Arhive categorii: Fără categorie

REVISTA DE PEDAGOGIE (JOURNAL OF PEDAGOGY) 2024 (1) – LXXII

STUDII

PROGRAME EDUCAŢIONALE DE FORMARE INIŢIALĂ A PROFESORILOR ÎN PEDAGOGIA BAZATĂ PE JOC | Andrada-Narcisa PIELE, Simona Lidia SAVA

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Utilizarea jocului sau a activităţilor ludice în procesul de învăţământ reprezintă un fenomen ce a stârnit în ultimii ani interesul cercetătorilor în vederea includerii acestora ca modalităţi specifice de predare-învăţare-evaluare, care să facă învăţarea mai atractivă, cu impact formativ. Beneficiile interacţiunilor didactice bazate pe joc au fost demonstrate de numeroase studii şi promovate de UNICEF şi de Lego Foundation, „învăţarea prin joc” sau „învăţarea jucăuşă” fiind esenţială în educaţia de calitate. Nevoia de includere a cursurilor de pedagogie bazată pe joc în programele de formare iniţială a profesorilor este reliefată de numeroase cercetări, iar prezentul articol le analizează sistematic pe cele publicate în perioada 2014-2024, cuprinse în Scopus. 20 de articole au îndeplinit criteriile de includere care vizau identificarea caracteristicilor programelor educaţionale eficiente de abilitare a profesorilor în promovarea învăţării bazate pe joc, argumentând nevoia de implementare a acestora. Rezultatele evocă o varietate de formate şi soluţii prin care profesorii pot fi abilitaţi în această direcţie, de la cursuri dedicate ori module, la simulări virtuale. Participarea acestora la astfel de cursuri contribuie semnificativ la o atitudine pozitivă şi la o integrare cu succes a acestei abordări în activitatea de predare-învăţare-evaluare. Analiza argumentează pentru nevoia de implementare a unor astfel de programe în formarea iniţială a profesorilor, punctând implicaţii asupra măsurilor de adoptat.

Cuvinte-cheie: analiză sistematică de literatură, formarea iniţială a profesorilor, pedagogia bazată pe joc, programe educaţionale

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PERCEPŢIILE STUDENŢILOR PROFESORI DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR CU PRIVIRE LA JURNALUL REFLEXIV | Miruna Luana MIULESCU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Reflecţia contribuie substanţial la dezvoltarea personalităţii, la creşterea profesională şi la îmbogăţirea cunoştinţelor. Prin încorporarea practicilor reflexive, indivizii şi instituţiile aduc contribuţii mai bine informate şi mai influente în domeniile lor specifice; de asemenea, îşi îmbunătăţesc şi starea de bine generală.

Această cercetare utilizează o metodologie calitativă pentru a investiga şi a descrie percepţiile a 14 studenţi în ultimul an de studiu, care se pregătesc să devină profesori în învăţământul preşcolar, cu privire la scrierea într-un jurnal reflexive ca instrument educaţional, ca mijloc de promovare a abilităţilor de gândire reflexivă în contextul stagiului lor de practică. Pentru a avea o înţelegere cuprinzătoare a fenomenului în cauză, am utilizat un design de cercetare calitativ, contextual, exploratoriu şi descriptiv.

În timp ce studiul a servit drept platformă pentru iniţierea practicilor reflexive, rezultatele cercetării noastre indică faptul că participanţii la studiu au avut percepţii pozitive şi negative ale completării jurnalului reflexiv. Datele ne arată că aceştia au perceput scrierea unui jurnal reflexiv ca fiind o practică benefică, mulţi dintre ei menţionând valoarea sa în facilitarea creşterii personale şi a conştientizării de sine, precum şi în promovarea dezvoltării intelectuale.

Suntem de părere că o intervenţie pedagogică explicită şi strategică, însoţită de resurse dinamice, este indispensabilă pentru adoptarea cu succes şi pe scară largă a practicilor reflexive în învăţământul superior, în primul rând pentru studenţii care se pregătesc să devină profesori.

Cuvinte-cheie: profesori-studenţi din învăţământul preşcolar, reflecţie, jurnal reflexiv, practici reflexive, percepţii ale studenţilor

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


IMPACTUL PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE ASUPRA ABILITĂŢILOR DE CITIRE ALE ELEVILOR DIN ŞCOALA PRIMARĂ: STUDIU META-ANALITIC | Alexandra Petra VENTER, Marian D. ILIE, Andrei RUSU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Meta-analiza de faţă a evaluat impactul programelor de dezvoltare profesională pentru cadrele didactice (PDPCD) asupra abilităţilor de citire ale elevilor cu sau fără dificultăţi de citire, de la clasa pregătitoare până la clasa a IV-a din şcolile de masă. Am analizat 15 studii experimentale şi cvasi-experimentale care s-au centrat pe dezvoltarea profesională a cadrelor didactice de şcoală primară şi au măsurat abilităţile de citire centrate pe cod, abilităţile de citire centrate pe semnificaţie sau abilităţile generale de citire ale elevilor de la ciclul primar. Am explorat, totodată, dacă elementele legate de designul studiului, caracteristicile participanţilor, caracteristicile PDPCD, rezultatele măsurate sau contextul în care s-a desfăşurat studiul sunt potenţiali moderatori ai efectelor. Rezultatele indică faptul că, în general, PDPCD au o mărime a efectului nesemnificativă (k = 15, d = 0.068, SE = 0.049, Z = 1.394, p = .162), dar şi faptul că pentru elevii de clasa a IV-a au o mărime a efectului semnificativă de intensitate scăzută (d = 0.201, SE = 0.078, Z = 2.574, p = .010). Nu am identificat distorsiuni ale rezultatelor. Programele clasice, mai degrabă decât cele hibrid (care includ şi sesiuni alternative de feedback, coaching sau mentorat) şi numărul mai mic de sesiuni par să fie mai eficiente din perspectiva datelor analizate. Sunt necesare cercetări viitoare pentru a identifica caracteristicile eficiente ale PDPCD şi impactul asupra competenţelor de predare ale cadrelor didactice.

