Rezumat: Acest articol analizează procesul de realizare a unor noi programe şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a din învăţământul primar, în contextul dezvoltării unui nou Curriculum naţional. Aflat la intersecţie de perspective, procesul oferă ocazia unei radiografii de detaliu a celor mai importante provocări cu care s-au confruntat conceptorii de curriculum, dar şi a aspectelor de noutate existente în programe ca răspuns la aceste provocări. Articolul prezintă, de asemenea, procesul parcurs de programele şcolare de la stadiul de proiect la cel de document curricular oficial, detaliind etapa de consultare a specialiştilor şi a practicienilor din domeniul educaţiei. Experienţa este reflectată în articol sub aspectul rezultatelor înregistrate şi al semnificaţiei acestora pentru dezvoltarea unei culturi a participării şi a transparenţei.

Cuvinte-cheie: competenţă-cheie, competenţă, programă şcolară, curriculum naţional, dezvoltare curriculară, transparenţă.

Rezumat: Acest articol prezintă o temă care nu a mai fost abordată în literatura de specialitate românească şi anume aspectele psihologice ale relaţiei de mentorat. Chiar şi în literatura străină, specialiştii au explorat mai mult activitatea de mentorat şi nu fundamentele psihologice ale relaţiei care se construieşte în acest context. A fost subliniată în acest articol ideea că eficienţa relaţiei de mentorat este influenţată, în primul rând, de aspecte care ţin de personalitatea mentorului, cum ar fi: generativitatea, empatia, uşurinţa în stabilirea de relaţii interpersonale, atitudinea pozitivă faţă de stagiar, autoeficacitatea şi integritatea sau verticalitatea morală. Beneficiile relaţiei de mentorat se regăsesc atât în cazul stagiarului, cât şi al mentorului, din punct de vedere instrumentalşi psihosocial. Am explorat nu doar beneficiile relaţiei de mentorat, cişi eventualele tipare contraproductive care pot să apară în aceste condiţii. Având în vedere complexitatea rolului mentoruluişi contribuţia adusă la formarea profesională a celor aflaţi la începutul carierei didactice, este nevoie de studii aprofundate ale aspectelor psihologice care eficientizează relaţia dintre mentorşi stagiar.

Cuvinte-cheie: mentor, stagiar, beneficiile mentoratului, atitudine suportivă, dezvoltare profesională.

Resumé: Bien que la plupart des enseignants roumains de français se rendent parfaitement compte du riche éventail de fonctions de l’interrogation dans la vie de tous les jours (faciliter la communication, stimuler la réflexion sur soi et sur les autres, encourager la créativité et la recherche, etc.), ils se limitent assez souvent à faire apprendre à leurs élèves comment formuler correctement les questions du point de vue grammatical, sans mettre celles-ci à profit, par des pratiques quotidiennes, afin de développer les compétences générales individuelles des jeunes. Nous avons l’intention de présenter quelques exemples de stratégies et d’activités «interrogatives» qui, proposées assez fréquemment dans la classe de français langue étrangère, pourraient contribuer à l’épanouissement des élèves roumains.

Mots-clés: interrogation, action, savoir-apprendre, savoir-être.

Rezumat: Deşi majoritatea profesorilor români de limbă franceză cunosc foarte bine multiplele funcţii ale interogaţiei în viaţa de zi cu zi (facilitarea comunicării, stimularea reflecţiei asupra propriei persoane şi asupra celorlalţi, încurajarea creativităţii şi a cercetării etc.), ei se limitează frecvent la a-i învăţa pe elevi cum să formuleze corect întrebările din punct de vedere gramatical, fără să profite de ele pentru a dezvolta, prin practici cotidiene, competenţele generale individuale ale tinerilor. Avem intenţia să prezentăm câteva exemple de strategii şi activităţi bazate pe interogaţie, care, propuse suficient de des la ora de limbă franceză ca limbă străină, ar putea contribui la dezvoltarea plenară a elevilor români.

Cuvinte-cheie: interogaţie, acţiune, capacitatea de a învăţa, competenţa existenţială.

Rezumat: Privite din perspectiva formelor şi metodelor tradiţionale, eLearning poate iniţia noi procedee orientate spre rezolvarea de probleme legate de activitatea practică profesională, indiferent de volumul de muncă implicat de acestea. Aceasta formă modernă de educaţie permite rezolvarea sarcinilor de la distanţă, reducând nevoia de deplasare efectivă şi apariţia de întreruperi bruşte ale activităţilor curente. Atunci când este proiectat din perspectiva metodelor de predare, eLearning ridică o serie de provocări în egală măsură pedagogice, tehnologice şi, pe cale de consecinţă, pragmatice. Totuşi, atunci când ne confruntăm cu noi provocări, noi solicitări născute din condiţionalităţi educaţionale, avem nevoie de mai mult decât ne pot oferi nouă tehnologia şi pedagogia; avem nevoie de noi energii şi aspiraţii.

Cuvinte-cheie: eLearning, activităţi de predare, tipuri de învăţare, învăţare bazată pe activităţi practice profesionale, sistem avansat de distribuţie a învăţării.

