Arhive categorie: Fără categorie

APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 2 / 2022

Locul publicării
România

Tipul publicației
Online și tipărită

Data publicării
Decembrie 2022

Publicată de
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație

ISSN
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica

Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz  şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile sunt dedicate stimulării dezbaterii și facilitării consolidării unei rețele academice între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte.

Numărul 2 din 2022 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe tematica Învățarea în școală – de la politici la practici”. Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează subiecte precum:

  • priorități în politicile educaționale la nivel internațional și la nivel național;
  • provocări postpandemice la nivelul practicilor școlare;
  • finalitățile educaționale și curriculumul școlar;
  • învățarea – paradigme, modele, abordări;
  • evaluarea rezultatelor învățării – practici, inovaţii, schimbări de paradigme;
  • aplicații ale cercetării din diferite discipline (psihologie cognitivă, psihosociologie, sociologie, neuroștiințe etc.) în domeniul învățării.

Numărul 2 din 2022 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat de dr. Irina Horga, cercetător științific I și Lucian Voinea, cercetător științific III.

 Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 15 iulie 2022. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 12 septembrie 2022.

 Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română  sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic, ROAD și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 1 / 2022

Locul publicării
România

Tipul publicației
Online și tipărită

Data publicării
Iunie 2022

Publicată de
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație

ISSN
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica

Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz  şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile urmăresc stimularea dezbaterii între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte, precum și facilitarea consolidării unei rețele academice)

Numărul 1 din 2022 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe tematica „Școala care învață: orizonturile educației, deschise de o criză globală”. Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează subiecte precum:

  • educația după pandemie – lecții învățate și perspective pe termen scurt și mediu;
  • calitatea timpului educațional al elevilor și profesorilor;
  • comunicarea în educație și efectele sale asupra învățării;
  • parteneriate școlare internaționale și rolul lor pentru inter-învățare;
  • învățământul alternativ și particular în perioada învățării la distanță.

Numărul 1 din 2022 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat  de dr. Monica Cuciureanu, cercetător științific II și Alexandra Aramă, cercetător științific III.

 

Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 17 iauarie 2022. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 7 martie 2022.

 

Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română  sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic, ROAD și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 2 / 2021

Locul publicării
România

Tipul publicației
Online și tipărită

Data publicării
Decembrie 2021

Publicată de
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație

ISSN
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica

Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz  şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile sunt dedicate stimulării dezbaterii și facilitării consolidării unei rețele academice între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte.

Numărul 2 din 2021 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe tematica „Școala online – între oportunități și amenințări. Educație și consiliere școlară în contextul pandemiei Covid-19”. Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează subiecte precum:

  • utilizarea tehnologiilor informatice și de comunicare în educație și consiliere școlară în contextul pandemiei. Efecte ale trecerii la școala online: lecții învățate, oportunități;
  • efectele psiho-sociale ale învățării la distanță asupra elevilor, cadrelor didactice, părinților, comunităților, cu precădere în rândul grupurilor defavorizate. Rolul școlii, al părinților/ tutorilor și al comunității locale în sprijinirea copiilor în contextul pandemiei;
  • competențele socio-emoționale ca factor de reziliență școlară în condiții de criză. Activități pentru elevi, profesori și părinți în contextul pandemiei;
  • nevoile de formare și profesionalizare ale profesorilor și consilierilor școlari, în contextul învățării la distanță.

Numărul 2 din 2021 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat de Delia Goia, cercetător științific III.

 Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 1 iulie 2021. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 6 septembrie 2021.

 Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română  sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic, ROAD și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 1 / 2021

APEL PENTRU ARTICOLE
REVISTA de PEDAGOGIE – JOURNAL of PEDAGOGY
Nr. 1 / 2021

Locul publicării
România

Tipul publicației
Online și tipărită

Data publicării
Iunie 2021

Publicată de
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Unitatea de Cercetare în Educație

ISSN
(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica

Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz  şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile sunt dedicate stimulării dezbaterii și facilitării consolidării unei rețele academice între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte.

Numărul 1 din 2021 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe provocările și soluțiile educaţionale în perioada pandemiei – schimbări, dificultăţi, lecţii învăţate, bune practici. Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează tematici precum:

  • școală şi incluziune: politici, inegalități educaționale, acces şi participare, mediu de învățare incluziv şi colaborativ;
  • predare-învăţarea-evaluarea online: aspecte specifice, strategii de predare-învăţare-evaluare, resurse didactice;
  • formarea profesorilor (iniţială, continuă): situaţia curentă, provocări în perioada şcolii de acasă, roluri ale diferitelor categorii de resurse umane (directori, profesori, consilieri etc.);
  • competențe transversale: scopuri, contexte şi modalităţi de dezvoltare la nivelul elevilor;
  • aportul familiei în facilitarea învățării elevilor: resurse materiale, culturale, de timp etc.

Numărul 1 din 2021 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat de cercetător științific III dr. Andreea Diana SCODA și cercetător științific III Lucian VOINEA.

 

Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 20 ianuarie 2021. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 1 martie 2021.

 

Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română  sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic, ROAD și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

APEL PENTRU ARTICOLE – REVISTA DE PEDAGOGIE, NR. 2 / 2020

APEL PENTRU ARTICOLE

REVISTA de PEDAGOGIE – JOURNAL of PEDAGOGY

Nr. 2 / 2020

Locul publicării

România

Tipul publicației

Online și tipărită

Data publicării

Decembrie 2020

Publicată de

Institutul de Științe ale Educației

ISSN

(print) 0034-8678; (online) 2559-639X

Tematica

Revista de Pedagogie (Journal of Pedagogy) este o publicație academică orientată către activitatea științifică din domeniul științelor educației, care promovează analize teoretice, metodologice și empirice relevante legate de această arie:

  • abordări teoretice în domeniul educației (de exemplu, cercetări fundamentale, analize de politici educaționale, repere europene, cercetări comparative, studii de fezabilitate);
  • rezultate ale unor cercetări, modele de intervenție, studii de caz  şi bune practici în domeniul educației;
  • rezultate ale unor proiecte relevante pentru sistemul educațional;
  • recenzii ale unor lucrări de referință, semnate de autori români și străini.

Articolele și recenziile sunt dedicate stimulării dezbaterii și facilitării consolidării unei rețele academice între cercetători și practicieni interesați de aceste subiecte.

Numărul 2 din 2020 al Revistei de Pedagogie va cuprinde articole din sfera educației, cu accent pe aplicarea rezultatelor cercetării în practica educațională.Sunt așteptate, cu prioritate, articole care abordează tematici precum:

  • demersuri didactice inovative la diverse discipline; clasa virtuală, clasa face-to-face;
  • abordări eficiente în clase cu elevi dezavantajați;
  • rezultatele studiilor internaționale și efectele lor asupra practicilor la clasă;
  • studii de interculturalitate și abordări didactice;
  • de la studiile de neuroștiințe la experiențele la clasă.

Numărul 2 din 2020 al Revistei de Pedagogie va fi coordonat de dr. Laura-Elena Căpiță și dr. Angelica Mihăilescu.

Termene limită

Autorii trebuie să trimită titlul și rezumatele articolelor (200-250 de cuvinte) la revped@ise.ro până la data de 1 iulie 2020. Persoanele care doresc să trimită o recenzie ar trebui să informeze echipa editorială până la aceeași dată, cu privire la lucrarea care va face obiectul recenziei.

Termenul limită până la care pot fi trimise articolele/recenziile in extenso este 7 septembrie 2020.

Politica editorială și îndrumări pentru autori

Articolele și recenziile pot fi redactate în limba română  sau în limba engleză (de preferat în limba engleză) și trebuie să respecte cerințele de editare ale revistei, așa cum sunt prezentate în modelul disponibil pe paginile dedicate politicii editoriale și instrucțiunilor pentru autori.

Publicarea articolelor și recenziilor este gratuită. Autorii trebuie să se asigure că prezentările lor sunt contribuții originale și nu au fost trimise spre publicare niciunei alte publicații. Toate articolele trimise fac obiectul unui proces riguros de evaluare inter pares, bazat inițial pe opinia editorului și apoi pe evaluarea a cel puțin doi recenzenți independenți, în condiții de anonimat reciproc.

Ghidul complet pentru elaborarea lucrărilor, precum și mai multe detalii despre politica editorială a revistei, sunt disponibile la secțiunea politică editorială de pe site.

Indexare

Revista este indexată în CEEOL, Citefactor, Crossref, De Gruyter (IBZ și IBR), DOAJ, EBSCO, ERIH PLUS, Google Academic și Ulrichsweb. Articolele pe subiecte de învățământ superior pot fi indexate și în HEDBIB.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vă adresați redacției la adresa de contact: revped@ise.ro.

RP – 2019-2

Studii empirice

VARIABILITATEA INTERESELOR ADOLESCENȚILOR ÎN CONTEXT ACADEMIC | Claudia SĂLCEANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Printre cele mai studiate stadii de dezvoltare umană se găseşte adolescenţa, etapă critică de tranziţie în evoluţia umană, cu mare încărcătură de schimbări, la care tânărul trebuie să găsească soluţii creative şi să se adapteze. Între cele mai importante sarcini ale dezvoltării se află dimensiunea motivaţională, iar în mod particular, interesele ca structuri motivaţionale. Un eşantion de convenienţă, de 1360 de adolescenţi, cu vârste între 12 şi 24 de ani, au completat Chestionarul de Evaluare a Intereselor Profesionale (Cognitrom Assessment System). Obiectivele şi ipotezele cercetării s-au centrat pe evidenţierea diferenţelor în variabilitatea intereselor profesionale pe baza criteriilor: vârstă, sex şi mediu de provenienţă. Am identificat o preferinţă a postadolescenţilor pentru domeniul socialşi categoria intereselor investigative; o înclinaţie a fetelor către domeniul artistic, social şi realist;şi o preferinţă a adolescenţilor provenind din mediul urban pentru categoria intereselor convenţionale şi investigative. Rezultatele obţinute susţin importanţa cunoaşterii variabilităţii intereselor atât pentru o mai bună cunoaştere a adolescenţilor, cât şi pentru o mai bună organizare a activităţilor instructiveducative, susţinând astfel dezvoltarea consilierii şi orientării în carieră în şcoli, licee sau universităţi.

Cuvinte cheie: Adolescență, context academic, interese

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


DEZVOLTAREA INCLUZIUNII SOCIALE ȘI A COMPETENȚELOR SECOLULUI XXI PRIN ÎNVĂȚAREA BAZATĂ PE PROIECTE ÎN CONTEXTUL PROIECTULUI ERASMUS + „WISH” | Darius BOROVIC

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul prezintă rezultatele cercetării experimentale ale aplicării metodologiei Project Based Learning în cadrul proiectului Erasmus Plus KA201 Work for an Inclusive School Heritage, în licee din Romania. S-a vizat dezvoltarea, schimbul şi transferul de practici inovatoare între cele 5 ţări ale parteneriatului ERASMUS + (Slovacia, Turcia, Catalonia – Spania, Italia şi România). Drept metodologie experimentală s-a utilizat o variantă originală de Project Based Learning bazată pe ideile lui John Dewey, abordarea Project Citizen şi metodologia de planificare a proiectelor de finanţare MAPA. Profesori din cele 5 ţări partenere au participat la cursuri de formare, iar elevii din liceele implicate au planificat şi implementat diferite proiecte de acţiune socială. În cadrul studiului s-au evaluat atitudinile unui eşantion de 226 de elevi din România pe baza unui chestionar validat, preluat parţial din literatura de specialitate. Cercetarea quasi-experimentală dovedeşte o creştere semnificativă statistic a atitudinilor pozitive faţă de migranţi şi minorităţi, faţă de anumite instituţii, acţiuni civice, incluziune socială. S-a îmbunătăţit, de asemenea, dorinţa de participare în soluţionarea unor probleme ale comunităţii şi nivelul de dezvoltare a unor competenţe necesare pentru secolul XXI.

Cuvinte cheie: Competențe pentru sec. XXI, incluziune socială, învățare prin metoda proiectului

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ATITUDINEA PROFESORILOR FAȚĂ DE INCLUZIUNEA ELEVILOR CU TULBURARE HIPERCHINETICĂ CU DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD) | Florentina LINCĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În ultimele decenii, cercetătorii din domeniul ştiinţelor educaţiei au acordat o atenţie deosebită incluziunii copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) în şcolile de masă. Copilul cu tulburarea ADHD a fost inclus în rândul celor cu CES în SUA încă din anul 1990 când s-a adoptat Legea privind educaţia persoanelor cu dizabilităţi (Individuals with Disabilities Education Act/IDEA), iar în România, deşi nu există o legislaţie specifică, încă din 1990 prin Legea 15, Parlamentul României a ratificat Convenţia cu privire la drepturile copilului prin care se puneau bazele incluziunii copilului cu CES în şcoala de masă şi în societate. Acest studiu urmăreşte atingerea a două obiective. Primul obiectiv a pus accent pe examinarea relaţiei dintre percepţia cadrelor didactice din învăţământul primar de masă asupra severităţii simptomatologiei elevilor cu ADHD, atitudinea acestora faţă de integrarea elevilor cu ADHD în şcoală şi cunoştinţele lor despre ADHD. Al doilea obiectiv a vizat aspectele din chestionarele aplicate şi din interviu. Rezultatele arată că atitudinea cadrelor didactice faţă de integrarea copiilor cu ADHD în şcoala de masă este, de cele mai multe ori, neutră, că profesorii din învăţământul de masă au cunoştinţe despre simptomatologia, etiologia şi tratamentul în cazul elevilor cu ADHD şi că există un efect de mediere (Z=2,02, p=0,044, p<0.05), iar acesta contabilizează 36,6% din efectul total. Se poate concluziona că toate obiectivele au fost atinse, iar rezultatele pot fi utilizate pentru realizarea unor programe de formare continuă pentru cadrele didactice din învăţământul primar de masă.

Cuvinte cheie: ADHD, atitudinea cadrelor didactice, cunoștințele cadrelor didactice, integrare, școală incluzivă

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ERORI DE ÎNVĂȚARE A ȘTIINȚELOR NATURII ALE ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR | Luminița CATANĂ, Mădălina ANGELUȘIU

Vezi articolul Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În primii trei ani ai învăţământului primar din România este studiată o disciplină integrată, Matematică şi explorarea mediului. În această configuraţie, pentru cunoaşterea mediului prin activităţi de explorare este alocat un buget de timp relativ redus, de numai o oră săptămânal, prioritatea fiind deseori, datorită cerinţelor din sistemul de învăţământ, matematica. În clasele a III-a şi a IV-a, studiul ştiinţelor este realizat prin intermediul unei noi discipline numită Ştiinţe ale naturii, căreia îi este alocată o oră săptămânal. În timpul avut la dispoziţie, elevii învaţă să planifice etapele unei investigaţii, participă la experimente simple şi îşi verifică astfel propriile presupuneri pentru fenomenele sau procesele deja cunoscute. Ca urmare a timpului limitat destinat ştiinţelor, sunt încă perpetuate, până în clasele gimnaziale, o serie de erori, metode inexacte şi prejudecăţi ştiinţifice preluate din familie, din cercul de prieteni sau din mass-media.

Articolul încearcă să evidenţieze câteva erori de învăţare a ştiinţelor naturii, cu exemple din caietele şi fişele de lucru realizate de elevi, să identifice posibilele cauze ale acestor erori şi să le încadreze într-o anumită tipologie. La finalul articolului se găsesc formulate câteva recomandări pentru profesorii care predau sau vor preda ştiinţe în clasele de învăţământ primar şi pentru autorii de resurse didactice pentru disciplina Ştiinţe ale naturii, care urmează să elaboreze materiale de studiu în acord cu noua programă.

Cuvinte cheie: Aria curriculară Matematică și științe ale naturii, erori de învățare a științelor, învățământ primar

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


REINTEGRAREA EDUCAȚIONALĂ A COPIILOR REMIGRAȚI ÎN ȘCOLILE ROMÂNEȘTI. STUDIU DE CAZ ÎN JUDEȚUL VRANCEA| Florentina CIOMAGA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Sistemul educaţional românesc este în faţa unei noi provocări reprezentate de reintegrarea copiilor care se întorc în ţara de origine după o perioadă de migraţie, iar dezvoltarea politicilor şi procedurilor educaţionale devine din ce în ce mai importantă în contextul în care numărul copiilor români remigraţi este în creştere rapidă, cele mai recente estimări menţionând 150.000-180.000 (Brebuleţ, 2018).

Cercetarea a investigat percepţia socială a copiilor remigraţi în sectorul educaţional (percepţia copiilor nativi şi a profesorilor) şi potenţialele schimbări pe care profesorii, şcolile şi sistemul educaţional le pot implementa (de la activităţi specifice la dezvoltarea instituţională şi dezvoltarea unor instrumente didactice). Metodologia de cercetare este cantitativă, bazată pe un chestionar cu scale Likert.

Cercetări anterioare desfăşurate în judeţul Vrancea au evidenţiat efectele psihologice, sociale şi educaţionale ale remigraţiei, însă adaptarea sistemului educaţional la aceste nevoi este mai degrabă dependentă de modul în care sunt percepute de către factorii de decizie (profesori, personalul de conducere) şi de către copiii nativi. În mod ideal, percepţia socială ar trebui să fie cât mai apropiată de realitatea educaţională, însă ce se întâmplă dacă percepţia copiilor nativi şi a profesorilor nu corespunde realităţii? Ce se întâmplă dacă majoritatea copiilor nu poate identifica problemele pe care copiii remigraţi le au în readaptarea după revenirea în România? Dar dacă profesorii, atunci când planifică, implementează şi evaluează activităţile educaţionale, nu au la bază o cunoaştere adecvată a dificultăţilor pe care copiii remigraţi le întâmpină, pot sprijini sistemul educaţional pentru a răspunde mai bine nevoilor specifice ale remigranţilor?

Cuvinte cheie: Dezvoltare şcolară, reintegrare educaţională, remigranţi

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


BULLYINGUL ÎN ȘCOALĂ – STRATEGII DE PREVENȚIE ȘI INTERVENȚIE | Luminița Mihaela DRĂGHICESCU, Ioana STĂNCESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Într-o lume care pare că îşi pierde reperele axiologice, în care conflictele, violenţa, agresivitatea sunt prezente la orice palier al ansamblului societal, nici şcoala nu mai reprezintă, pentru copii şi profesori, un mediu sigur şi pozitiv. Bullyingul este un fenomen care s-a insinuat în viaţa şcolii, având efecte negative asupra sănătăţii fizice şi psihice a copiilor, asupra personalităţii acestora, precum şi asupra eficienţei şi calităţii procesului educaţional.

În acest context, prin studiul de faţă, ne-am propus să investigăm măsura în care profesorii, conştientizând gravitatea acţiunilor subsumate bullyingului, intervin cu promptitudine, adoptând o serie de strategii de prevenire sau/şi de combatere a acestui fenomen. În condiţiile în care, la nivelul Uniunii Europene şi nu numai, există o preocupare evidentă pentru prevenirea şi stoparea bullyingului, prin demersul investigativ realizat, în cadrul căruia am inclus un grup de profesori din învăţământul preuniversitar, ne-am propus, de asemenea, să identificăm măsura în care aceştia conştientizează nevoia de implicare, de acţiune imediată, cu scopul de a promova un climat educaţional sigur, de a asigura securitatea fizică şi emoţională a elevilor lor.

Rezultatele anchetei pe bază de chestionar au evidenţiat o atitudine proactivă a profesorilor, aceştia conştientizând importanţa intervenţiei lor pentru dezvoltarea unor relaţii armonioase între elevi, pentru formarea/dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale ale acestora, precum şi pentru diminuarea/stoparea acţiunilor subsumate bullyingului, prin mediere, sancţiuni adecvate, colaborare eficientă cu toţi partenerii educaţionali.

Cuvinte cheie: Bullying, climat educațional, competențe socio-emoționale, relații educaționale, strategii de prevenire și combatere a bullyingului

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


RELAȚIA CERCETARE – PREDARE: INVESTIGAREA PERCEPȚIILOR STUDENȚILOR ÎN CONTEXTUL UNEI NOI METODOLOGII DE EVALUARE | Miruna Luana MIULESCU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Deoarece predarea şi cercetarea sunt percepute ca două activităţi academice de bază, au existat diverse încercări de a încorpora cercetarea în procesul de predare. Literatura de specialitate sugerează că legătura dintre cercetare şi predare nu numai că îmbunătăţeşte cunoştinţele studenţilor, ci şi gândirea critică şi abilităţile de rezolvare de probleme. Lucrarea de faţă se concentrează pe percepţia studenţilor în ceea ce priveşte integrarea cercetării în procesul de predare la nivelul învăţământului universitar, anul II în specializarea Ştiinţele Educaţiei la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Scopul studiului este de a înţelege modul în care studenţii percep integrarea elementelor de cercetare în cursurile lor în contextul introducerii unei noi metodologii de evaluare. Designul de cercetare pre-test – post-test a implicat colectarea datelor de la 52 de studenţi folosind Chestionarul de Percepţie a Integrării Cercetării (SPRIQ). Analiza datelor a relevat faptul că studenţii percep mai multe beneficii atunci când cercetarea este integrată în activitatea de predare, sunt mai motivaţi şi interesaţi de modul în care se desfăşoară cercetarea în departament şi au o percepţie mai bună a mediului lor de învăţare.

Cuvinte cheie: Chestionarul de Percepţie a Integrării Cercetării (SPRIQ), metodologie de evaluare, relaţia cercetare-predare

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


Studii teoretice

DEZVOLTAREA CLIMATULUI ȘCOLAR CU AJUTORUL CREATIVITĂȚII PROFESORILOR ȘI ELEVILOR | Mariana MORARU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Principalul obiectiv al acestui articol este de a pune în evidenţă rolul creativităţii în procesul de îmbunătăţire a climatului şcolar. Ambele concepte, atât climatul şcolar, cât şi creativitatea au fost atent investigate de-a lungul timpului şi au primit definiţii şi explicaţii complexe. Cercetătorii în domeniul creativităţii (Sadler-Smith, 2015; Wallas, 1926) prezintă câteva etape ale procesului creativităţii care ne ajută să înţelegem mai bine acest termen. Pentru a explica procesul creativităţii, Graham Wallas, în Art of Thought (1926), introduce un model cu patru etape, care include pregătirea, incubaţia, iluminarea şi verificarea, aceste idei fiind valorificate şi de alţi cercetători. Prezentul studiu dezvoltă aceste etape identificate de cercetători cu scopul de a oferi cititorilor o perspectivă mai clară asupra creativităţii în organizaţia şcolară. După prezentarea unei perspectivei comprehensive asupra conceptului de creativitate, se va sublinia importanţa atât a creativităţii profesorilor, cât şi a creativităţii elevilor în îmbunătăţirea climatului şcolar. Într-o lume în care elevii întâlnesc factori perturbatori la fiecare pas, profesorii au rolul de a-i transforma într-o parte activă a procesului de predare şi învăţare. Prin dezvoltarea unor relaţii bune cu elevii, prin chestionarea acestora cu privire la interesele şi pasiunile lor şi prin ghidarea lor cu înţelepciune prin procesul educaţional, profesorii pot avea mai mult succes în atingerea scopurilor lor. Creativitatea elevilor merită să fie valorificată în şcoli şi poate fi o parte esenţială a procesului de îmbunătăţire a climatului şcolar.

Cuvinte cheie: Creativitate, climat școlar, creativitatea profesorilor, creativitatea elevilor, îmbunătățirea climatului școlar

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


DEZVOLTĂ ACTIVITĂȚILE ACVATICE COMPETENȚELE SOCIALE ALE COPIILOR CU TULBURĂRI DIN SPECTRUL AUTIST? | Maria BELLA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul trece în revistă o serie de programe acvatice şi analizează metode şi tehnici pentru dezvoltarea abilităţilor sociale la copiii mici cu tulburări ale spectrului de autism (ASD). Abilităţile sociale sunt interpretate prin intermediul teoriei minţii (ToM), punând accent pe interacţiuni de tipul înţelegerii explicaţiilor, a predicţiilor şi a gestionării comportamentului propriu şi al celorlalţi. Pe baza acestor elemente, scopul prezentării de faţă este de a studia rolul programelor acvatice de grup adaptate şi efectul acestora asupra copiilor cu autism pentru a înţelege conceptul de „colegi” şi pentru a învăţa beneficiile a două abilităţi sociale importante, respectiv munca în echipă şi relaţionarea. O căutare online prin ProQuest şi First Search s-a finalizat cu şapte studii cu metodologii de cercetare diverse. Toate aceste studii susţin valoarea programelor acvatice ca mijloace de dezvoltare a abilităţilor sociale. Datele calitative, precum şi cele cantitative care au inclus liste de verificare, interviuri şi teste, au indicat că aceste programe dezvoltă abilităţile sociale ale copiilor cu autism, cum ar fi cooperarea, comunicarea şi creşterea stimei de sine. Rezultatele au sugerat că prin aceste programe copiii cu autism au avut oportunităţi de a-şi face prieteni noi, de a se simţi mai confortabil într-un grup şi de a îşi reduce anxietatea prin înot. Aceste relaţii pot continua, pe măsură ce descoperă alte interese comune. Sunt necesare mai multe studii longitudinale pentru a dezvolta activităţile acvatice ca activităţi extracurriculare printr-o proiectare adecvată pentru a atinge rezultatele intenţionate. Prin sincronizarea teoriei cu activităţile sportive şi munca în echipă, copiii cu autism au experienţa unui profund sentiment de realizare personală.

Cuvinte cheie: Abilități sociale, interacțiuni, înot, muncă în echipă, tulburări ale spectrului autist

 

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


Recenzii

GEORGETA PÂNIȘOARĂ. PSIHOLOGIA ÎNVĂȚĂRII. CUM ÎNVAȚĂ COPIII ȘI ADULȚII? Iaşi, Editura Polirom, 2019, 296 pagini, ISBN 978-973-46-7725-2| Andreea-Diana SCODA

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

RP 2018-1

STUDII TEORETICE

EVALUAREA FORMATIVĂ CA EVALUARE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂȚĂRII | Lucian VOINEA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul se dorește a fi o pledoarie pentru folosirea evaluării formative – cu evidențierea rolului atribuit feedback-ului în acest proces – în vederea dezvoltării învățării elevilor, inclusiv a competenței de a învăța să înveți. Avem în vedere, în special, următoarele aspecte aferente ,,vizibilizării” învățării (în sensul de explicitare, conștientizare, evaluare a progresului): scopuri/obiective, criterii de succes/reușită, evaluare a progresului în învățare, îmbunătățire a învățării, dezvoltare a auto-eficacității în învățare, auto-evaluare, folosire a greșelilor ca oportunități pentru învățare. Viziunea asupra evaluării formative folosită în cadrul prezentului articol îi aparține lui Royce D. Sadler.

Cuvinte cheie: a învăța să înveți, evaluare formativă, feedback, progres în învățare

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


EDUCAȚIA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI. VIZIUNI, POLITICI ȘI CURRICULUM | Traian VRĂSMAȘ
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Educația persoanelor cu dizabilități preocupă tot mai mult Europa și întreaga lume, ca atare abordarea comparativă cu situația din România este necesară. Studiul trece în revistă principalele viziuni adoptate de societate, diacronic și sincronic (modelul medical, social si biopsihosocial, abordarea categorială și noncategorială), insistă asupra evoluției comune a viziunilor, terminologiei și politicilor educaționale în acest context, evidențiază conexiunea cu evoluția politicilor curriculare. În prezent, viziunea de necontestat a drepturilor umane (egalitate și echitate, prin egalizarea șanselor) conduce la focalizarea tot mai mult a politicilor pe o abordare individualizată (personalizată) și mai puțin pe una categorială, privitor la educația și fundamentarea curriculumului școlar la copiii/elevii cu dizabilități. Un decalaj constatat al României, din acest punct de vedere – față de alte țări din spațiul euroatlantic, chiar față de unele țări vecine – ne responsabilizează în adoptarea unor măsuri, pe termen scurt și mediu, posibile în actualul context legislativ, din perspectivă educațională.

Cuvinte cheie: dizabilitate, egalitate și echitate, educație incluzivă, individualizare

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


DIMENSIUNEA EUROPEANĂ A UNEI ABORDĂRI CENTRATE PE COMPETENȚE ÎN ȘCOALA UCRAINEANĂ | Olena LOKSHYNA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Aprobarea Strategiei de la Lisabona (2000) și a Cadrului european al competenţelor cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2006) au început procesul de implementare a abordării centrate pe competențe în educația statelor membre a Uniunii Europene. În ultimul deceniu, acest tip de demers a influențat puternic politicile educaționale, curriculumul, programele de educație și modelele de evaluare. Abordarea centrată pe competențe servește drept mijloc de europenizare în vederea armonizării sistemelor educaționale pentru a îmbunătăți calitatea lor și astfel, pentru a transforma economia UE în sensul creșterii competitivității sale. Educația ucraineană este în mare măsură influențată de tendințele și politicile pro-europene, care conduc spre europenizare. Abordarea centrată pe competențe este unul dintre instrumentele acestui proces la nivelul învățământului școlar. Ucraina a parcurs un drum lung de la discuții și definirea conceptului de competență la selectarea și aprobarea la nivel național. În același timp, acest proces este însoțit de o serie de provocări, care fac experiențele europene importante pentru educația din Ucraina în condițiile integrării sale în spațiul educațional european.

Cuvinte cheie: competențe cheie, educaţia bazată pe competenţe, educația ucraineană, europenizare, învățământul secundar, spațiul educațional European

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


FORMAREA ABILITĂȚILOR DE COLABORARE INTERPROFESIONALĂ ÎN DOMENIILE SOCIAL ȘI EDUCAȚIONAL – PROPUNEREA UNUI MODUL | Mirela ALEXANDRU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Nevoia de colaborare interprofesională poate fi sintetizată în afirmația lui Reid Hoffman: „Nu contează cât de inteligent ești sau cât de bună este strategia ta, dacă lucrezi singur, vei pierde întotdeauna în fața unei echipe”. În contextul social actual există o nevoie pregnantă de dezvoltare a competențelor de colaborare interprofesională, date fiind problemele din ce în ce mai complexe cu care se confruntă angajații pentru a răspunde solicitărilor. Domeniile medicale și IT sunt cele mai avansate în privința facilitării de contexte de dezvoltare a competențelor interprofesionale, pe când domeniul educațional și cel social sunt în faza de început. În România, educația interprofesională este în faza de pionierat, pentru a facilitat dezvoltarea acestei practici, propunem în acest articol un model de dezvoltare a competențelor de colaborare interprofesională pentru domeniile educațional și social adaptat din practica de formare a Universității VIA College, Holstebro din Danemarca.