Cuvinte-cheie: abilităţi de citire, evaluare sistematică, meta-analiză, programe de dezvoltare profesională pentru cadrele didactice (PDPCD), şcoală primară

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


REZULTATELE LA PISA DINCOLO DE CLASAMENTE: (DE) CE NU CITESC BINE ELEVII ROMÂNI? | Maria-Lavinia COMAN (MOLDOVAN)

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Lansarea publică a datelor PISA stârneşte efervescenţă mediatică: o focalizare pe ierarhii în lume, în UE şi în regiune şi multe emoţii: de la senzaţionalism la negaţionism. Lucrarea de faţă îşi propune să adâncească problematica în domeniul comprehensiunii de text. Dincolo de clasamente, sunt explorate lacunele în învăţarea lecturii, pe baza rezultatelor la PISA, în contextul evoluţiei textelor şi a relaţiilor acestora cu tinerii cititori contemporani.

În prima parte, sunt trecute în revistă noile tendinţe în abordarea lecturii, propuse în cadrele de referinţă PIRLS şi PISA, în Cadrul european pentru studiul literaturii în învăţământul secundar, precum şi tendinţele de înnoire relevate în competenţele stipulate în curriculumul pentru limba şi literatura română (gimnaziu). Această secţiune vizează o clarificare a componentelor procesului de lectură care ar trebui învăţate (şi evaluate) în şcoală.

A doua parte îşi propune să răspundă la întrebarea: cum se evaluează lectura la PISA şi la Examenul de Evaluare Naţională (EN)? Cele două testări sunt puse faţă în faţă, având în vedere: focalizarea, specificitatea itemilor, contextualizarea evaluării, tipologia textelor, suportul folosit, aprecierea răspunsurilor şi raportarea rezultatelor.

Comparaţia oferă explicaţii pentru distanţa dintre rezultatele obţinute la PISA şi EN, precum şi punctele slabe în structurarea şi evaluarea competenţei de lectură în şcoala românească.

Ultima parte se referă la nevoia de a inova practicile de lectură, depăşind efectul de backwash al Evaluării Naţionale şi la strategiile pe care le poate aborda profesorul pentru optimizarea competenţelor de lectură, pe baza curriculumului şi a exemplelor de la PISA.

Cuvinte-cheie: competenţa de lectură, Evaluarea Naţională, PISA, practici de lectură

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ROLUL UMORULUI ÎN PREDAREA LIMBILOR STRĂINE: UN STUDIU PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA ÎNVĂŢĂRII LIMBII ENGLEZE | Adrian NĂZNEAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol analizează utilizarea umorului ca instrument pedagogic în predarea limbilor străine, cu un accent special pe predarea limbii engleze. Studiul îşi propune să exploreze impactul umorului asupra motivaţiei studenţilor, implicării acestora şi asupra procesului general de achiziţie a limbii străine. Pentru colectarea datelor empirice, am realizat un sondaj online în rândul unui grup divers de cursanţi de limbi străine, format din studenţi din diferite medii lingvistice şi niveluri de competenţă.

Pentru acest studiu, am conceput un sondaj de 34 de întrebări (cu alegere multiplă şi scală Likert), iar răspunsurile anonime au fost colectate online. Sondajul a evaluat percepţiile participanţilor cu privire la utilizarea umorului la cursurile de limbi străine, experienţele lor cu tehnici de predare umoristică şi efectele percepute ale umorului asupra rezultatelor învăţării limbilor străine. Am utilizat analize cantitative şi calitative pentru a evalua datele colectate şi a trage concluzii semnificative.

Rezultatele sondajului evidenţiază rolul semnificativ al umorului în predarea unei limbi străine. Rezultatele demonstrează că utilizarea umorului în predarea limbii engleze nu numai că îmbunătăţeşte motivaţia şi implicarea studenţilor, ci şi favorizează o atmosferă pozitivă în clasă. Mai mult, umorul contribuie la reţinerea vocabularului, îmbunătăţeşte abilităţile de pronunţie şi facilitează înţelegerea culturală.

Acest studiu subliniază importanţa umorului ca instrument valoros la orele de limbi străine, în special în predarea limbii engleze. Utilizând umorul în mod strategic, profesorii de limbi străine pot crea un mediu de învăţare animat şi favorabil, care promovează dobândirea eficientă a limbii străine, sporeşte încrederea studenţilor şi cultivă o atitudine pozitivă faţă de învăţarea limbilor străine.

Cuvinte-cheie: învăţarea limbii engleze, motivaţia, predarea limbilor străine, umorul ca instrument pedagogic, umorul în predarea limbilor străine

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


MATURITATEA SOCIALĂ ŞI VALORILE PERSONALE: FACTORI CHEIE ÎN DEZVOLTAREA IDENTITĂŢII PROFESIONALE A TINERILOR | Svetlana RUSNAC, Adriana POPOVICI

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol explorează interdependenţele dintre tranziţiile tinerilor către vârsta adultă şi de la mediul şcolar la cel profesional, concentrându-se pe rolul maturităţii sociale şi al integrării valorilor personale în dezvoltarea identităţii profesionale. Utilizând un design exploratoriu şi metode statistice, studiul analizează cum maturitatea socială şi valorile personale influenţează alegerile profesionale ale tinerilor din Republica Moldova. Scopul cercetării este de a identifica interconexiunile dintre aceste elemente şi impactul lor asupra tranziţiei de la educaţie la muncă. Ipotezele sugerează corelaţii semnificative între maturitatea socială şi identificarea profesională, între valorile personale şi identitatea profesională, precum şi diferenţe specifice de context educaţional şi de gen.

Participanţii, provenind din mediul universitar şi din învăţământul profesional ethnic postsecundar, au fost evaluaţi cu privire la maturitatea socială, valorile personale şi identitatea profesională prin instrumente validate. Rezultatele indică faptul că maturitatea socială, valorile educaţiei şi viaţa profesională sunt esenţiale pentru formarea identităţii profesionale. În plus, studiul evidenţiază rolul intervenţiilor educaţionale şi de consiliere în promovarea unei identităţi profesionale bine fundamentate.

Recomandările vizează integrarea programelor de dezvoltare personală şi profesională în instituţiile de învăţământ, îmbunătăţirea consilierii şi facilitarea experienţelor practice. Articolul subliniază importanţa unei înţelegeri complexe a factorilor care influenţează succesul tinerilor în etapele critice de tranziţie. Limitele studiului, cum ar fi natura sa transversală şi reprezentativitatea insuficientă pentru generalizarea datelor, sugerează necesitatea unor cercetări viitoare pentru aprofundarea înţelegerii dinamicii tranziţiei de la educaţie la carieră.

Cuvinte-cheie: identitate profesională, maturitate socială, tranziţia de la şcoală la muncă, tranziţia la vârsta adultă, valori

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ANXIETATEA SOCIALĂ – FACTORUL CARE CONDIŢIONEAZĂ SUCCESUL ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE | Adina MIHAI (CĂLUGĂRU)

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Un aspect important al învăţării se referă la faptul că elevul care învaţă nu reprezintă doar o entitate cognitivă, ci manifestă stări afective, motivaţii, atitudini care influenţează învăţarea atât în mod direct, cât şi indirect. O precondiţie pentru succesul învăţării îl reprezintă determinarea stării de pregătire a elevilor, asimilată ca nivel de dezvoltare psihoeducaţională. Rezultatele învăţării şcolare trebuie privite sub două aspecte: unul informativ, care constă în aprofundarea unor informaţii utile, a unor algoritmi intelectuali, şi altul formativ, care constă, pe de o parte, în transformarea abilităţilor cognitive ale elevului, iar pe de altă parte, în formarea şi dezvoltarea personalităţii.

Anxietatea socială reprezintă un factor care poate condiţiona puternic reuşita în învăţare, fiind efectul unor factori personali, motivaţionali, cât şi al unor factori externi, precum: valorile grupului, reprezentările sociale, bogăţia şi varietatea experienţelor individuale permise de mediul social (Negovan, 2007).

În studiul de faţă s-a investigat dacă există corelaţii semnificative între nivelul anxietăţii sociale şi rezultatele şcolare ale elevilor. La chestionarele aplicate în perioada aprilie – mai 2023 au răspuns 382 de elevi cu vârste cuprinse între 11 şi 14 ani, dintre care 157 de băieţi şi 225 de fete, de la o şcoală gimnazială din Bucureşti. Şcoala se află în mediul urban, în Sectorul 3 din Bucureşti, iar nivelul gimnazial cuprinde 17 clase. Elevii care frecventează această şcoală provin din zonele apropiate şcolii, fiind o „şcoală de cartier”, iar profesorii se preocupă de educaţia acestora care să treacă şi dincolo de băncile şcolii, urmărind nu doar pregătirea cognitivă, ci şi dezvoltarea socio-emoţională.

Rezultatele demonstrează că există o corelaţie inversă semnificativă între nivelul anxietăţii sociale şi rezultatele şcolare ale elevilor. Rezultatele cercetării de faţă reflect o preocupare a mediului educativ pentru crearea condiţiilor optime pentru ca elevii să-şi dezvolte potenţialul înnăscut pentru învăţare.

Cuvinte-cheie: anxietate socială, dezvoltare psihoeducaţională, rezultate şcolare

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


IMPLICAŢII EDUCAŢIONALE ALE DEZVOLTĂRII COMPETENŢEI SOCIO-EMOŢIONALE LA PROFESORI. CERCETARE EMPIRICĂ | Ramona FURTUNĂ

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Competenţa socio-emoţională a cadrelor didactice este o coordonată fundamental pentru parcursul educaţional al elevului prin amprenta pe care o lasă asupra acestuia. Profesorul care deţine această competenţă are un nivel crescut de autoconştientizare socială, utilizează strategii de diminuare a conflictelor şi reuşeşte motivarea elevilor şi transpunerea în sala de clasă a unor emoţii pozitive precum entuziasmul şi bucuria. Pornind de la modelul propus de Salovey-Mayer, în care conştientizarea propriilor emoţii conduce la dezvoltarea capacităţii de reglare emoţională, permiţând evoluţia optimă din punct de vedere psiho-social a persoanei, studiul de faţă şi-a propus să testeze relaţia dintre competenţa socio-emoţională, operaţionalizată ca reglaj emoţional (RE) şi acceptarea celorlalţi (AC). Pentru a identifica diferenţele existente între parametrii discutaţi, studiul include şi variabila genul cadrelor didactice. Intensitatea relaţiilor dintre RE şi AC s-a investigat prin intermediul analizelor corelaţionale, iar explicarea tipului de relaţii dintre acestea, prin regresii liniare simple. Datele au fost colectate prin intermediul unui chestionar online, completat de 121 de respondenţi (M = 40.52, AS = 8.08), care reprezentau cadre didactice din învăţământul primar şi gimnazial. Rezultatele au arătat că există relaţii negative între AC şi RE (r = -.30, p < .001), între AC şi suprimarea expresivă (r = -.40, p < .001) şi lipsa unei relaţii AC şi reevaluarea cognitivă (r = -.12, p = .175). De asemenea, analizele statistice au arătat că nu există decalaje semnificative între răspunsurile cadrelor didactice de gen feminin sau masculin. Rezultatele studiului au implicaţii asupra climatului psihosocial, procesului de predare-învăţare-evaluare, rezultatelor academice ale elevilor şi relaţiei profesor-elev.

Cuvinte-cheie: acceptarea celorlalţi, competenţa socio-emoţională, reevaluarea cognitivă, reglarea emoţională, suprimarea expresivă

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ANALIZA NEVOILOR DE FORMARE PENTRU EDUCAŢIA INCLUZIVĂ | Daniela IONESCU, Ecaterina VRĂSMAŞ

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Analiza literaturii de specialitate arată un interes din ce în ce mai mare pentru investigarea formării profesorilor în perspectivă incluzivă, având în vedere numărul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale din şcolile de masă, dar şi studiile care dovedesc valoarea acestei abordări. Scopul acestui articol este de a analiza, din perspectiva personalului didactic din şcolile din România, nevoia acestora de formare, pentru a sprijini învăţarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale.

Profesorii oferă experienţa şi opiniile lor pentru dezvoltarea programelor de formare continuă în domeniul incluziunii. Este prezentat numărul de copii cu cerinţe educaţionale speciale în clasele lor, formările primite, capacitatea de implementare, sprijinul şcolar, dar şi aşteptările profesorilor şi barierele întâmpinate. La studiu au participat 1132 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar, din 40 de judeţe. Datele au fost analizate folosind un sistem inductiv de categorii şi coduri. Rezultatele cercetării au evidenţiat aspecte relevante pentru următoarele teme: nivelul competenţelor profesionale ale cadrelor didactice dezvoltate prin participări la programe de formare, valoarea percepută asupra programelor de formare profesională continuă la care au participat, motivaţia pentru dezvoltare profesională, conţinuturile considerate necesare în perspectivă incluzivă şi cadrul pentru explorarea dezvoltării practicii colaborative în formarea profesională continuă. Concluziile articolului evidenţiază nevoia dezvoltării şi implementării, la nivelul şcolilor, a unor politici, intervenţii adaptate comunităţilor lor.

Cuvinte-cheie: CES (cerinţe educaţionale speciale), educaţie incluzivă, formarea profesorilor, nevoi de formare

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


TRADUCERE ŞI TRĂDARE: O ANALIZĂ A DOCUMENTELOR DE POLITICI PRIVIND UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN SISTEMUL ROMÂNESC DE CONSILIERE ŞCOLARĂ | Mihai IACOB

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Analiza ia în considerare documente de politici ale Centrelor de Resurse şi Asistenţă Educaţională privitoare la utilizarea tehnologiei digitale în consilierea şcolară, care erau în vigoare la începutul pandemiei de Covid-19. În acest scop am folosit un cadru oferit de teorii socio-materiale (Cooren, 2010; Latour, 2005). Documentele de politici sunt menite să fie punct obligatoriu de trecere (Callon, 1986) pentru actorii umani şi non-umani, pentru a-i aduce împreună în urmărirea unor scopuri comune. Ele capătă o viaţă proprie, dincolo de intenţiile autorilor lor, prin ceea ce este numită agenţie textuală (Cooren, 2004). Folosind controversele (Venturini, 2010) ca un instrument de urmărire a agenţiilor, am analizat referirile la tehnologie digitală din cadrul a două tipuri de documente: planul de dezvoltare instituţională şi planul managerial. Rezultatele indică existenţa unei stări de incontrovertibilitate, referitor la utilizarea tehnologiei digitale în sistemul de consiliere şcolară, ceea ce împiedică actorii umani şi non-umani să se angajeze într-un proces de negociere condus de managerii de servicii şi creează scena pentru acţiuni de subversiune (Callon, 1986). Faptul că documentele de politici eşuează în a se constitui în puncte obligatorii de trecere, deschide sistemul de consiliere şcolară spre a fi guvernat prin punctele obligatorii de trecere create de actori, cu agende netransparente şi divergente.

Cuvinte-cheie: agenţie textuală, consiliere şcolară, controverse, tehnologie digitală, teoria actor-reţea

Această operă este pusă la dispoziție sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


RECENZII

GABRIELA HUM (COORD.), ÎNVĂŢĂM ÎMPĂRTĂŞIND. GHID DE EXPERIENŢE SCRISE DE ŞI PENTRU SPECIALIŞTII L&D. Bucureşti, Editura TREI, 2021, 348 pagini, ISBN 978-606-40-1012-4 | Paul LUNGEANU, Daniela IONESCU

Vezi recenzia


* * *
Atelierul: „Educaţie împotriva antisemitismului, intoleranţei şi discriminării în România: elemente esenţiale pentru formarea profesorilor”, Bucureşti, 28-29 mai 2024

Vezi lucrarea


NUMĂR ÎNTREG

APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 2 / 2024

REVISTA de PEDAGOGIE – JOURNAL of PEDAGOGY 
Nr. 2 / 2024

Locul publicării 
România

Tipul publicației 
Online și tipărită

Data publicării 
Decembrie 2024

Publicată de 
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație

ISSN 
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica 
Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile sunt dedicate stimulării dezbaterii și facilitării consolidării unei rețele academice între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte.

Numărul 2 din 2024 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe tematica Valori și idealuri în educație. Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează subiecte precum:

  • abordări recente privind filosofia educației;
  • școala românească între valori perene și transformări actuale;
  • perspective interdisciplinare: de la teoria educației la practicile școlare;
  • aspecte din istoria și actualitatea alternativelor educaționale;
  • In Memoriam: Viorel Mircea Nicolescu.

 Numărul 2 din 2024 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat de dr. Monica Cuciureanu, cercetător științific II și Adrian Mircea, cercetător științific III.

 Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 15 iulie 2024. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 1 septembrie 2024.

 Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română  sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic, ROAD și Ulrichsweb. Articolele pe teme de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

 APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 1 / 2024

REVISTA de PEDAGOGIE – JOURNAL of PEDAGOGY
Nr. 1 / 2024

Locul publicării
România

Tipul publicației
Online și tipărită

Data publicării
Iunie 2024

Publicată de
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație

ISSN
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica
Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile sunt dedicate stimulării dezbaterii și facilitării consolidării unei rețele academice între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte.

Numărul 1 din 2024 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe tematica „Profesionalizarea discursului privind educația”. Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează subiecte precum:

  • discursul privind educația, ca spațiu de reflecție atât pentru aspecte teoretice cât și pentru experiențele practice privind predarea – învățarea – evaluarea și cercetarea în educație;
  • cercetări relevante în științele educației cu focalizare pe inovații în educație, pe analiza schimbărilor de dată recentă de la nivelul sistemului de educație și a implicațiilor pentru diferite categorii de actori educaționali;
  • de la rezultate de cercetare la practici și decizii informate; comunicarea și valorificarea rezultatelor cercetării în politicile educaționale; exemple la nivel național și internațional.

Numărul 1 din 2024 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat de dr. Otilia Apostu, cercetător științific II și dr. Ciprian Fartușnic, cercetător științific I.

Termene limită
Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 7 ianuarie 2024. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.
Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 1 martie 2024.

Politica editorială și îndrumări pentru autori
Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.
Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare
Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic, ROAD și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 1 / 2023

Locul publicării
România

Tipul publicației
Online și tipărită

Data publicării
Iunie 2023

Publicată de
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație

ISSN
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica

Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz  şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile sunt dedicate stimulării dezbaterii și facilitării consolidării unei rețele academice între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte.

Numărul 1 din 2023 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe tematica „Provocări, progres, inovație în educație”. Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează subiecte precum:

  • priorităţi în politicile educaţionale actuale;
  • analize comparative pe niveluri de învățământ, analize comparative transnaționale;
  • tehnologiile digitale în educație;
  • percepții și stereotipuri, discriminare, (cyber)bullying în mediul școlar;
  • consilierea școlară și consilierea carierei;
  • parteneriate școală-familie-comunitate;
  • stare de bine și educație socio-emoțională, școli incluzive.

Numărul 1 din 2023 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat de dr. Speranța Țibu, cercetător științific II și Marius Lazăr, cercetător științific III.

 

Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 30 decembrie 2022. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 1 martie 2023.

 

Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română  sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic, ROAD și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

RP – 2022 – 1

STUDII

ANTREPRENORIATUL SOCIAL CA ABILITATE A VIITORILOR PROFESORI | Mihaela INĂŞEL, Daniel LUCHEŞ, Simona SAVA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Capacitatea de a gândi creativ, de a identifica idei şi soluţii noi, de a-şi asuma riscuri, atitudine proactivă, iniţiativă, încredere în sine, intenţii sociale şi inovatoare, pentru a contribui la „well-being-ul societal” sunt competenţe listate distinct în Busola învăţării 2030 (OECD, 2019a). Astfel de abilităţi sunt asociate deopotrivă competenţei de antreprenoriat social (CAS). Constructori semnificativi pentru CAS sunt: asumarea de riscuri, încrederea în sine, creativitatea personală (scala lui Konakli şi Göğüş, 2013), respectiv trăsăturile personale, caracteristicile sociale şi caracteristicile de iniţiativă socială (scala lui Capella-Peris şi colab., 2019), ambele scale, dezvoltate pentru profesori, fiind folosite şi pentru acest studiu.
Pentru a forma aceste capacităţi educabililor, profesorii, ca modele pentru elevii lor, trebuie să posede CAS. Ne propunem astfel să identificăm în ce măsură demonstrează abilitare pe această dimensiune viitorii profesori, specialişti în ştiinţele educaţiei din România, aflaţi la studii universitare de licenţă.
Am investigat aspecte ale elementelor de CAS în rândul studenţilor de la Pedagogie, Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar şi Psihopedagogie specială. Au participat 509 respondenţi, studenţi din anii I şi III, care au frecventat programe de studii de licenţă din nouă universităţi publice.
Rezultatele studiului evidenţiază posibile relaţii între asumarea riscurilor şi trăsăturile personale, elementele de creativitate personală, dar nu au fost identificate diferenţe semnificative statistic ale CAS între studenţii de anul I şi cei de anul al III-lea.
A identifica în ce măsură CAS este prezentă la studenţi, viitori profesori, este un referenţial pentru ofertanţii de programe educaţionale, în sensul unor posibile decizii de reconsiderare curriculară.

Cuvinte cheie: Antreprenoriat social în educaţie, educaţie antreprenorială şi socială, competenţa antreprenorială socială la profesori

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


SECURITATE EMOŢIONALĂ ŞI ADAPTARE LA STUDENŢI ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI DE COVID-19 | Roxana BOBU, Oana JITARU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Pandemia de COVID-19 a provocat schimbări sociale, economice şi în plan personal. Strategiile impuse de guverne la nivel mondial au generat un model de acţiune, care ulterior a fost preluat şi particularizat la nivel de ţară. Deşi aceste strategii au avut rolul proactiv de reducere a riscului de infectare, consecinţele lor au fost multiple. În acest context, sistemul educaţional a fost determinat să-şi regândească modul de realizare a activităţilor. Analiza realizată de noi are în vedere sentimentul de securitate emoţională trăit de studenţi în timpul activităţilor didactice online.
În acest context, a fost realizată o cercetare calitativă, bazată pe utilizarea metodei focus-grup. Participanţii la investigaţie au fost studenţi aparţinând celor 11 facultăţi cu profil tehnic din cadrul Universităţii „Gheorghe Asachi”. Au fost organizate trei focus-grupuri pe ani de studiu – I, II şi III. Scopul urmărit a vizat efectele educaţiei online în context pandemic asupra studenţilor, din perspectiva „sentimentului de securitate emoţională”. Obiectivele s-au axat pe identificarea dificultăţilor individuale trăite de studenţi şi analiza strategiilor de adaptare utilizate. Rezultatele au identificat sentimente precum frică, anxietate, tristeţe, nesiguranţă care s-au acutizat odată cu distanţarea de facultate şi prieteni. Înţelegerea felului în care pandemia a afectat studenţii este importantă pentru profesori şi le permite să identifice modalităţi adecvate de a veni ulterior în sprijinul lor.

Cuvinte cheie: Educaţie online, securitate emoţională, strategii de adaptare

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


UNIVERSITĂŢILE ŞI PANDEMIA: A FI CONFORTABIL CU AMBIGUITATEA | Miruna Luana MIULESCU, Mihaela STÎNGU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Ca urmare a închiderii instituţiilor de învăţământ superior, studenţii şi profesorii au fost nevoiţi să se adapteze rapid la predarea şi învăţarea online. Necesitatea de a proiecta medii de învăţare pentru studenţi implică alegeri, ajustări şi decizii pentru a răspunde nu numai aşteptărilor studenţilor, ci şi condiţiilor în care universităţile trebuie să funcţioneze. Studiul nostru urmăreşte să exploreze practicile inovatoare folosite de educatori care le-au permis acestora să creeze săli de clasă atractive în cadrul programului de formare iniţială a profesorilor în timpul pandemiei de Covid-19. Participanţii la acest studiu au fost educatori (n=9) de la departamentul de formare a cadrelor didactice. În cadrul unei investigaţii de tip calitativ, datele au fost colectate prin participarea la interviuri semistructurate prin intermediul programului software de videotelefonie ZOOM.
Principalele constatări sugerează provocarea adusă de cadrul de instruire digital pentru experienţele cadrelor didactice universitare. Schimbarea bruscă a activităţilor şi condiţiilor instituţionale de predare a remodelat practicile pedagogice şi a provocat educatorii să identifice şi să răspundă într-un mod creativ nevoilor studenţilor, cu ingeniozitate şi rapiditate. Prin urmare, este esenţial ca educatorii să păstreze avantajele acumulate din munca de acasă în moduri care să le transforme practica.

Cuvinte cheie: Covid-19, formarea profesorilor, practici inovatoare, tehnologie

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


STRATEGII MANAGERIALE PENTRU ASIGURAREA ACCESULUI LA EDUCAŢIE ÎN CONTEXT PANDEMIC | Aura ŢABĂRĂ
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul prezintă datele unui studiu realizat în anul 2021, în judeţul Iaşi, cu scopul de a identifica demersurile manageriale utilizate de directorii şcolilor defavorizate în vederea asigurării accesului la educaţie pentru toţi copiii. Strategia de culegere a datelor a urmărit un design mixt (cantitativ şi calitativ) şi s-a desfăşurat în şase şcoli defavorizate din judeţul Iaşi, trei din mediul urban şi trei din mediul rural. În aceste şcoli studiază aproximativ 5000 de copii, de la nivelul preşcolar până la cel liceal. Au fost analizate 18 baze de date cu privire la rezultatele şcolare ale elevilor, la programele remediale implementate şi la resursele tehnologice digitale utilizate de şcoli pentru a asigura accesul egal la educaţie. Datele cantitative au fost coroborate cu datele calitative obţinute din cele şase interviuri realizate cu directorii şcolilor. Concluziile cercetării ilustrează faptul că pandemia de COVID-19 a accentuat problemele privind accesul la educaţie. Astfel, un sfert din elevii care învaţă în cele şase şcoli incluse în cercetare (1167 de copii din totalul de 4714) au studiat în primul semestru al anului şcolar 2020-2021 doar prin pachete educaţionale şi nu au beneficiat de cursurile online, de interacţiunea cu colegii şi cu cadrele didactice pe perioada unui întreg semestru. Au fost iniţiate proiecte educaţionale pentru diminuarea efectelor negative, dar problema rămâne, având consecinţe de durată.

Cuvinte cheie: Acces la educaţie, criză educaţională, strategie managerială

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


NOI INFLUENŢE ŞI ACCENTE ÎN DESIGNUL INSTRUCTIONAL | Vali ILIE
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Teoria proiectării instruirii s-a dezvoltat progresiv, marcând trecerea de la sensul prescriptiv, normativ, tradiţional, la cel modern, bazat pe diverse abordări care se opun reţetelor unice şi specificaţiilor rigide. Tehnologia cunoaşterii aplicată cu stricteţe, controlul riguros al etapelor de învăţare nu mai sunt astăzi în centrul atenţiei, ci modul şi nivelul de implicare în construirea cunoştinţelor, colaborarea prin utilizarea noilor tehnologii informaţionale. Tehnologia modelează modul în care predăm, învăţăm şi evaluăm, precum şi modul în care planificăm şi proiectăm aceste activităţi. Deoarece tehnologia nu face predarea mai bună sau mai rea, mai simplă sau mai complexă, ci o schimbă complet, profesorii sunt uneori confuzi în alegerea unui model de proiectare. În demersul de identificare a tendinţelor noi în domeniul proiectării didactice, ne-am concentrat pe modelele de proiectare a instruirii care încurajează creativitatea profesorilor. Am pornit de la unele dintre modelele explicative ale învăţării bazate pe tehnologie şi, în a doua parte a studiului, am proiectat o activitate didactică. Metoda de proiectare se bazează pe instrumentul Learning Designer, dezvoltat de o echipă condusă de D. Laurillard. Acesta este un instrument care sprijină procesul de proiectare, fie că este vorba de învăţare mixtă sau integral online. Instrumentul este bazat pe web şi permite crearea şi împărtăşirea experienţelor de învăţare, sprijinind integrarea tehnologiei în procesul de învăţământ.

Cuvinte cheie: Proiectare, învăţare, modele, tehnologie

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


STRATEGII RELAŢIONALE ÎN SPAŢIUL ŞCOLAR – PARTICULARITĂŢI SPECIFICE CICLULUI PRIMAR DE ÎNVĂŢĂMÂNT | Florina Magdalena ONAGA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Şcoala şi familia sunt considerate a fi piloni de bază ai educaţiei, iar între aceştia şi comunitate pendulează copilul, ca obiect şi subiect al educaţiei. Dacă aceste medii educaţionale se completează şi se susţin, atunci ele vor influenţa integrarea eficientă a copilului în activitatea şcolară şi, mai apoi, în viaţa socială.
Sistemul de învăţământ este un spaţiu al interacţiunii sociale, un spaţiu în care profesorii relaţionează pe de o parte cu elevii, iar pe de altă parte stabilesc relaţii de cooperare cu familiile elevilor şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii. Prin fiecare contact relaţional cu elevii sau părinţii, profesorii desfăşoară activităţi de creştere şi dezvoltare, de conducere şi direcţionare. La nivelul clasei de elevi, relaţiile de comunicare, de conducere a activităţii clasei, relaţiile socio-afective care se stabilesc între profesori şi elevi determină constituirea unui climat psiho-social care poate favoriza sau defavoriza optimizarea procesului didactic.
Pentru reuşita şcolară a elevului e importantă relaţia familie-şcoală. Se observă că această colaborare este mai consistentă în ultimul timp şi este caracterizată de o varietate a interacţiunilor personale între reprezentanţii şcolii şi membrii familiilor elevilor.
Prezentul articol explorează importanţa relaţiilor dintre cadrul didactic şi elevi, precum şi a relaţiilor dintre şcoală şi familiile elevilor datorită rolului pe care îl au în eficientizarea învăţării şi în dezvoltarea personalităţii elevilor. Studiul realizat în cadrul unei şcoli primare conturează importanţa strategiilor relaţionale în spaţiul şcolar.

Cuvinte cheie: Educaţie, elev, familie, strategie relaţională, şcoală

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ATITUDINI FAŢĂ DE ACTIVITATEA DIDACTICĂ ONLINE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA, ÎN CONTEXT PANDEMIC | Sabina-Adina LUCA, Bogdan GHEORGHIŢĂ
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Politicile educaţionale reprezintă, în sens larg, procesul de conducere a schimbării şi/sau de introducere a inovaţiilor în sistemul educaţional (Haddad & Demsky, 1995; Haheu-Munteanu, 2019). În activitatea de guvernare, în mod curent, ministerele de resort îşi propun să gestioneze acest proces, pornind de la programele politice asumate. Acestea presupun obiective strategice, direcţii de acţiune ori strategii de implementare. Uneori însă, diferitele crize care afectează sistemele componente ale socialului, deci şi sistemul educaţional, presupun implementarea unor soluţii contextuale, decizii luate în condiţii de incertitudine. Având în vedere contextual pandemiei de Covid-19 şi necesitatea implementării unor măsuri care să vină în întâmpinarea nevoii de protecţie a sănătăţii elevilor şi cadrelor didactice, ne propunem, prin acest studiu, să surprindem paleta de atitudini şi percepţii legate de politicile implementate, precum şi diversele schimbări survenite în pregătirea profesională a cadrelor didactice, pregătire „forţată” de necesitatea utilizării tehnologiei în activitatea didactică online. Prin intermediul unei anchete sociologice pe bază de chestionar administrat online cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar din România, ne propunem să inventariem raportările cadrelor didactice la diverse aspecte legate de organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ în contextul pandemic: începutul pandemiei şi frustrarea asociată acestui moment, pandemia şi dezvoltarea diferitelor abilităţi digitale, dar şi proiecţii de viitor în legătură cu dezirabilitatea folosirii diferitelor instrumente şi a abilităţilor digitale dezvoltate în timpul pandemiei, în activitatea didactică „post-pandemică”.

Cuvinte cheie: Atitudini, învăţământ preuniversitar, pandemia de Covid-19, România

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


COMUNICARE ŞI INTERACŢIUNE EFICIENTĂ PROFESOR-EDUCABIL – O SCURTĂ TRECERE ÎN REVISTĂ A LITERATURII DE SPECIALITATE | Adrian NĂZNEAN
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Predarea este o activitate socială cu impact formativ asupra educabililor, o activitate în care comunicarea joacă un rol esenţial. Pentru a asigura livrarea informaţiilor, un profesor poate utiliza atât elemente verbale, cât şi non-verbale. Acestea sunt instrumente utile pentru a oferi feedback educabililor, unele dintre ele putând fi utilizate în mediul virtual de predare şi învăţare. În timp ce învăţământul la distanţă se poate confrunta cu diverse limite în asigurarea unei comunicări eficiente între cursanţi şi profesor, există modalităţi de combatere a lipsei de elemente care pot conduce la o comunicare ineficientă. Această analiză a literaturii cu metode mixte va încerca să identifice modalităţile prin care se poate stabili o comunicare de succes şi constructivă între cursanţi şi profesori.

Cuvinte cheie: Comunicare eficientă, comunicare non-verbală, comunicare verbală, interacţiune, trecere în revistă

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


RECENZII

CHRISTOPHE ANDRE ŞI MUZO, ÎMI DEPĂŞESC ANXIETATEA ŞI FRICA. Bucureşti, Editura Trei, 2021, 264 pagini, ISBN 978-606-401-182-4 | Steliana LEFTER
Vezi recenzia

EMIL STAN, MANAGEMENTUL CLASEI ŞI NATIVII DIGITALI. FUNDAMENTĂRI DIN PERSPECTIVA NEUROŞTIINŢELOR. Iaşi, Editura Institutul European, 2021, 201 pagini, ISBN 978-606-24-0320-1 | Gina-Florentina TUDORACHE, Mihaela-Gabriela BADEA
Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 1 / 2022

Locul publicării
România

Tipul publicației
Online și tipărită

Data publicării
Iunie 2022

Publicată de
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație

ISSN
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica

Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz  şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile urmăresc stimularea dezbaterii între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte, precum și facilitarea consolidării unei rețele academice)

Numărul 1 din 2022 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe tematica „Școala care învață: orizonturile educației, deschise de o criză globală”. Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează subiecte precum:

  • educația după pandemie – lecții învățate și perspective pe termen scurt și mediu;
  • calitatea timpului educațional al elevilor și profesorilor;
  • comunicarea în educație și efectele sale asupra învățării;
  • parteneriate școlare internaționale și rolul lor pentru inter-învățare;
  • învățământul alternativ și particular în perioada învățării la distanță.

Numărul 1 din 2022 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat  de dr. Monica Cuciureanu, cercetător științific II și Alexandra Aramă, cercetător științific III.

 

Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 17 iauarie 2022. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 7 martie 2022.

 

Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română  sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic, ROAD și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 2 / 2021

Locul publicării
România

Tipul publicației
Online și tipărită

Data publicării
Decembrie 2021

Publicată de
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație

ISSN
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica

Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz  şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile sunt dedicate stimulării dezbaterii și facilitării consolidării unei rețele academice între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte.

Numărul 2 din 2021 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe tematica „Școala online – între oportunități și amenințări. Educație și consiliere școlară în contextul pandemiei Covid-19”. Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează subiecte precum:

  • utilizarea tehnologiilor informatice și de comunicare în educație și consiliere școlară în contextul pandemiei. Efecte ale trecerii la școala online: lecții învățate, oportunități;
  • efectele psiho-sociale ale învățării la distanță asupra elevilor, cadrelor didactice, părinților, comunităților, cu precădere în rândul grupurilor defavorizate. Rolul școlii, al părinților/ tutorilor și al comunității locale în sprijinirea copiilor în contextul pandemiei;
  • competențele socio-emoționale ca factor de reziliență școlară în condiții de criză. Activități pentru elevi, profesori și părinți în contextul pandemiei;
  • nevoile de formare și profesionalizare ale profesorilor și consilierilor școlari, în contextul învățării la distanță.

Numărul 2 din 2021 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat de Delia Goia, cercetător științific III.

 Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 1 iulie 2021. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 6 septembrie 2021.

 Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română  sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic, ROAD și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 1 / 2021

APEL PENTRU ARTICOLE
REVISTA de PEDAGOGIE – JOURNAL of PEDAGOGY
Nr. 1 / 2021

Locul publicării
România

Tipul publicației
Online și tipărită

Data publicării
Iunie 2021

Publicată de
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație

ISSN
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica

Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz  şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile sunt dedicate stimulării dezbaterii și facilitării consolidării unei rețele academice între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte.

Numărul 1 din 2021 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe provocările și soluțiile educaţionale în perioada pandemiei – schimbări, dificultăţi, lecţii învăţate, bune practici. Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează tematici precum:

  • școală şi incluziune: politici, inegalități educaționale, acces şi participare, mediu de învățare incluziv şi colaborativ;
  • predare-învăţarea-evaluarea online: aspecte specifice, strategii de predare-învăţare-evaluare, resurse didactice;
  • formarea profesorilor (iniţială, continuă): situaţia curentă, provocări în perioada şcolii de acasă, roluri ale diferitelor categorii de resurse umane (directori, profesori, consilieri etc.);
  • competențe transversale: scopuri, contexte şi modalităţi de dezvoltare la nivelul elevilor;
  • aportul familiei în facilitarea învățării elevilor: resurse materiale, culturale, de timp etc.

Numărul 1 din 2021 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat de cercetător științific III dr. Andreea Diana SCODA și cercetător științific III Lucian VOINEA.

 

Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 20 ianuarie 2021. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 1 martie 2021.

 

Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română  sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic, ROAD și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 2 / 2020

APEL PENTRU ARTICOLE

REVISTA de PEDAGOGIE – JOURNAL of PEDAGOGY

Nr. 2 / 2020

Locul publicării

România

Tipul publicației

Online și tipărită

Data publicării

Decembrie 2020

Publicată de

Institutul de Științe ale Educației

ISSN

(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica

Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz  şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile sunt dedicate stimulării dezbaterii și facilitării consolidării unei rețele academice între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte.

Numărul 2 din 2020 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe aplicarea rezultatelor cercetării în practica educațională.Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează tematici precum:

  • demersuri didactice inovative la diverse discipline; clasa virtuală, clasa face-to-face;
  • abordări eficiente în clase cu elevi dezavantajați;
  • rezultatele studiilor internaționale și efectele lor asupra practicilor la clasă;
  • studii de interculturalitate și abordări didactice;
  • de la studiile de neuroștiințe la experiențele la clasă.

Numărul 2 din 2020 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat de dr. Laura-Elena Căpiță și dr. Angelica Mihăilescu.

Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 1 iulie 2020. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 7 septembrie 2020.

Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română  sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.