Résumé: À l’aube du nouveau millénaire, l’éducation tout au long de la vie s’avère être un concept académique riche et un slogan politique assez répandu. Pourtant, peut-on renfermer une notion tellement vaste dans une simple définition? Dans cet article, nous avons émis l’hypothèse que l’éducation tout au long de la vie est produite de nos jours par une panoplie d’acteurs éducatifs et politiques nationaux, européens et internationaux. L’analyse qualitative des entretiens a relevé que l’éducation tout au long de la vie ressemble à une chaîne dont les principaux chaînons regroupent cinq pôles: économique, social, personnel, pédagogique et politique. Cette approche sera complétée par d’autres éléments révélateurs abordés dans l’article.

Mots-clés: éducation tout au long de la vie, formation, apprentissage, Union Européenne, organisations internationales, analyse du discours.

Rezumat: La începutul noului mileniu, educaţia pe tot parcursul vieţii se adevereşte a fi un concept academic bogat şi un slogan politic destul de răspândit. Totuşi, este posibil să limităm o noţiune atât de vastă într-o simplă definiţie? Căutând un răspuns, în cadrul acestui articol, am emis ipoteza că educaţia pe tot parcursul vieţii este astăzi construită de o panoplie de actori educativi şi politici naţionali, europeni şi internaţionali. Analiza calitativă a unor interviuri a relevat faptul că educaţia adulţilor se aseamănă unui lanţ ce regrupează cinci verigi: economică, socială, personală, pedagogică şi politică. Această abordare va fi completată cu alte elemente revelatoare abordate în prezentul articol.

Cuvinte-cheie: educaţie pe tot parcursul vieţii, formare, învăţare, Uniunea Europeană, organizaţii internaţionale, analiza de discurs

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

Rezumat: Având în vedere multiplele faţete ale conceptului de competenţă, precum şi evoluţia educaţiei pe bază de competenţe, acest articol îşi propune să ofere un posibil punct de plecare pentru realizarea, în România, a unui cadru al competenţelor profesorului. După evidenţierea obstacolelor care fac dificilă definirea acestor competenţe, încercăm să oferim o privire succintă asupra tendinţelor care există la nivel internaţional în acest domeniu, cu referire specială la spaţiul Uniunii Europene. Opiniile specialiştilor români sunt, de asemenea, trecute în revistă, pentru a putea contura perspectivele definirii acestui cadru, în context naţional.

Cuvinte-cheie: competenţă, competenţele profesorului, cadrul competentelor profesorului

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

Rezumat: Conceptul de competenţă de comunicare a constituit nucleul a numeroase studii de specialitate şi interdisciplinare în ultimele 5 decenii. Cu toate acestea, încă mai prezintă interes aparte pentru specialiştii din diverse domenii atât datorită valorii sale, cât şi din cauza a numeroase confuzii pe care le produce atunci când este interpretat. Articolul abordează noţiuni teoretice ce ţin de competenţa de comunicare, identifică componentele sale evocând câteva modele componenţiale. Se subliniază rolul şi responsabilitatea profesorului în dezvoltarea competenţei de comunicare, în special prin selectarea adaptarea si prezentarea de conţinuturi didactice astfel încât să vizeze dezvoltarea holistică a acesteia.

Cuvinte-cheie: competenţă de comunicare, model componenţial, CECRL, abordare holistică, materiale didactice relevante

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

Rezumat: Acest articol este dedicat problemelor specifice tinerilor de etnie romă care se confruntă în şcolile de stat cu o falsă egalitate a şanselor privind educaţia şi un tip de discriminare pozitivă care nu îi ajută în parcursul şcolar. Alături de argumente de natură istorică, socială, economică sunt exprimate şi argumentele personale ale autorului, formate pe baza unei experienţe îndelungate la catedră în clase mixte de elevi români şi romi. Lucrarea conţine propuneri prin care sunt promovate activităţi adecvate acestei etnii. La finalul articolului sunt formulate recomandări privind îmbunătăţirea performanţelor tinerilor romi şi a relaţiilor care se stabilesc cu aceşti tineri, pentru asigurarea unui climat şcolar plăcut, echilibrat, relaxat, impregnat de valori culturale înţelese şi acceptate de etnia romă.