Rezumat: Alocarea resurselor este o problemă importantă pentru manageri şi pentru membrii unei echipe, iar rezolvarea sa corectă şi echitabilă este imposibilă fără matematică. De la fracţiile simple şi până la modele mai complexe ale matematicii este un drum lung. O constatare cu caracter general este aceea că, de obicei, resursele sunt limitate sau au un ritm de acumulare mai lent decât cerinţele sau nevoile pe care persoanele le au în mod curent, ceea ce duce la insatisfacţiişi la stări conflictuale în cadrul grupurilor. Articolul dezbate pe larg problema aceasta, recurgând la explicaţii matematice. Matematica ne arată că, dacă vom alege strategii de alocare a resurselor astfel încât fiecare persoană să fie cât mai mulţumită cu resursele pe care le primeşte sau dacă resursele sunt „corect” împărţite, stările de nemulţumire vor fi mai rareşi intensitatea lor redusă. Sunt prezentate câteva modele matematice, explicate într-un limbaj accesibil şi care ar putea fi preluate ca aplicaţii în orele de educaţie antreprenorială sau de matematică la liceu, oferind elevilor o bază de informaţii pentru dezbateri.

Cuvinte-cheie: alocarea resurselor, teoria jocului, jocuri matematice.

Rezumat: Articolul propune un studiu exploratoriu care se referă la aspectele metodologice ale implementării TIC în primii ani de şcoală. Având în vedere importanţa modernizării procesului de achiziţie a cunoştinţelor la vârsta şcolară mică, acolo unde educaţia trebuie adaptată caracteristicilor şi nevoilor individuale ale elevului, evidenţiem marele potenţial al tehnologiei informaţiei în clasele primare. Studiul s-a derulat în trei regiuni din Muntenegru pe un lot de 420 de profesori de învăţământ primar. Lotul a fost eterogen atât din punct de vedere al experienţei cât şi al calificărilor deţinute. Două obiective au fost urmărite: în perspectivă teoretică, acest studiu şi-a propus să evidenţieze nevoia modernizării şcolii primare; în perspectiva cercetării exploratorii, interesul s-a centrat pe investigarea prezenţei TIC în organizarea şi implementarea învăţământului primar, precum şi pe abilităţile profesorilor de a folosi noile tehnologii la clasă. Rezultatele indică o distribuţie neuniformă a TIC din punct de vedere geografic intre şcolile investigate, precum şi o mare varietate a răspunsurilor din perspectiva variabilelor independente. Au fost identificate o serie de probleme în utilizarea TIC în şcoală primară din perspectiva profesorilor şi au fost propuse măsuri pentru eficientizarea situaţiei actuale.

Cuvinte-cheie: TIC, învăţământ primar, competenţe profesionale, elev, profesor.

Rezumat: Articolul susţine promovarea educaţiei prin film în cadrul reformei curriculumului oficial, ca formă a educaţiei multimedia, luând ca puncte de reper şapte premise ale teoriei constructiviste a învăţării pe care educaţia multimedia le satisface: autenticitatea învăţării, vizibilitatea învăţării, competenţe de gândire de ordin superior, învăţarea prin metafore, transdisciplinaritatea, finalitatea morală a educaţiei şi autoreglarea progresului de învăţare. Impactul filmului în educaţia elevilor este relevat de rezultatele unui sondaj de opinie. Patru aplicaţii privind studiul istoriei din perspectiva subiectivă a filmului sunt oferite ca exemple de facilitare a înţelegerii şi învăţării de cunoştinţe istorice, valori şi atitudini civice, prin intermediul educaţiei cinematografice.

Cuvinte-cheie: educaţia cinematografică, constructivism, evaluare autentică, învăţare prin proiecte, reforma curriculumului integrat.

Rezumat: În ce măsură un mesaj transmis de către un profesor unui grup de studenţi poate modifica implicarea acestora într-o sarcină de lucru? Articolul de faţă îşi propune să răspundă la această întrebare. Concret, sunt studiate şi comparate pe baze statistice rezultatele obţinute în contextul unei sarcini de lucru, simpleşi exterioare domeniului în care se specializează două grupe de studenţi care primesc mesaje total diferite referitoare la importanţa testării. Constatările arată că primirea unui astfel de mesaj din partea profesorului influenţează rezultatele finale ale studenţilor, stimulând interesul acestora pentru subiectul testat, în timp ce alţi factori, precum genul persoanelor participante, nu determină rezultate semnificativ diferite.

Cuvinte-cheie: motivaţia studenţilor, fluenţa în exprimare, motivaţieşi evaluare în învăţământul universitar.

Rezumat: Cercetarea descrisă în acest articol vizează înţelegerea fenomenului de agresivitate într-un lot comparativ de elevi din clasele gimnaziale (VI-VII), dintr-un număr de şcoli din Bucureşti şi judeţul Ilfov. În vederea realizării scopului propus, în cadrul acestui studiu, au participat nu numai elevi dar şi cadre didactice de la aceleaşi şcoli din Bucureşti şi Ilfov. A fost explorat fenomenul de agresivitate, din perspectiva ideii de gen, în rândul elevilor din şcolile menţionate.

Cuvinte-cheie: agresivitate, diferenţa de gen, gimnaziu.

Rezumat: Articolul prezintă o cercetare exploratorie din domeniul formării continue a cadrelor didactice universitare, derulată în contextul unui proiect structural în curs de desfăşurare. Punctul de plecare al cercetării este că în condiţiile trecerii de la „paradigma ofertei de predare la o paradigmă a cererii de învăţare”, instituţiile de învăţământ superior trebuie să valorifice cadrul legislativ şi bunele practici pentru a diversifica activităţile de formare continuă a cadrelor didactice. Datele obţinute prin aplicarea unor instrumente cantitative oferă suport pentru conceperea unor programe de formare a cadrelor didactice universitare, dar şi pentru noi cercetări care să pună în valoare misiunile asumate de către universităţi în domeniul activităţii didactice.

Cuvinte-cheie: formarea personalului didactic universitar, dezvoltare profesională continuă, pregătire psihopedagogică, misiunea universităţii.