Cuvinte cheie: colaborare interprofesională, educație interprofesională, formare, învățământ superior

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ASIGURAREA CALITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SECUNDAR GENERAL DIN UCRAINA, CĂTRE ATINGEREA STANDARDELOR EUROPENE | Oleh TOPUZOV
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul analizează integrarea învățământului ucrainean în spațiul educațional european, în condițiile alegerii direcției europene, pentru Ucraina; în contextul integrării învățământului ucrainean în spațiul educațional european, se evidențiază o serie de reforme strategice, cum ar fi: actualizarea potențialului științific și pedagogic existent, punerea în aplicare a oportunităților elevilor și profesorilor ucraineni pentru prognoza, programarea, sprijinul științific și metodic pentru cooperarea în domeniile prioritare ale educației; adoptarea deciziilor strategice de management, care vor crea o foaie de parcurs pentru intrarea sistemului de educație ucrainean în spațiul educațional european; reformarea finanțării sistemului de învățământ; promovarea introducerii celor mai recente abordări științifice și a tehnologiilor educaționale; continuarea democratizării activității instituțiilor de învățământ; îmbunătățirea calității formării viitorilor profesori și a profesorilor universităților pedagogice; promovarea și dezvoltarea cooperării internaționale pentru instituțiile naționale de învățământ; asigurarea condițiilor pentru mobilitatea educațională. S-a stabilit ca una dintre prioritățile integrării sistemului de învățământ, în special a învățământului secundar general din Ucraina, în Spațiul Educațional European, să fie asigurarea calității în conformitate cu standardele europene. Conform Legii educației din 5 septembrie 2017, învățământul secundar general are trei niveluri de educație: învățământul primar care durează patru ani (începând cu vârsta de 6 ani); învățământul secundar de bază care durează cinci ani; învățământ secundar de profil de trei ani. S-a ajuns la concluzia că, în Ucraina, realizarea calității europene a educației va fi un factor puternic în rezolvarea problemelor economice, politice și culturale ale integrării europene a țării noastre, în dezvoltarea societății prospere și democratice. Prin urmare, în procesul de dezvoltare a sistemului național de învățământ, trebuie să se acorde mai multă atenție problemei asigurării calității educației.

Cuvinte cheie: asigurarea calității, învățământul secundar general, opțiunea de europenizare a Ucrainei, Spațiul Educațional European, standarde europene

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PRACTICA REFLECTIVĂ A PROFESORULUI – O NECESITATE | Ioana STĂNCESCU, Luminiţa Mihaela DRĂGHICESCU, Ana-Maria Aurelia PETRESCU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Lumea în care trăim este una în permanentă schimbare, restructurare, transformare. Sistemul educaţional trebuie să se racordeze la această lume şi să formeze viitori adulţi responsabili, flexibili, creativi, care să răspundă adecvat solicitărilor din mediul social. Raportându-se la o astfel de ţintă, procesul de învăţământ urmăreşte formarea unor elevi care să dispună de competenţe de comunicare, cognitive şi metacognitive, emoţionale, interculturale, investigative, digitale, civice etc.
Întrebarea care se pune, firesc, în această situaţie, este ce fel de profesori pot forma astfel de elevi. Dincolo de pregătirea iniţială şi continuă pentru profesia didactică, profesorii trebuie să înţeleagă că eficientizarea activităţii didactice implică, în mod necesar, reflecţia asupra acesteia.
Prezentul studiu se focalizează pe conceptul de practică reflectivă, pe delimitarea unor etape ale acestui demers, pe identificarea unor metode şi instrumente specifice practicii reflective (jurnalele de reflecţie, înregistrările video şi audio ale lecţiilor, feed-back-ul etc.) şi, respectiv, pe conturarea unui posibil model de personalitate al profesorului reflectiv, ce își subsumează următoarele dimensiuni: cunoaşterea de sine, cunoaşterea elevilor, cunoaşterea organizaţiei şcolare, cunoaşterea curriculum-ului, cunoştinţe în domeniul pedagogic.
Considerăm că practica reflectivă reprezintă o resursă valoroasă, încă insuficient exploatată, care poate aduce beneficii importante profesorului şi, implicit, elevilor, asigurând succesul şcolar şi, ulterior, profesional şi social.

Cuvinte cheie: calitatea procesului educaţional, competenţe, practică reflectivă, profesor reflectiv, stil didactic

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


STUDII EMPIRICE

CAUZE ALE VIOLENȚEI ȘCOLARE ȘI POSIBILE MODELE REMEDIALE | Otilia APOSTU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Violența școlară este o manifestare la fel de veche ca istoria școlii. Formele de realizare, intensitatea și frecvența manifestărilor violente, implicarea diferiților actori ai școlii în inițierea acestora, dar și percepția și toleranța opiniei publice față de formele de violență și actorii ei sunt cele care variază de-a lungul timpului, conferindu-le specificitate și înțelegere diferită. Violența manifestată în spațiul școlar are forme variate de manifestare, iar pentru combaterea și prevenirea ei, esențiale sunt conștientizarea și acceptarea fenomenului în contextul larg al cauzelor care au determinat-o. Prezentul studiu este focalizat pe cauzele violenței școlare, în directă relație cu factorii determinanți ai acesteia (individuali, socio-familiali și școlari), și sunt analizate la trei niveluri diferite de manifestare: violența între elevi, violența elevilor asupra profesorilor, violența profesorilor asupra elevilor.
Prezentul studiu se bazează pe date de anchetă care investighează fenomenul violenței școlare la nivel național, din perspective multiple. Analiza realizată utilizează date cantitative obținute în cadrul unor anchete prin chestionar adresate elevilor, directorilor, profesorilor, consilierilor școlari, precum și date calitative obținute în cadrul unor anchete prin interviuri focalizate de grup realizate cu elevi, cadre didactice, părinți. Analizele întreprinse permit punerea în relație a opiniilor diferiților actori ai școlii asupra cauzelor violenței școlare, care, uneori, sunt antagoniste. Provocarea prezentului studiu nu este determinarea veridicității sau importanței cauzelor violenței școlare identificate de actorii școlii, ci pornind de la aceste cauze vor fi identificate măsuri, strategii, politici a căror implementare ar putea conduce la o vedere unitară a actorilor școlii asupra problematicii violenței școlare și la reducerea și combaterea manifestărilor violente la nivelul școlii.

Cuvinte cheie: politici educaționale, prevenție și combatere a violenței, violență școlară

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


DISCURSURI COMPETITIVE DESPRE ROLUL PROFESORULUI, ÎNTR-UN LICEU TEORETIC | Octavia Mihaela BORȘ
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol descrie discursurile competitive despre rolul profesorului la clasă, identificate într-un colegiu teoretic din mediul urban mic, pe baza analizei a 11 interviuri semi-structurate cu profesori de liceu. Interpretarea modului în care profesorii invocă rolul profesorului în poveștile lor identitare, a dezvăluit următoarele discursuri competitive: profesorul trebuie să transmită cunoștințe versus profesorul trebuie să înlesnească înțelegerea; profesorul trebuie să noteze „obiectiv” versus profesorul trebuie să noteze „flexibil”. Argumentul principal al articolului este că în liceul studiat, domină ideea că profesorul trebuie să transmită cunoștințe și să noteze „flexibil”. A nota „flexibil” înseamnă a răspunde așteptărilor părinților, directorului și colegilor de „a da note mari” anumitor elevi și/sau tuturor elevilor. Această așteptare din partea profesorilor este favorizată de politica universităților de a include media generală din anii de liceu, în criteriile de admitere la programele de licență, dar și de politica liceului de a da posibilitatea părinților să aleagă profesorii copiilor lor pe baza unei cereri și dacă există consens între părinți.

Cuvinte cheie: analiză de discurs, colegiu teoretic, evaluare a elevilor, politici de admitere, programă

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


POLITICI PRIVIND MOBILITATEA ACADEMICĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR DIN BOSNIA ȘI HERȚEGOVINA | Daniela POPA, Ratko KNEZEVIC
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Predarea și studierea în străinătate sunt elemente cheie în reducerea izolării regionale a comunității academice. Programele de schimb internațional sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea profesională și personală pe care o facilitează, având, de asemenea, un efect pozitiv asupra mediului socio-economic. Aceste mobilități permit fiecărui candidat să câștige o nouă și prețioasă experiență, să învețe limbi străine și să-și dezvolte, exerseze competențele interpersonale în medii culturale diferite. Acest articol furnizează o analiză SWOT privind implementarea politicilor educaționale cu privire la mobilitățile academice din instituțiile de învățământ superior din Bosnia și Herzegovina. Cercetarea presupune un demers calitativ. Metodele de colectare a datelor au fost interviurile semi-structurate cu respondenți cheie, experți în învățământul superior și studiul documentelor (legi, măsuri de implementare, decizii ale consiliilor de administrație universitare). Rezultatele evidențiază ca principale avantaje: transferul de cunoștințe transfrontaliere și numărul crescut de tineri profesioniști cu un nivel ridicat de angajabilitate. Cele mai pregnante bariere sunt atitudinile tributare sistemului de educație anterior și insuficienta promovare a tuturor beneficiilor ce pot fi obținute din acest tip de mobilități. Valoarea acestui articol stă în potențialul său de a sublinia complexitatea țării cu neobișnuit de multe ministere ale educației care afectează mobilitățile academice.

Cuvinte cheie: învățământ universitar, procesul Bologna, transfer de cunoștințe

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


RECENZII

CONSTANTIN CUCOȘ. EDUCAȚIA. REÎNTEMEIERI, DINAMICI, PREFIGURĂRI. Iași, Editura Polirom, Colecția „Științele educației. Structuri, conținuturi, tehnici”, 2017, 278 pagini, ISBN print: 978-973-46-6760-4 | Gabriela Alina ANGHEL
Vezi recenzia


ADRIAN MIROIU, BOGDAN FLORIAN. UNIVERSITATEA ROMÂNEASCĂ AZI. București, Editura Tritonic, 2015, 356 pagini, ISBN: 978-606-749-033-6 | Otilia APOSTU
Vezi recenzia 


CRISTINA SIN, AMÉLIA VEIGA, ALBERTO AMARAL. EUROPEAN POLICY IMPLEMENTATION AND HIGHER EDUCATION. ANALYSING THE BOLOGNA PROCESS (Implementarea politicii europene și învățământul superior. Analiza Procesului Bologna). Londra, Palgrave Macmillan, Colecția: Provocări în învățământul superior, 2016, 236 pagini, ISBN print: 978-1-137-50461-6 | Miruna Luana MIULESCU 
Vezi recenzia 


IN MEMORIAM

EUGEN NOVEANU. DIMENSIUNEA ASCUNSĂ | Dan BADEA

Vezi articolul


NUMĂR ÎNTREG

RP 2017-2

ABORDĂRI TEORETICE

CERCETĂRI ASUPRA AUTOREGLĂRII ÎN CONTEXTUL NEOUROŞTIINŢEI EDUCAŢIEI – O ANALIZĂ SISTEMATICĂ  Violeta Maria CARAGEA, Lucian VOINEA, Miruna Luana MIULESCU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Auto-reglarea în contexte şcolare este un subiect care a preocupat mulţi cercetători din variate discipline. Neuroştiinţa educaţiei este un domeniu emergent de cercetare care îşi propune să conecteze cunoaşterea şi metodologia specifică neuroştiinţelor cu cea a altor domenii mai consecrate în studiul învăţării şi educaţiei, precum psihologia, sociologia sau ştiinţele educaţiei. Lucrarea de faţă analizează studiile empirice recente ce explorează auto-reglarea în sistemul preuniversitar şi care se încadrează în literatura de neuroştiinţă a educaţiei. În urma unei căutări şi filtrări laborioase, conforme cu metodologia analizei sistematice, am identificat cinci articole care au trecut de criteriile de filtrare predefinite. Rezultatele analizei noastre sugerează că acest tip de literatură este publicat în mod special în ultimul deceniu, fiind prilejuit de noile metodologii din neuroştiinţă care au facilitat realizarea de studii non-invazive avansate la nivelul creierului uman. Principalele elemente ale auto-reglării studiate în aceste articole se referă la orientarea şi reglarea motivaţiei pentru învăţare, orientarea atenţiei, modul de percepere a propriilor abilităţi mentale şi comportamente, gradul de implicare cognitivă şi emoţională în învăţarea şcolară şi autocontrolul comportamentului social şi cel privind implicarea în sarcinile şcolare. Metodologiile utilizate au constat în principal în aplicarea de chestionare auto-completate sau completate de către ceilalţi, evaluări comportamentale, testarea performanţei academice, teste computerizate vizând abilităţi cognitive, înregistrări de indicatori fiziologici (precum probe de salivă, sânge sau bătăile inimii), electroencefalografie (EGG) şi imagistică funcţională prin rezonanţă magnetică (RMN funcţional). Eşantioanele incluse în aceste studii variază de la elevi preşcolari la cei din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, însumând 376 de participanţi în total. Rezultatele de cercetare raportate sunt mai degrabă limitate, însă oferă totodată optimism privind utilizarea metodelor de investigare din neuroştiinţe pentru cercetarea auto-reglării în context şcolar. Diferite aspecte privind limitările acestui tip de cercetare sunt, de asemenea, discutate în acest articol.

Cuvinte-cheie: analiză sistematică de literatură; auto-reglare; context şcolar; neuroştiinţa educaţiei.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


INTERCOMPREHENSIUNEA ÎN PREDAREA LIMBILOR STRĂINE Andreea-Manuela COJOCARIU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Conceptul de intercomprehensiune este acum parte a lexicului Didacticii limbilor sau a limbajului celor care reflectează asupra predării şi învăţării limbilor străine în contextul promovării plurilingvismului cetăţenilor europeni. Intercomprehensiunea este una dintre preocupările actuale, chiar dacă nu a intrat oficial în şcoli şi în universităţi. Intercomprehensiunea este încă în stadiul de experiment, proiect sau formare şi totuşi există material bogat şi o preocupare didactică intensă cu privire la acest subiect. Acest concept are meritul de a incita la experimentare şi din acest motiv există o pedagogie şi o didactică a intercomprehensiunii. Obiectivul meu cu privire la acest subiect este acela de a explora interesul, posibilităţile şi modalităţile unei mai bune înţelegeri a contactului limbilor în clasele de limbi străine şi în special a celor de limbă franceză.

Cuvinte-cheie: intercomprehensiune; limbi străine; plurilingvism

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ELEMENTE DE REFERINŢĂ PENTRU PROIECTAREA UNUI CURRICULUM DISCIPLINAR: GEOGRAFIE Octavian MÂNDRUŢ
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul de faţă are un caracter teoretic şi exploratoriu. Îşi propune să descrie un sistem referenţial care ar trebui să determine sau să influenţeze deciziile de construire a unui nou curriculum. Exemplul disciplinar al geografiei (sau, mai larg, al unui domeniu de studiu intitulat „geografie – mediu înconjurător”) are elemente specifice rezultate din caracteristicile structurii interioare. Sistemul referenţial poate fi modificat, redus, extins, taxonomizat sau adaptat în raport cu alte discipline sau domenii de studii, cel puţin asemănătoare. Exemplul curriculumului „vertical” al geografiei (V – XII) are la bază un sistem de finalităţi (competenţe), progresul acestora (pe niveluri şi vârste) şi depinde de orizontul de timp al proiectării, rezultând variante posibile diferite. Tipul de curriculum este însă foarte dependent de paradigma construcţiei sale: predominant ştiinţifică (eventual cu o inserţie umană individuală minimă) sau predominant subiectivă, ca rezultat al unor păreri individuale sau de grup, mai mult sau mai puţin legitimate.

Cuvinte-cheie: competenţe; curriculum; domenii de studiu; geografie; mediu înconjurător

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


O ANALIZĂ A MEDIULUI EDUCATIV DIN PERSPECTIVA FACTORILOR DE STRES LA ELEVI Angelica MIHĂILESCU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul de faţă are ca obiectiv să aducă în atenţia profesorilor problematica expunerii elevilor la stres în mediul educativ. Abordarea stresului elevilor prin intermediul cercetării se dovedeşte încă insuficient explorată, dar poate deschide drumuri importante în educaţie, dat fiind interesul general pentru îmbunătăţirea randamentului şi a climatului şcolar. Pentru a expune succint această temă, am recurs la analiza documentară şi la prezentarea unor exemple de cercetări care au avut ca temă, explicit sau într-un cadru mai amplu, identificarea efectelor factorilor de stres în mediul educativ. Dintre aceştia, am ilustrat teama de eşec, evaluarea, comunicarea în faţa unui public.

Cuvinte-cheie: comunicarea în faţa unui public; evaluarea; factori de stres; stresul în mediul educativ; teama de eşec

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

CONSILIEREA PENTRU CARIERĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR – NEVOI ŞI PRACTICIOana GHEORGHE, Mirela ALEXANDRU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Dezvoltarea societăţii aduce astăzi o transformare continuă a conceptului de carieră, concept ce sparge bariere de gen şi de cultură. Debutul în carieră poate fi anevoios, iar nevoile tinerilor sunt dinamice, de aceea consilierea pentru carieră este un domeniu ce evoluează continuu, adaptându-şi strategiile, metodele şi mijloacele la grupul ţintă. În acest articol, s-a analizat relaţia dintre serviciile de consiliere pentru carieră, disponibile în cadrul universităţii VIA University College, din Danemarca, şi nevoile specifice ale studenţilor. De asemenea, am intenţionat să atragem atenţia asupra importanţei dezvoltării serviciilor pentru carieră, aceste servicii putând sprijini studenţii să îşi dezvolte atât competenţele profesionale, cât şi pe cele transversale, care să le permită să se adapteze mai uşor şi mai repede frecventelor schimbări apărute la nivelul pieţei muncii. Ideea realizării unei platforme on-line prin intermediul căreia să li se ofere studenţilor servicii de consiliere pentru carieră poate fi preluată şi adaptată contextului românesc.

Cuvinte-cheie: carieră; consiliere; nevoi ale studenţilor; piaţa muncii

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


EXPERIENŢA UCRAINEANĂ PENTRU OPTIMIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SECUNDAR: ALFABETIZAREA FINANCIARĂ ÎN CADRUL ORELOR DE MATEMATICĂ | Nataliia VASYLIUK
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul se referă la rolul alfabetizării financiare în creşterea economică a ţării, relevă esenţa acestui concept şi semnificaţia sa, subliniază principalele rezultate ale studiilor, care determină nivelul de alfabetizare financiară a populaţiei din România şi din Ucraina. Totodată, sunt enumerate principalele etape pentru îmbunătăţirea nivelului de educaţie financiară a cetăţenilor din cele două ţări. Este evidenţiată experienţa ucraineană de formare a alfabetizării financiare a elevilor în cadrul lecţiilor de matematică. Autoarea propune recomandări şi exemple de sarcini de lucru pentru creşterea nivelului de alfabetizare financiară a elevilor de liceu, în procesul de învăţare a matematicii.

Cuvinte-cheie: alfabetizare financiară; lecţii de matematică; pregătire matematică; probleme cu conţinut financiar

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


TEATRUL ÎN ŞCOALĂ. O INIŢIATIVĂ EDUCAŢIONALĂ PENTRU VIITOR Sylvia ROTTER, Ciprian NIŢIŞOR
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Scopul acestui articol este de a prezenta experienţele şi beneficiile utilizării teatrului în şcoală dezvoltate prin intermediul proiectului „Iniţiativa Educaţională Naţională – Teatrul în educaţie”, derulat din 2014 în şcolile gimnaziale şi liceele din România de către Asociaţia Teatrul Vienez de Copii. Acesta se adresează deopotrivă copiilor, adolescenţilor şi cadrelor didactice. Proiectul are ca punct de plecare cercetările şi metodologia dezvoltate în cadrul iniţiativei educaţionale „Şcoală pentru viaţă” derulată de Das Wiener Kindertheater la Viena, în 2008. Ideea centrală care a stat la baza definirii metodei de lucru şi a activităţilor de teatru în educaţie se află în explorarea impactului jocului în învăţare. În cele două proiecte prezentate în articol, au fost identificate şi evaluate achiziţiile anumitor abilităţi la copii şi tineri, în urma implicării acestora în ateliere teatrale. Rezultatele obţinute au pus în evidenţă progrese în domeniul cognitiv, emoţional şi al relaţiilor interpersonale.

Cuvinte-cheie: Teatrul Vienez de Copii; Iniţiativa Educaţională; învăţarea prin teatru; teatru pentru copii

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PARTENERIATUL EDUCAŢIONAL ŞCOALĂ – FAMILIE Maria-Livia GÂRŢU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul aduce în atenţie problema rolului parental şi a parteneriatului şcoală-familie, şi anume cazul copiilor, având în vedere faptul că educaţia lor ridică din ce în ce mai multe probleme serioase părinţilor. Aceştia sunt în întregime responsabili pentru educarea copiilor lor până la vârsta şcolară. Când copiii încep şcoala, responsabilităţile pentru educaţia lor sunt împărţite între familie şcoală. Parteneriatul şcoală-familie înseamnă comunicare eficientă, sarcini clar definite, acţiuni omogene în beneficiul copilului; părinţii trebuie să fie consideraţi participanţi activi la educaţia şcolară, având în vedere faptul că aceştia îşi cunosc cel mai bine copiii. În ultimii ani, programele parentale cunosc un succes mai mare decât oricând, prin intermediul căruia educatorii îi învaţă pe părinţi cum să-şi înveţe copiii cu privire la aspectele pozitive – rolul parental apreciativ. Părinţilor le sunt oferite mai multe tipuri de sprijin parental: consiliere individuală, coaching, consiliere de grup, cursuri pentru părinţi, grupuri de sprijin. Pentru a forma comportamente pozitive la copii, atât părinţii, cât şi educatorii, au nevoie de patru elemente: dragoste, disponibilitate, direcţie şi măsură.

Cuvinte-cheie: parteneriat şcoală – familie, programe de educaţie parentală, rol parental apreciativ, comportamentul copilului

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


NUMĂR ÎNTREG

rp – 2016-2

ABORDĂRI TEORETICE

CEVA NOU, CEVA VECHI… REFLECȚII ASUPRA ROLULUI TEXTULUI LITERAR ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ENGLEZĂ CA LIMBĂ STRĂINĂ | Stela ROŞCOVAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul de faţă subliniază valoarea instructiv-educativă a textului literar în cadrul orelor de limba engleză ca limbă străină, sugerând diverse strategii care pot fi implementate în vederea dezvoltării competenţei de comunicare a elevilor, şi anume cele euristice. Metoda comunicativă a contribuit la neglijarea textului literar şi la excluderea cvasitotală a acestuia din conţinutul majorităţii resurselor didactice. Scopul articolului este de a reabilita rolul textului literar din perspectiva dezvoltării competenţei de comunicare şi de a evidenţia multiplele beneficii educaţionale pe care le prezintă pentru cei care studiază o limbă străină.

Cuvinte-cheie: text literar, strategii euristice, competenţă, lectură, implicare.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ECHITATEA – ÎNTRE DECLARAŢIE ŞI REALITATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR | Irina HORGA, Otilia APOSTU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul prezintă problematica echităţii în învăţământul superior, din perspectivă istorică. Demersul face referiri generale la contextul internaţional şi realizează o analiză specifică asupra învăţământului superior din România. Datele au la bază o incursiune la nivelul legislaţiei, precum şi a practicilor educaţionale specifice fiecărei epoci istorice. Problematica echităţii în învăţământul superior românesc a fost abordată din perspectiva egalităţii de acces şi de şanse la intrare, pe parcurs şi la ieşirea din sistemul de învăţământ.

Cuvinte-cheie: adolescenţă, indecizie vocaţională, teoria existenţială.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


FORMAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE PE DIMENSIUNEA EDUCAŢIEI NONFORMALE | Ana-Maria Aurelia PETRESCU, Ioana STĂNCESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Trăim într-o societate aflată într-un proces permanent şi rapid de schimbare, o societate în care educaţia permanentă continuă să fie un motor principal, chiar dacă educaţia formală, în forma ei tradiţională, tinde să piardă teren în faţa celorlalte două forme: educaţia nonformală şi cea informală. Omul contemporan nu se poate limita la a achiziţiona un volum mare de cunoştinţe. Devine mult mai importantă viziunea pragmatistă asupra educaţiei, aceea de a şti să faci, să utilizezi produsele cunoaşterii, să-ţi structurezi un set de cunoştinţe funcţionale pe care să le converteşti apoi în atitudini şi comportamente constructive. Ca atare, este obligatoriu pentru cadrele didactice să acorde o deosebită atenţie formării propriilor competenţe profesionale şi transversale, specifice pentru zona educaţiei nonformale. Această formă a educaţiei, percepută ca punte de legătură între educaţia şcolară, de tip formal, şi cea informală, realizată în special în familie şi în societate, în general, constituie un context educațional propice formării şi dezvoltării personalităţii omului modern.

Cuvinte-cheie: educaţie formală, educaţie nonfomală, educaţie informală, competenţe profesionale, competenţe transversale.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


DESPRE O POSIBILĂ REDIMENSIONARE PEDAGOGICĂ A LECŢIEI | Cristian PETRE

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Actualul context al praxisului instructiv-educativ este reglat, la nivelul paradigmei educaţionale, de o referinţă precisă: curriculumul centrat pe competenţe. Motivarea unei asemenea (re)orientări generează efecte complementare: centrarea pe elev, implicit pe învăţare. Oferta informaţională referitoare la teritoriile de semnificaţie asociate noilor repere-concept este bogată şi eterogenă, iar prin aceste atribute, devine inclusiv generatoare de confuzii şi nutritivă pentru aporii. În condiţiile unei stări de necesitate (aceea a unei viziuni unitare, coerente şi coezive, care se reflectă în demersurile concrete de management al învăţării), cum poate fi negociată diversitatea de semnificaţii ale competenţei (ca finalitate a învăţării şcolare)? În acest context dinamizat de remodelări teoretice, care sunt efectele practice, gestionabile de către profesor? „Infrastructura” teoretică referitoare la lecţie rămâne validă, în condiţiile unor itinerarii analitice care operează cu variabile precum „cunoştinţe”, „abilităţi-deprinderi”, „atitudini”? Caracterul relativ retoric al ultimului enunţ primeşte, pe parcursul prezentului material o confirmare a utilităţii unui demers mai complex, care să nu ignore o multiplă redimensionare a lecţiei: temporală, structurală, tipologică, a proiectării, conceptuală. Articolul se adresează profesorilor şi celor care se formează pentru această profesie, vizând o alternativă interpretativă şi metodologică pentru managementul lecţiei. Infrastructura metodologică a demersurilor este predominant deductivă, organizându-se prioritar ca manifestare hermeneutică. Lucrarea continuă manifestările auctoriale personale dedicate problematicii managementului lecţiei, oferind o imagine comprehensivă şi concluzivă asupra aspectelor abordate.

Cuvinte-cheie: învăţarea în clasă, învăţarea de acasă, lecţie, competenţe.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PARTICULARITĂŢIALE EDUCAŢIEI AXIOLOGICE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ | Adriana NICU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Prin finalităţile educaţiei, axiologia apare ca o infuzare necesară în procesul de învăţământ. Conceptele de evaluare, valoare şi valorizare sunt intercorelate şi îşi află originea în basme şi legende. Grădiniţa joacă un rol covârşitor în formarea axiologică a copilului. Articolul propune selecţia şi organizarea unui set de valori specifice curriculumului preşcolar, prin care copiii sunt pregătiţi pentru o lume dinamică. Multiculturalitatea duce la înglobarea valorilor individuale şi naţionale într-o valoare universală, a întregii umanităţi.

Cuvinte-cheie: educaţie axiologică, valoare, valorizare, vârsta preşcolară, exerciţiu axiologic.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


DISCIPLINA PREŞCOLARULUI. O INCURSIUNE ÎN DISCIPLINA DIN MEDIUL PREŞCOLAR MONTESSORI | Izabela Cezarina Tatiana BĂRBIERU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Urmărind evoluţia disciplinei în timp se observă faptul că multă vreme aceasta s-a bazat pe metode negative, precum constrângerea şi pedepsele corporale. Astăzi ideea disciplinei în educaţie este mai mult decât actuală. Din acest motiv, abordarea acestei chestiuni trebuie realizată de la baza formării ei, şi anume, din preşcolaritate. Pornind de la definirea conceptului, articolul prezintă o nouă abordare a disciplinei preşcolarului. Metoda Montessori introduce modelul de disciplină activă prin plasarea preşcolarului într-un mediu pregătit conform nevoilor sale, dispunând de libertatea de a-şi alege materialele sub îndrumarea aparent pasivă a educatorului. Interesul preşcolarului faţă de materialele special concepute induce concentrarea activă şi spontană, ceea reprezintă primul pas către corectarea deviaţiilor de comportament.

Cuvinte-cheie: disciplină, preşcolar, libertate, normalizare, Montessori.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

PROGRAMELE DE ORIENTARE A CARIEREI ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR OLANDEZ. UN STUDIU DE CAZ | Tatiana CIFF, Miriam TERPSTRA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul prezintă o sinteză a cadrului teoretic al programelor de orientare a carierei în învăţământul superior din Olanda, în general, şi îl exemplifică, prin prezentarea unei structuri şi prin implementarea unuia dintre aceste programe la nivelul Universităţii de Ştiinţe Aplicate, în particular.

Cuvinte-cheie: SCP (Planificarea carierei studenţilor), PDP (Planificarea dezvoltării personale).

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


COMUNICAREA INTERCULTURALĂ: O ABORDARE CLIL ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE | Ionuţ CĂPENEAŢĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Lucrarea îşi propune să prezinte un opţional care vizează dezvoltarea de competenţe de comunicare interculturală, dar şi competenţele de comunicare în limba engleză într-o manieră integrată şi rezultatele acestuia după şase luni de la implementare. Grupul ţintă al proiectului îl reprezintă o clasă a XI-a, specializarea filologie – engleză intensiv, cu un nivel al limbii engleze B1, conform Cadrului European Comun de Referinţă al Limbilor, dar cu motivaţie scăzută pentru studiul limbii engleze. Pe lângă dezvoltarea competenţelor de comunicare interculturală şi a celor de comunicare în limba engleză, cursul doreşte să faciliteze tranziţia elevilor către nivelul B2, care presupune un grad mai mare de abstractizare a temelor. Cursul a fost conceput în septembrie 2015şi este implementat în anulşcolar 2015-2016. Încă de la început, cursul a avut succes, fiind privit de elevi ca un element de noutate şi o alternativă la curriculumul clasic, iar după şase luni, rezultatele sunt notabile: elevii sunt mai implicaţi, iar motivaţia lor a crescut considerabil. Notabil este şi cazul a trei elevi cu nivelul A2 care au reuşit să îşi amelioreze competenţele de comunicare în limba engleză, ajungând la nivelul B1, dupa cum arată rezultatele unui test aplicat dupa trei luni de la implementarea proiectului.

Cuvinte-cheie: CLIL, motivaţie, implicare, competenţe de comunicare.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI ÎN RELAŢIILE EDUCAŢIONALE | Roxana ENACHE

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Autoritatea cadrului didactic nu trebuie confundată cu autoritarismul şi nu trebuie să fie utilizată ca sursă de putere. Autoritatea profesorului trebuie utilizată ca mijloc de pregătire a autonomiei, a obiectivităţii în interacţiunea socială, a libertăţii conştiente a tinerilor. În managementul educaţiei se manifestă o autoritate formală, de poziţie, legitimă, statuată, şi alta funcţională, de competenţă. Autoritatea formală are efecte negative asupra dezvoltării elevilor, este generatoare de conflicte psihosociale şi randament scăzut. Autoritatea formală este acea autoritate care decurge din manifestarea unui statut socio-profesional, iar cea de competenţă este cea care se manifestă prin prisma abilităţilor, a priceperilor şi a competenţelor cadrului didactic dovedite în actul educaţional. În managementul educaţional eficient funcţionează mai degrabă autoritatea decât puterea, mai degrabă autoritatea de competenţă decât cea formală. Competenţele didactice, metodologice, de organizare, de evaluare sunt surse ale autorităţii de competenţă.

Cuvinte-cheie: autoritatea profesorului, autonomia şi responsabilitatea elevului, autoritate formală, autoritatea de competenţă.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


MOTIVAREA ELEVILOR TINERI ÎNTR-O ȘCOALĂ PRIMARĂ DIN ROMÂNIA | Diana COJOCNEAN, Stanca IUREAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul de faţă prezintă modul în care o instituţie de învăţământ din România foloseşte anumite strategii de motivare a elevilor din clasele primare, percepţia părinţilor asupra eficienţei utilizării acestor strategii precum şi perspectiva cadrelor didactice asupra folosirii acestor strategii la clasă. Studiul a avut loc în cadrul unei instituţii de învăţământ privat din Cluj-Napoca şi prezintă date culese dintr-un chestionar online, precumşi din fişele de observaţie completate de cadrele didactice. Astfel, datele culese din cele două surse prezintă modul în care strategiile de motivare existente la nivelul instituţiei de învăţământ din studiul de faţă sunt percepute de către părinţii elevilor şi de către cadrele didactice care le folosesc. Principalul scop al studiului a fost investigarea modului în care elevii se raportează la strategiile motivaţionale, Ora de Aur, Star of the Week şi Punctele Spectrum, precum şi identificarea modului în care aceste strategii sunt percepute de către părinţi şi cadrele didactice.

Cuvinte-cheie: strategii motivaţionale, motivaţia extrinsecă, motivaţia intrinsecă, contextul social, recompense.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PREDAU DIVERSITATE LA ORELE MELE ŞI ELEVILOR LE PLACE! PREZENTARE PROGRAM CJI | Alina BĂLAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Programul educaţional „PREDAU DIVERSITATE LA ORELE MELE ŞI ELEVILOR LE PLACE!”, coordonat de Centrul de Jurnalism Independent Bucureşti,şi-a propus facilitarea accesului tinerilor la informaţii cu referire la drepturile şi obligaţiile civice, la statul de drept şi democraţie, la valorile constituţionale, într-o manieră inovativă adaptată provocărilor şi preocupărilor specifice vârstei elevilor (cum ar fi interacţiunea în mediul virtual),prin integrarea activităţilor educaţionale specifice în cadrul orei de Limba şi literatura română, contribuind la creşterea atractivităţii procesului instructiv-educativ. Proiectul a permis organizarea mai multor activităţi educaţionale în acord cu imperativele educaţiei pentru diversitate, pe teme de interes pentru elevi, precum: aspecte ale diversităţii, violenţa domestică, discriminarea/ discursul incitator la ură/ marginalizarea, provocările internetului, improvizaţii teatrale, dezbateri sau vizionări de filme educative urmate de sesiuni de întrebări şi răspunsuri.

Cuvinte-cheie: diversitate, incluziune socială, discriminare.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


CULTURĂ PRIN MUZICĂ/ CULTURE THROUGH MUSIC: KODALY, DALCROZE ŞI ORFF – TREI METODE DE EDUCAŢIE MUZICALĂ CARE TEAJUTĂ SĂ ÎNŢELEGI ALTFEL MUZICA | Ioana MARGHITA, Roxana BRIŞCARIU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Într-un context în care metoda tradiţională de predare a artei sonore demonstrează din ce în ce mai mult că nu constituie singura soluţie valabilă pentru educaţia muzicală generală, proiectul „Cultură prin muzică/ Culture through music” vine cu o perspectivă revigorantă, oferind experienţa directă a trei metode ce şi-au dovedit deja succesul pe plan internaţional şi despre care pedagogii români cunosc doar informaţii abstracte, prezente în dicţionarele şi volumele de specialitate. Principiile şi strategiile educaţionale ale metodelor Dalcroze, Orff şi Kodály coincid de multe ori, într-un consens ce demonstrează, de altfel, natura lor holistică şi care devine mai important decât elementele care le diferenţiază. De la Dalcroze, pentru care mişcarea corporală este intim legată de muzică, răspunsul natural al trupului potenţând sunetul, la Orff, care pune accent pe importanţa improvizaţiei instrumentale, dar şi pe verb, pe cuvânt, cu profilurile lor ritmice care stau la baza artei sonore, şi până la Kodály, promotorul cântului vocal, prin care conceptele sonore sunt mult mai firesc înţelese şi asimilate, toate cele trei metode pledează pentru regăsirea copilului interior, gata oricând să se joace şi să se bucure împreună cu sunetele.

Cuvinte-cheie: Dalcroze, Orff, Kodály, educaţie, pedagogie.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


AGENDA EDUCAȚIEI

CONFERINŢA EUROGUIDANCE „CONSILIEREA ŞI ORIENTAREA ÎN CURRICULUMUL ŞCOLAR” | Angela ANDREI

Vezi articolul


CĂTRE POLITICI EDUCAŢIONALE BAZATE PE CERCETARE. MECANISME DE MOBILIZARE A CUNOAŞTERII ŞI „BROKERING” AL CERCETĂRII ÎN EDUCAŢIE (ACRONIM: IMPACT2) | Elena MARIN, Georgeta ION, Romiţă IUCU, Mihaela STÎNGU, Simona IFTIMESCU, Carmen PROTEASA

Vezi articolul


O VIZITĂ DE STUDIU ÎN STATELE UNITE ALE AMERICII. EXPERIENŢE ŞI LECŢII ÎNVĂŢATE | Magdalena BALICA, Angela TEŞILEANU

Vezi articolul


RECENZII

ETERNAL RETURN? THE SPECTER OF RADICALISM AMONG YOUNG PEOPLE IN EUROPE AND HUNGARY. Budapesta, L’Harmattan, 2015, 224 p., ISBN 978-2-343-08456-5 | Ana-Maria DALU

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

2000 – 2009 / XLVIII – LVII

ANII 2000 – 2009

Anul LVII – nr. 1-3 – 2009

Număr întreg | Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE

POLITICI ÎN DOMENIUL CONSILIERII

CONSILIEREA DE-A LUNGUL ÎNTREGII VIEȚI | Mihai JIGĂU

ISO9001:2000 ȘI CALITATEA ÎN SERVICIILE DE CONSILIERE ȘI ORIENTARE | Leonardo EVANGELISTA

CALITATE ȘI PROFESSIONALISM ÎN CONSILIEREA EDUCAȚIONALĂ ȘI CONSILIEREA CARIEREI | Christiane SCHIERSMANN, Peter C. WEBER

COMPETENȚELE CONSILIERULUI

COMPETENȚELE ȘI CONSILIEREA CARIEREI | Leonardo EVANGELISTA

COMPETENȚELE INFORMATICE ALE PRACTICIENILOR ÎN CONSILIERE | Petre BOTNARIUC

PROCESUL CONSILIERII

EURISTICA: O CALE DE SCĂPARE DIN LABIRINTUL LUĂRII UNEI DECIZII ÎN CONSILIEREA CARIEREI | Bernd-Joachim ERTELT, Jean-Jacques RUPPERT

EVALUAREA ȘI MĂSURAREA REZULTATELOR CONSILIERII | Speranța Lavinia ȚIBU

CONSILIEREA ȘCOLARĂ – O „PUNTE DE LEGĂTURĂ“ ÎNTRE ELEVI, PĂRINȚI ȘI PROFESORI | Angela MUSCĂ

ORIENTAREA PENTRU ÎNVĂȚARE CONTINUĂ | Luminița Cătălina TĂSICA

PRACTICILE CONSILIERULUI ȘCOLAR: ACȚIUNI, INTERACȚIUNI, TRANZACȚII | Carmen IOSIFESCU

DOMENIILE DE REUȘITĂ ALE PREADOLESCENȚILOR | Daciana Angelica LUPU

TRANZIȚIA CĂTRE VÂRSTA ADULTĂ: CARACTERISTICI ALE DEZVOLTĂRII ȘI INTERVENȚII EDUCATIVE PENTRU CARIERĂ | Oana NEGRU, Ioana Eleonora POP

STUDII OSP

STUDIU PRIVIND ORIENTAREA ȘCOLARĂ A ELEVILOR DIN CLASELE A VIII-A ȘI SAM | Ioan ORBAN, Cristina HARAP, Luciana SIDOR, Alina MILĂȘAN

STUDIU PRIVIND OPȚIUNILE ȘCOLARE ALE ELEVILOR DE CLASA A VIII-A DIN JUDEȚUL VASLUI | Maria AMARIEI, Octavia NACU, Iuliana SĂNDULESCU

