Rezumat: Acest articol discută utilitatea şi caracterul adecvat al prognozelor competenţelor pentru a sprijini activitatea desfăşurată în orientarea şi consilierea carierei, precum şi în educaţia pentru carieră. În acest scop, este analizată calitatea datelor obţinute prin sondaje, iar teoria învăţării în carieră este utilizată pentru a discuta rolul lor potenţial în dezvoltarea competenţelor de managementul carierei. Concluziile indică faptul că utilitatea prognozelor creşte prin combinarea mai multor surse distincte de date în furnizarea serviciilor de carieră şi prin lărgirea gamei de utilizare speculativă a datelor. Sunt furnizate exemple de integrare cu succes a prognozelor în activităţile practice de educaţie în carieră.

Cuvinte-cheie: orientarea în carieră, educaţia carierei, prognoze, prognoze de competenţe, învăţarea carierei, informaţii privind piaţa muncii.

Rezumat: Abordările teoretice şi rezultatele studiilor empirice arată că decizia vocaţională este o sarcină importantă în dezvoltarea identităţii, maturitatea decizională relevând totodată funcţionarea optimă a personalităţii. Situaţia decizională este depăşită cu success de cei cu opţiuni clare, în acelaşi timp fiind percepută ca sursă de stres major de către cei nesiguri de opţiunea lor, sau faţă de alegerea uneia dintre alternativele vocaţionale (nedecişi) şi de către cei fără alternative sau dezinteresaţi de actul deciziei vocaţionale (indecişii) deopotrivă. O parte a cauzelor inadaptabilităţii în faţa confruntării cu sarcinile dezvoltării psihosociale au fost identificate încă demult, acestea fiind de ordin informaţional, aptitudinal ori emoţional. Perspectiva psihologiei existenţiale propune un model explicativ viabil în decodarea indeciziei vocaţionale persistente. Articolul de faţă prezintă aportul acestei perspective existenţialiste aduse psihologiei vocaţionale.

Cuvinte-cheie: adolescenţă, indecizie vocaţională, teoria existenţială.

Rezumat: Dezvoltarea rezilienţei educaţionale este o necesitate în societatea noastră, având în vedere că elevii se confruntă cu o multitudine de condiţii adverse – de la factorii de risc individuali până la cei de sistem –, care le afectează dezvoltarea şcolară şi profesională. Elevii cu rezilienţă educaţională sunt cei care îşi păstrează o motivaţie de învăţare şi o performanţă şcolară ridicate în ciuda influenţei condiţiilor de risc care îi fac vulnerabili eşecului şcolar. Consilierea şcolară are un rol activ şi semnificativ în dezvoltarea rezilienţei educaţionale a elevilor, atât prin intervenţiile adresate direct acestora, cât şi prin programele adresate profesorilor şi părinţilor, alături de activităţile de promovare a colaborării şcoală-comunitate.

Cuvinte-cheie: rezilienţă educaţională, elevi, consiliere şcolară, resurse.

Rezumat: Din perspectiva valorilor, educaţia implică două laturi complementare, una antropologică şi cealaltă acţională. Atitudinile şi valorile religioase aparţin domeniului afectiv. Acestea sunt unităţi decompozabile, greu de evaluat. Matricea cu nivelurile date de rezultatele învăţării este o propunere pentru o posibilă grilă de evaluare apreciativ-calitativă pozitivă propusă spre utilizare în educaţia religioasă. Fiecare dintre niveluri este definit printr-unset de descriptori care indică rezultate ale învăţării relevante pentru competenţele corespunzătoare nivelului respectiv.

Cuvinte-cheie: evaluare, educaţie religioasă, rezultatele învăţării, niveluri de apreciere, matrice.

Rezumat: Orice copil are dreptul de a fi înţeles şi sprijinit în actul învăţării.Copiii sunt diferiţi în ritmurile de dezvoltare, stilurile de învăţare, particularităţile lor individuale. Într-o clasă cu predare simultană se adaugă şi faptul că vârstele cronologice sunt diferite. Predarea simultană în învăţământul primar înseamnă lucru concomitent cu două, trei sau patru clase, în funcţie de numărul elevilor. Procesul instructiv-educativ se realizează după acelaşi plan de învăţământ şi conform programelor şcolare valabile pentru celelalte unităţi şcolare. Învăţământul simultan continuă să fie o realitate a zilelor noastre. Specificul geografic al unor ţări, situaţia socială şi economică a ţinuturilor determină menţinerea lui. Este de datoria noastră să-i cunoaştem specificul şi să asigurăm oresursă umană, materială, pe măsură.

Cuvinte-cheie: învăţământ simultan, deprinderi de învăţare independenteşi individuale, achiziţii cognitive, achiziţii non-cognitive.

Rezumat: Dreptul la educaţie este un drept social garantat de către ambele instrumente juridice internaţionale mai largi, cum ar fi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Ipoteza acestei cercetări a fost că dreptul la educaţie evoluează în mod constant, influenţând politicile educaţionale. Pentru a testa această ipoteză, a fost realizat un studiu bazat pe interviuri cu funcţionari, judecători şi factori de decizie de la UNESCO, OCDE, OIM, CoE, CEDO şi CJUE. Analiza tematică a demonstrat că dreptul la educaţie cuprinde nu numai marja de apreciere şi de subsidiaritate, dar şi aspecte referitoare la învăţământul obligatoriu şi alfabetizare, mobilitate şi non-discriminare.

Cuvinte-cheie: dreptul la educaţie, analiză de politici, organizaţii internaţionale, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), Consiliul Europei (CoE), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), Uniunea Europeană (UE), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Rezumat: Studiul de faţă prezintă modul în care sunt folosite manualele digitale în învăţământul primar din România şi percepţia cadrelor didactice asupra folosirii manualelor digitale. Studiul se bazează pe date culese dintr-un sondaj de opinie propus pe comunitatea online a cadrelor didactice, didactic.ro, şi pe date calitative culese din două surse. În primul rând, este vorba de comentariile cadrelor didactice care au răspuns la sondajul propus pe didactic.ro şi de răspunsurile la un chestionar cu întrebări deschise trimis online profesorilor de engleză din jud. Cluj. Astfel, datele culese din cele trei surse au fost triangulate pentru a descrie modul în care profesorii din învăţământul primar folosesc manualele digitale şi percepţia lor legată de folosirea acestor manuale. Principalul scop al studiului a fost investigarea modului în care manualele sunt folosite la clasă, analiza măsurii în care ele sunt considerate utile de către cadrele didactice, dar şi identificarea anumitor puncte forte şi slabe legate de modalitatea de prezentare şi conţinut a acestor manuale.

Cuvinte-cheie: e-learning, manuale digitale, politica de digitalizare, învăţare asistată de calculator, învăţare asistată de tehnologiile mobile.

Rezumat: Componentele principale ale educaţiei incluzive sunt accesul la educaţie şi şanse egale pentru toţi elevii. Acestea creează un mediu prietenos unde se poate manifesta starea de bine a elevului şi unde acesta îşi poate atinge întreg potenţialul. Tranziţia de la educaţia incluzivă depinde de disponibilitatea şi deschiderea faţă de elevi ca resursă umană din şcolile incluzive. Având în vedere că în România nu există încă şcoli incluzive, ci doar şcoli integratoare, ne-am propus să evidenţiem posibile elemente/ direcţii spre educaţia incluzivă, care să vină în întâmpinarea bunăstării şcolare a elevilor cu CES integraţi în şcolile de masă. Prezentul studiu face parte dintr-o cercetare mai amplă. În acest articol vom prezenta doar aspecte care influenţează starea de bine a elevilor cu CES, raportată la relaţionarea la nivelul clasei integratoare.

Cuvinte-cheie: incluziune, integrare, stare de bine, cerinţe educaţionale speciale, toleranţă.

Rezumat: Accesul absolvenţilor pe piaţa muncii este asigurat, în mare măsură, de nivelul de pregătire la terminarea studiilor, adică de competenţele dobândite. În acelaşi timp, angajatorii sunt preocupaţi de atragerea tinerilor absolvenţi care nu doar deţin o diplomă universitară, dar şi fac dovada unei bune formări teoretice şi practice, pentru a face faţă cerinţelor actuale şi a obţine performanţe la locul de muncă. Competiţia POSDRU ne-a dat posibilitatea de a finanţa proiectul Adapt2jobs (www.adapt2jobs.ro), permiţându-ne acest studiu. Studiul comparativ a fost proiectat pe principiile cercetării cantitative şi a fost posibil ca urmare a procesării datelor colectate pe parcursul a două anchete pentru studenţi şi angajatori, care au ţintit în principiu aceleaşi variabile. Originalitatea studiului constă în analiza simultană a percepţiilor studenţilor şi angajatorilor asupra aceloraşi variabile, de exemplu, capacitatea de a identifica problemele şi de a găsi soluţii. Rezultatele studiului au fost utilizate în timpul implementării proiectului Adapt2jobs şi au fundamentat intervenţia asupra curriculum-ului, cât şi asupra conţinutului a trei domenii diferite de studii: ştiinţe sociale, ştiinţe economice şi arhitectură.

Cuvinte-cheie: competenţe, abilităţi, curriculum, sondaj, angajatori, studenţi, piaţa locurilor de muncă, CUMA (Cooperare Universitate –Mediul de Afaceri).