Cuvinte-cheie: educaţie incluzivă, educaţie interculturală, discriminare, curriculum integrat, stil de învăţare, parteneriate şcolare, etnia romă

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

Rezumat: Articolul prezintă modul în care profesorii de limbi străine pot folosi învăţarea cu ajutorul dispozitivelor portabile în situaţii de învăţare formală şi informală. Unul dintre obiectivele cheie ale articolului este accentul pe definirea pedagogiei bazată pe principii de învăţare cu ajutorul dispozitivelor portabile în contextul predării şi învăţării limbilor străine prin folosirea dispozitivelor portabile în cadrul orelor de limbi străine dar şi în situaţii informale de învăţare, încurajând implicarea şi autonomia elevilor în activitatea de învăţare. Astfel, articolul arată modul în care profesorii de limbi străine pot încerca activităţi la clasă sau în afara clasei, folosind dispozitivele mobile ale elevilor prin implementarea tehnicii Bring Your Own Device (BYOD).

Cuvinte-cheie: mobile learning, pedagogie, predarea limbilor străine, Bring Your Own Device (BYOD), aplicaţii, competenţe de limbă

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

Rezumat: Analiza procesului educaţional include o inventariere şi o investigare în profunzime a comunicării în clasă, a interacţiunilor dintre elevi şi profesor, a surselor şi consecinţelor unor disfuncţionalităţi din comunicare şi a evoluţiei comunicării în timp. Eficienţa comunicării didactice este generată de mai mulţi factori, asupra cărora, dacă se intervine, se pot reduce diferenţele între ceea ce profesorul intenţionează să transmită elevilor şi ceea ce aceştia din urmă reţin sau înţeleg. Aceşti factori depind de personalitatea profesorului, personalitatea elevilor, de contextului psihosocial şi ambiental.Pornind de la premisa că sporirea influenţei profesorului asupra elevilor se poate realiza prin identificarea şi înlăturarea barierelor în comunicare, articolul îşi propune să sublinieze provenienţa blocajelor de comunicare şi să propună un plan de ameliorare a comunicării didactice.

Cuvinte-cheie: comunicare didactică, comunicare eficientă, strategii de comunicare, efecte ale distorsiunilor în comunicare

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

Rezumat: Cercetarea îşi propune să surprindă momentul debutului şi gradul de adaptare al profesorului din şcoala românească, să evidenţieze problemele de natură profesională şi mai ales cele de natură relaţională, să surprindă reacţia profesorului debutant la contactul cu ceea ce reprezintă cultura şcolii, pe de o parte şi măsura în care şcoala vine în întâmpinarea nevoilor sale specifice, dacă se admite validitatea ipotezei lansate, conform căreia formarea iniţială dominant teoretică nu asigură o adaptare şi o integrare optimă din punct de vedere profesional, aspectele de natură practică fiind adesea absente din pregătirea studenţilor.

Cuvinte-cheie: profesor debutant, integrare profesională, cultura şcolii, status şi rol social

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

Rezumat: Într-un mediu educaţional stimulativ, plin de valori, receptivitatea copilului este esenţială. Aceasta se poate modela încă din perioada preşcolară, cu aportul grădiniţei, familiei şi comunităţii. Articolul rezumă o propunere de opţional integrat de educaţie pentru valori la nivelul grupei mari. Realizarea lui se încadreză în finalităţile educaţiei preşcolare înseşi, care vizează temelia caracterului omului în devenire.

Cuvinte-cheie: educaţie axiologică, valoare, valorizare, preşcolaritate, opţional pentru educaţie axiologică

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .