Rezumat: Tehnologia digitală este prezentă în toate aspectele practicilor de consigliere şcolară din România, dar, în prezent, dispunem de puţine dovezi şi exerciţii de reflecţie critică privind modul în care ea este utilizată în activităţile de zi cu zi. Scopul studiului a fost să strângă informaţii privind practicile şi resursele associate cu consilierea şcolară, cu accent pe utilizarea tehnologiei digitale. Prin intermediul unui chestionar online, au fost colectate 528 de răspunsuri valide de la consilieri din cele 42 de unităţi administrative ale României. Am folosit analiza de cluster pentru a identifica patternuri de utilizare a tehnologiei digitale, din care au rezultat trei grupuri: a) utilizare comprehensivă a tehnologiei digitale; b) utilizare mai puţin frecventă a tehnologiei digitale şi c) utilizare regulate pentru anumite sarcini profesionale. O serie de caracteristici socio-demografice au fost folosite pentru a prezice apartenenţa la grupuri. Articolul discută implicaţiile acestui studiu explorativ şi identifică potenţiale acţiuni şi direcţii de cercetare.

Cuvinte cheie: Consiliere şcolară, consiliere şi orientare în carieră, tehnologie digitală

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

Rezumat: Articolul evidenţiază perspectiva elevilor referitoare la experienţa lor în programul eTwinning, la investiţia lor de resurse, aşteptările, precum şi rezultatele şcolare şi personale obţinute ca urmare a implicării lor. Sunt analizate opiniile elevilor despre dimensiunea colaborativă a acestor proiecte în contexte noi de învăţare, eficienţa comunicării, perspectivele dezvoltării personale, competenţele formate, starea de bine şi motivaţia pentru învăţare. Articolul are la bază analiza secundară a datelor colectate în cadrul unei cercetări derulate în anul 2021, pe un eşantion de 921 de elevi de gimnaziu şi liceu, care a avut ca scop evaluarea efectelor Acţiunii eTwinning în România. Articolul se centrează pe analiza datelor calitative referitoare la experienţele de învăţare pe care Acţiunea eTwinning le-a oferit elevilor participanţi.

Cuvinte cheie: Curriculum aplicat în viaţa de zi cu zi, diversitate culturală, experienţe educaţionale, învăţare prin colaborare

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

Rezumat: Predarea este o componentă crucială a oricărei abordări echilibrate pentru asigurarea unei educaţii de calitate. Cu toate acestea, nu există o concepţie adecvată şi integrată a calităţilor de bază care asigură excelenţa în predare. Studiul nostru urmăreşte să descopere oameni care exemplifică excelenţa în predare cu scopul de a determina un set de caracteristici asociate excelenţei. Participanţii la acest studiu au fost profesori de şcoală primară (n=11) din România. În cadrul unei investigaţii de tip calitativ, datele au fost colectate prin interviuri semistructurate şi observaţii la clasă. Principalele constatări sugerează că nu există un model unic pentru excelenţa în predare. Potrivit datelor, există trei aspecte cheie care pot fi atribuite unei predări excelente: pasiunea pentru predare, relaţiile autentice cu elevii şi reflecţia critică. Sunt discutate recomandări pentru susţinerea predării de înaltă calitate.

Cuvinte cheie: Date calitative, pasiune pentru predare, profesori excelenţi, reflecţie, relaţia cu elevii

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

Rezumat: În gestionarea răspândirii virusului Sars-Cov-2 guverne din toată lumea au ales la debutul pandemiei de Covid-19 să suspende educaţia faţă-în-faţă în şcoli. În acest sens, România şi Ungaria nu au făcut excepţie. Ulterior cele două ţări au adoptat traiectorii de politici divergente: în timp ce în Ungaria şcolile au rămas deschise pentru a permite părinţilor să lucreze, în România educaţia faţă-în-faţă în şcoli a rămas suspendată pentru perioade ample de timp. Lucrarea analizează aceste două cazuri contrastante din perspectiva analizei critice a cadrelor de politici publice (Dombos et al., 2012). Obiectul analizei vizează declaraţiile de poziţii în relaţie cu politicile publice ale actorilor guvernamentali şi non guvernamentali din România şi Ungaria din timpul primelor trei valuri de Covid-19 (martie 2020 – iulie 2021). Întrebarea de cercetare urmărită este: Cum au fost cuprinse dreptul profesorilor la sănătate, precum şi criza sanitară din educaţie în cadrul dezbaterilor de politici educaţionale din România şi Ungaria din timpul pandemiei de Covid-19? Experţi din cele două ţări au selectat declaraţii despre politici publice relevante, care au fost codificate inductiv. Codificarea s-a centrat pe dreptul la educaţie, dreptul la sănătate şi relaţia dintre activitatea economică şi educaţie. În această lucrare arătăm în ce fel dreptul la sănătate al cadrelor didactice a fost un aspect central dezbătut în cele două ţări de către reprezentanţi guvernamentali, partide politice de opoziţie, sindicate, ONG-uri şi alţi stakeholderi educaţionali. În final, emitem recomandări pentru gestionarea, din punctul de vedere al politicilor publice, altor context similare.

Cuvinte cheie: Analiza critică a cadrelor (de politici), condiţiile de muncă ale cadrelor didactice, dreptul la sănătate, managementul crizelor

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

Rezumat: Temele pentru acasă reprezintă un subiect controversat, ce suscită, în mod frecvent, atenţia profesorilor şi a cercetătorilor, care caută să identifice modalităţile de a le face cât mai atractive şi plăcute, mai relevante şi formative. Există multiple puncte de vedere contradictorii, dar şi date explicative, empirice, cu privire la utilitatea temelor pentru acasă, la volumul şi natura lor, la scopul pentru care sunt acordate şi la impactul acestora asupra elevilor. Scopul studiului a fost de a identifica reflecţiile, percepţiile şi practicile declarate ale unor profesori din învăţământul primar, cu privire la acordarea şi evaluarea temelor pentru acasă. Astfel, 10 profesori de învăţământ primar au completat jurnale de reflecţie pe marginea temelor pentru acasă, între 26 mai şi 25 iunie 2021 (perioadă din anul şcolar când au loc şi evaluări şi recapitulări finale, şi se face, treptat, trecerea spre vacanţă). Profesorii au fost rugaţi să consemneze în jurnalele de reflecţie la fiecare două zile. Codarea şi analiza consemnărilor din jurnalele de reflecţie s-a realizat cu MAXQDA, distingându-se aspecte legate de temele pentru acasă, precum: scopul şi rolul temelor pentru acasă, metode eficiente de acordare a temelor, implicarea părinţilor, timpul de realizare potrivit, volumul, natura temelor etc. Rezultatele studiului, informaţionale pentru profesorii practicieni şi experţi educaţionali deopotrivă, relevă percepţiile profesorilor în legătură cu gradul de implicare a copiilor şi a părinţilor, dozarea corespunzătoare a efortului şi timpul potrivit de rezolvare a temelor pentru acasă, practici de acordare, realizare şi evaluare a temelor pentru acasă.

Cuvinte cheie: Învăţământ primar, jurnal de reflecţie al profesorului, temă pentru acasă

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

Rezumat: În această lucrare ne propunem să examinăm manualele de educaţie interculturală,disciplină care a fost introdusă în România, în noua programa şcolară pentru gimnaziu în anul 2017, la clasa a VI-a. Cercetarea foloseşte analiza de conţinut pentru a identifica şi analiza tematicile culturale, tipurile de interacţiuni propuse, măsura în care aceste manuale abordează subiectele justiţiei sociale. Vom avea în vedere atât elementele textuale, cât şi pe cele vizuale ale eşantionului.
Datele sunt analizate pe patru niveluri, folosind perspectiva justiţiei sociale, în principal conceptualizarea opresiunii realizată de către Iris Young. În primul rând, explorăm nivelul micro care se referă la atitudinile şi valorile personale; apoi nivelul macro care cuprinde factori istorici şi politici. În continuare, examinăm dimensiunea internaţională cuprinsă în eşantion. În cele din urmă, ne interesează atitudinea autorilor. În acest scop, folosim cadrul conceptual al lui Hilliard (2014) creat pornind de la Gray (2010) – la care am adăugat 12 subiecte – şi Risager (1991). De asemenea, cercetarea propune analize şi investigaţii suplimentare pe tema educaţiei interculturale în România.

Cuvinte cheie: Analiză de conţinut, educaţie interculturală, justiţie socială, manual

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

Rezumat: Pandemia de COVID-19 care a forţat transferul educaţiei din mediul fizic în cel virtual a dus la exploatarea diverselor materiale şi resurse pentru predarea limbii engleze în scopuri specifice. Utilizarea videoclipurilor în lecţiile online a fost examinată într-un studiu realizat pe patru grupuri de studenţi cu abilităţi mixte expuse la diferite videoclipuri educaţionale în proporţii diferite. Videoclipurile au avut drept obiectiv principal îmbunătăţirea însuşirii vocabularului limbii engleze pentru scopuri specifice, şi anume pentru inginerie şi medicină. Studenţii au fost împărţiţi în patru grupuri, două grupuri de inginerie şi două de medicină. Toţi studenţii erau în al doilea an de studii de licenţă şi toţi aveau două cursuri de limba engleză pe săptămână. Un grup de inginerie şi unul de medicină au urmărit cel puţin două videoclipuri pe curs, în timp ce celelalte grupuri doar unul sau niciun videoclip pe curs. Achiziţia de vocabular a fost evaluate folosind întrebări cu alegere multiplă, formare de cuvinte şi exerciţii de completare a spaţiilor, în timp ce activităţile de vorbire au fost desfăşurate în grupuri mai mici în săli virtuale. În urma perioadei de 10 săptămâni, nu doar vocabularul studenţilor s-a îmbunătăţit, ci şi abilităţile lor de vorbire, în special în grupurile care au urmărit cel puţin două videoclipuri în timpul unui curs, pe când celelalte grupuri au arătat doar o îmbunătăţire modestă a dobândirii vocabularului şi a abilităţilor de vorbire.

Cuvinte cheie: Abilităţi de vorbire, engleza pentru scopuri specifice, însuşirea vocabularului, videoclip

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

Rezumat: Acest studiu s-a bazat pe interviuri semi-structurate pentru a explora procesul de dezvoltare a carierei şi factorii de influenţă în rândul a opt studenţi romi. În urma analizei, au fost sintetizate opt domenii: 1) criterii de alegere a unei opţiuni de carieră, 2) modele de rol, 3) personalitate proactivă, 4) sprijin, 5) bariere, 6) valori în muncă, 7) conştiinţă critică, 8) relevanţa îndrumării în carieră. Rezultatele arată că familia este o sursă esenţială de sprijin moral, modele de rol şi persuasiune în alegerea anumitor opţiuni educaţionale şi de carieră. Participanţii au luat decizii în special pe baza intereselor pe care le aveau în legătură cu anumite domenii şi au valori de muncă legate predominant de prestigiu şi recompense financiare adecvate nevoilor lor. Toţi participanţii au primit sprijin prin măsuri pozitive şi au demonstrat o personalitate proactivă în valorificarea formelor de sprijin primite şi depăşirea barierelor pe care le-au întâlnit, cele mai frecvente fiind legate de constrângerile financiare. Toţi studenţii participanţi au o imagine clară a modului în care etnia lor este percepută în societate şi pe piaţa muncii şi unii dintre ei sunt implicaţi activ în îmbunătăţirea contextului socioeconomic al tinerilor romi.
Cuvinte cheie: Conştiinţă critică, influenţe sociale, luarea deciziilor în carieră, studenţi de etnie romă, valori în muncă

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .

Rezumat: Literatura de specialitate indică aspecte problematice în ceea ce priveşte funcţionarea psihologică a studenţilor. Starea de bine a acestora poate fi afectată de anumite probleme cu care se pot confrunta, precum cele academice, personale, financiare sau sociale. Teoriile cognitive susţin faptul că la originea consecinţelor psiho-emoţionale se află un model de gândire disfuncţional. Acesta poate determina modul în care oamenii percep evenimentele sau atitudinile lor cu privire la situaţiile pe care le trăiesc. Toate aceste aspecte joacă un rol important în privinţa sănătăţii psihice. Astfel, primul obiectiv al prezentului studiu a fost acela de a identifica posibilele asocieri între atitudinile disfuncţionale, credinţele iraţionale şi stresul perceput în rândul studenţilor. Al doilea obiectiv a fost acela de a testa dacă relaţia dintre credinţele iraţionale şi atitudinile disfuncţionale este explicată de stresul perceput, prin intermediul unui model de mediere. În cadrul acestei cercetări, 148 de studenţi au completat trei scale psihologice care măsoară următoarele constructe: atitudini disfuncţionale, credinţe iraţionale şi stres perceput. În general, rezultatele au evidenţiat asocieri negative şi slabe între atitudini şi cogniţii (r = -.265, p = .001) şi stres perceput şi atitudini (r = -.167, p = .043), dar o relaţie pozitivă între cogniţii şi stres perceput (r = .312, p < 0.001). De asemenea, analiza de mediere a arătat că există reticenţe cu privire la faptul că stresul perceput explică relaţia dintre cogniţiile iraţionale şi atitudinile disfuncţionale. Aceste constatări preliminare ar putea reprezenta un prim pas în practica educaţională pentru a îmbunătăţi evaluarea credinţelor şi atitudinilor în rândul studenţilor, caracterizându-le ca elemente importante. Cuvinte cheie: Atitudini disfuncţionale, cogniţii iraţionale, model de mediere, stres perceput

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .