, motivaţie, implicare, competenţe de comunicare.
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .
ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI ÎN RELAŢIILE EDUCAŢIONALE | Roxana ENACHE
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie
Rezumat: Autoritatea cadrului didactic nu trebuie confundată cu autoritarismul şi nu trebuie să fie utilizată ca sursă de putere. Autoritatea profesorului trebuie utilizată ca mijloc de pregătire a autonomiei, a obiectivităţii în interacţiunea socială, a libertăţii conştiente a tinerilor. În managementul educaţiei se manifestă o autoritate formală, de poziţie, legitimă, statuată, şi alta funcţională, de competenţă. Autoritatea formală are efecte negative asupra dezvoltării elevilor, este generatoare de conflicte psihosociale şi randament scăzut. Autoritatea formală este acea autoritate care decurge din manifestarea unui statut socio-profesional, iar cea de competenţă este cea care se manifestă prin prisma abilităţilor, a priceperilor şi a competenţelor cadrului didactic dovedite în actul educaţional. În managementul educaţional eficient funcţionează mai degrabă autoritatea decât puterea, mai degrabă autoritatea de competenţă decât cea formală. Competenţele didactice, metodologice, de organizare, de evaluare sunt surse ale autorităţii de competenţă.
Cuvinte-cheie: autoritatea profesorului, autonomia şi responsabilitatea elevului, autoritate formală, autoritatea de competenţă.
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .
MOTIVAREA ELEVILOR TINERI ÎNTR-O ȘCOALĂ PRIMARĂ DIN ROMÂNIA | Diana COJOCNEAN, Stanca IUREAN
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie
Rezumat: Studiul de faţă prezintă modul în care o instituţie de învăţământ din România foloseşte anumite strategii de motivare a elevilor din clasele primare, percepţia părinţilor asupra eficienţei utilizării acestor strategii precum şi perspectiva cadrelor didactice asupra folosirii acestor strategii la clasă. Studiul a avut loc în cadrul unei instituţii de învăţământ privat din Cluj-Napoca şi prezintă date culese dintr-un chestionar online, precumşi din fişele de observaţie completate de cadrele didactice. Astfel, datele culese din cele două surse prezintă modul în care strategiile de motivare existente la nivelul instituţiei de învăţământ din studiul de faţă sunt percepute de către părinţii elevilor şi de către cadrele didactice care le folosesc. Principalul scop al studiului a fost investigarea modului în care elevii se raportează la strategiile motivaţionale, Ora de Aur, Star of the Week şi Punctele Spectrum, precum şi identificarea modului în care aceste strategii sunt percepute de către părinţi şi cadrele didactice.
Cuvinte-cheie: strategii motivaţionale, motivaţia extrinsecă, motivaţia intrinsecă, contextul social, recompense.
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .
PREDAU DIVERSITATE LA ORELE MELE ŞI ELEVILOR LE PLACE! PREZENTARE PROGRAM CJI | Alina BĂLAN
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie
Rezumat: Programul educaţional „PREDAU DIVERSITATE LA ORELE MELE ŞI ELEVILOR LE PLACE!”, coordonat de Centrul de Jurnalism Independent Bucureşti,şi-a propus facilitarea accesului tinerilor la informaţii cu referire la drepturile şi obligaţiile civice, la statul de drept şi democraţie, la valorile constituţionale, într-o manieră inovativă adaptată provocărilor şi preocupărilor specifice vârstei elevilor (cum ar fi interacţiunea în mediul virtual),prin integrarea activităţilor educaţionale specifice în cadrul orei de Limba şi literatura română, contribuind la creşterea atractivităţii procesului instructiv-educativ. Proiectul a permis organizarea mai multor activităţi educaţionale în acord cu imperativele educaţiei pentru diversitate, pe teme de interes pentru elevi, precum: aspecte ale diversităţii, violenţa domestică, discriminarea/ discursul incitator la ură/ marginalizarea, provocările internetului, improvizaţii teatrale, dezbateri sau vizionări de filme educative urmate de sesiuni de întrebări şi răspunsuri.
Cuvinte-cheie: diversitate, incluziune socială, discriminare.
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .
CULTURĂ PRIN MUZICĂ/ CULTURE THROUGH MUSIC: KODALY, DALCROZE ŞI ORFF – TREI METODE DE EDUCAŢIE MUZICALĂ CARE TEAJUTĂ SĂ ÎNŢELEGI ALTFEL MUZICA | Ioana MARGHITA, Roxana BRIŞCARIU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie
Rezumat: Într-un context în care metoda tradiţională de predare a artei sonore demonstrează din ce în ce mai mult că nu constituie singura soluţie valabilă pentru educaţia muzicală generală, proiectul „Cultură prin muzică/ Culture through music” vine cu o perspectivă revigorantă, oferind experienţa directă a trei metode ce şi-au dovedit deja succesul pe plan internaţional şi despre care pedagogii români cunosc doar informaţii abstracte, prezente în dicţionarele şi volumele de specialitate. Principiile şi strategiile educaţionale ale metodelor Dalcroze, Orff şi Kodály coincid de multe ori, într-un consens ce demonstrează, de altfel, natura lor holistică şi care devine mai important decât elementele care le diferenţiază. De la Dalcroze, pentru care mişcarea corporală este intim legată de muzică, răspunsul natural al trupului potenţând sunetul, la Orff, care pune accent pe importanţa improvizaţiei instrumentale, dar şi pe verb, pe cuvânt, cu profilurile lor ritmice care stau la baza artei sonore, şi până la Kodály, promotorul cântului vocal, prin care conceptele sonore sunt mult mai firesc înţelese şi asimilate, toate cele trei metode pledează pentru regăsirea copilului interior, gata oricând să se joace şi să se bucure împreună cu sunetele.
Cuvinte-cheie: Dalcroze, Orff, Kodály, educaţie, pedagogie.
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .
AGENDA EDUCAȚIEI
CONFERINŢA EUROGUIDANCE „CONSILIEREA ŞI ORIENTAREA ÎN CURRICULUMUL ŞCOLAR” | Angela ANDREI
CĂTRE POLITICI EDUCAŢIONALE BAZATE PE CERCETARE. MECANISME DE MOBILIZARE A CUNOAŞTERII ŞI „BROKERING” AL CERCETĂRII ÎN EDUCAŢIE (ACRONIM: IMPACT2) | Elena MARIN, Georgeta ION, Romiţă IUCU, Mihaela STÎNGU, Simona IFTIMESCU, Carmen PROTEASA
O VIZITĂ DE STUDIU ÎN STATELE UNITE ALE AMERICII. EXPERIENŢE ŞI LECŢII ÎNVĂŢATE | Magdalena BALICA, Angela TEŞILEANU
RECENZII
ETERNAL RETURN? THE SPECTER OF RADICALISM AMONG YOUNG PEOPLE IN EUROPE AND HUNGARY. Budapesta, L’Harmattan, 2015, 224 p., ISBN 978-2-343-08456-5 | Ana-Maria DALU