PROBLEMELE ADOLESCENȚILOR AI CĂROR PĂRINȚI SUNT PLECAȚI ÎN STRĂINĂTATE | Ágota BODOR, Cristina AMBRUȘ

CONSILIERE PSIHOLOGICĂ

TERAPIE ȘI PSIHOPEDAGOGIE SOCIALĂ PRIN MUZICĂ ÎN TRATAREA DEPENDENȚEI DE HEROINĂ | Mihai IACOB

TEHNICI COGNITIV-COMPORTAMENTALE ÎN CONSILIEREA COPIILOR CU ADHD | Ani RĂDUCU

SPECIFICUL PSIHOLOGIC AL AGRESIVITĂȚII ÎN ADOLESCENȚĂ | Ramona Elena STEMANTE

CONSILIERE MULTICULTURALĂ

CUNOȘTINȚE ȘI REPREZENTĂRI SOCIALE ALE UNUI GRUP DE TINERI DE ETNIE RROMĂ ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PREVENIREA HIV/SIDA | Delia GOIA

ABANDONUL ȘCOLAR ÎN RÂNDUL COPIILOR DE POPULAȚIE RROMĂ | Alina GAVRILIȚĂ

PROIECTE, PROGRAME, REȚELE EUROPENE

CONSILIERE PENTRU DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR ANTREPRENORIALE ÎN CENTRE EDUCATIVE | Louis M. SOBRADO FERNÁNDEZ, Elena FERNÁNDEZ REY, Cristina CEINOS SANZ, Rebeca GARCÍA MURIAS

„EXPORTUL ȘI IMPORTUL DE INTELIGENȚĂ“, UN PROIECT LEONARDO DA VINCI (TRANSFER DE INOVAȚIE) | Regina KORTE

CAREER GUIDANCE IN ITALY | Leonardo EVANGELISTA

PROGRAMUL „VIZITE DE STUDIU“. PRINCIPALELE REZULTATE ALE VIZITELOR DE STUDIU ORGANIZATE ÎN DOMENIUL CONSILIERII PERMANENTE ÎN EUROPA | Angela MUSCĂ

PROGRAMUL „TINERET ÎN ACȚIUNE” | Andrei POPESCU

EURODESK – ORICARE AR FI ÎNTREBAREA … ÎNCEPE CU NOI | Mihaela NICOLAI

PROIECT: PAȘI SPRE O CARIERĂ EUROPEANĂ | Daniela Elena SANDU


Anul LVII – nr. 4-6 – 2009

Număr întreg | Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE

LES POLITIQUES LINGUISTIQUES EN ROUMANIE | Marius SALA

ASPECTE CONCEPTUALE

FALANGA JUNIMISTĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT | Ioan DERŞIDAN

LA QUALITÀ DELLA DIDATTICA | Paolo OREFICE

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A UNUI PROGRAM TRANSVERSAL DE LECTURĂ | Octavia COSTEA

POLITICI

INTENSIUNE ŞI EXTENSIUNE ÎN PREDAREA, ÎNVĂŢAREA ŞI EVALUAREA LIMBILOR STRĂINE | Maria-Ionela NEAGU

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – ALEGERI POSIBILE ŞI CONTEXTUALIZĂRI NECESARE | Florentina SÂMIHĂIAN

DEZVOLTĂRI CURRICULARE

MODELE CURRICULARE ALE LIMBII MATERNE ŞI ALE LITERATURII NAŢIONALE ÎNTR-O EUROPĂ MULTICULTURALĂ | Mirela MUREŞAN

APLICAREA TEORIEI INTELIGENŢELOR MULTIPLE ÎN ORELE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ | Mariana NOREL

DEMERSURI DIDACTICE

PREDAREA ŞI EXERSAREA HĂRŢII CONCEPTUALE ÎN CLASĂ CA MIJLOC DE DOBÂNDIRE ŞI DE COMUNICARE A ÎNŢELEGERII: BENEFICII, FUNDAMENTĂRI ŞI REPERE METODOLOGICE | Nicoleta BERCU

LA SIMULATION GLOBALE. UNE PRATIQUE DIDACTIQUE EFFICACE DANS L’ENSEIGNEMENT – APPRENTISSAGE DES LANGUES ÉTRANGÈRES | Victoria – Delia BUNCEANU

METODE DE MODERNIZARE A PREDĂRII LIMBII ROMÂNE | Sofia DOBRA

COMUNICARE ŞI ABILITĂŢI SOCIALE: POLITEŢEA VERBALĂ | Angelica MIHĂILESCU

PROIECTAREA STUDIULUI DE CAZ

DINAMICA UNOR SPECII: JURNALUL ŞI MEMORIILE DE DETENŢIE – APARIŢII EDITORIALE DUPĂ 1990 (STUDIU DE CAZ) | Maria HULBER

STUDIUL DE CAZ: DE LA PROGRAMĂ LA REALITATEA ŞCOLARĂ – O ABORDARE CRITICĂ DIN PERSPECTIVA EXPERIENŢEI DIDACTICE | Luminiţa MEDEŞAN

RECENZII

MATEI CĂLINESCU. A CITI, A RECITI. CĂTRE O POETICĂ A (RE)LECTURII. Iaşi, Ed. Polirom, Ed. a 2-a, 2007, 432 pagini, ISBN: 978-973-46-0766-2 | Irina HORGA


Anul LVII – nr. 7-9 – 2009

Număr întreg | Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE

PRIORITĂŢI ÎN EDUCAŢIE ŞI FORMARE – ASPECTE CONCEPTUALE ŞI POLITICI

POLICY AND PROGRAMME TRANSFER: LESSONS FOR EDUCATION FROM THE LITERATURE AND FROM PRACTICE | Jack PEFFERS

THE CHALLENGE OF PERSONALISATION FOR TOMORROW’S SCHOOLS: AN OVERVIEW | Giorgio CHIOSSO

PERSPECTIVE DE ABORDARE A ÎNVĂŢĂRII ADULŢILOR ŞI EDUCAŢIA LA DISTANŢĂ | Magdalena BALICA

BENCHMARKING GENDER POLICY IN ROMANIA. AN ANALYSIS OF VARIOUS STATE INTERVENTION PATTERNS ON GENDER ISSUES | Mirela CERKEZ

DISCRIMINATION OF THE WORKING POOR AND GENDER IN ROMANIA | Alice IANCU

THE LABOUR MARKET IN ROMANIA – CREATED BY MEN FOR MEN. WHERE DOES THE GENDER DIMENSION FIT? | Alina DRAGOLEA

GRUPURI AFLATE ÎN SITUAŢIE DE RISC – MODELE DE INTERVENŢIE EDUCAŢIONALĂ

DEZVOLTAREA POLITICILOR DE EDUCAŢIE PRIORITARĂ ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL DIN ROMÂNIA: INTERVENŢIA ZEP | Mihaela JIGĂU, Ciprian FARTUŞNIC

GENUL ÎN EDUCAŢIE – UN MODEL POSIBIL DE SENSIBILIZARE ŞI REFLECŢIE ASUPRA PRACTICILOR DIDACTICE. EXPERIENŢA INSTITUTULUI DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI | Lucian VOINEA, Magdalena BALICA

VIOLENŢA ÎN SPAŢIUL ŞCOLAR: DE LA ÎNŢELEGERE LA ACŢIUNE | Mihaela JIGĂU, Ciprian FARTUŞNIC

EDUCAŢIA COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ: DEMERS DE PERSONALIZARE ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ | Irina HORGA

PROVOCĂRI CĂTRE NOI PERSPECTIVE ÎN EDUCAŢIE. PARADIGMA BLENDED LEARNING | Daria DOBRE, Adriana OLARU

BASED ON THE COMMUNAL CONSTRUCTIVISM COURSE DESIGN – AN ATTEMPT TO BREAK UP THE TRANSMISSION MODEL OF UNIVERSITY TEACHING | Roumiana PEYTCHEVA-FORSYTH

CARTOON PLANET: MICRO-REFLECTION THROUGH DIGITAL CARTOONS. A CASE STUDY ON TEACHING AND LEARNING WITH YOUNG PEOPLE | Cristina COSTA, Graham ATTWELL, Helen KEEGAN

FORMAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN ROMÂNIA | Magdalena BALICA, Ciprian FARTUŞNIC, Irina HORGA, Mihaela JIGĂU

INOVAŢII ÎN PLAN EDUCAŢIONAL – TEZE DE DOCTORAT ÎN AVANPREMIERĂ

DEFINIREA PROFILULUI PSIHO-PEDAGOGIC AL TUTORULUI ÎN E-LEARNING | Maria GOGA

NOILE TIC ŞI ÎNVĂŢAREA ÎN COMUNITĂŢI VIRTUALE | Petre BOTNARIUC

PROCESE DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR. ACREDITAREA | Bogdan FLORIAN

AGRESIVITATEA VERBALĂ MANIFESTATĂ ÎN RELAŢIILE ELEVI-PROFESORI ŞI PROFESORI-ELEVI | Andreea-Diana SCODA

L’IDENTITÉ NATIONALE – INSTITUTION À MULTIPLES FACETTES | Otilia APOSTU

RECENZII

OECD. POLITICI ÎN EDUCAŢIE PENTRU ELEVII ÎN SITUAŢIE DE RISC ŞI PENTRU CEI CU DIZABILITĂŢI ÎN EUROPA DE SUD-EST. Paris, 2007 | Lucian VOINEA

MARIA VOINEA, IULIAN APOSTU. FAMILIA ŞI ŞCOALA ÎN IMPAS? Bucureşti, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2008, ISBN: 978-973-737-6039 | Otilia APOSTU

DAVID PHILLIPS, MICHELE SCHWEISFURTH. COMPARATIVE AND INTERNATIONAL EDUCATION: AN INTRODUCTION TO THEORY, METHOD AND PRACTICE (Educația comparativă și internațională: introducere la teorie, metodă și practică). New York, Continuum Publishing Group, 2007, ISBN:847060595 | Monica MINCU


Anul LVII – nr. 10-12 – 2009

Număr întreg | Cuprins

IDEI CONTEMPORANE ÎN EDUCAȚIE

COMPARATIVE STUDIES AND UNTHINKING COMPARATIVE „THOUGHT”: THE PARADOX OF „REASON” AND ITS ABJECTIONS | Thomas POPKEWITZ

TIMP ȘI CALITATE PENTRU ELEV… ȘI PENTRU PROFESOR | Kees BOTH

SCHOOL COMMUNITY, PARENT PARTICIPATION AND NON-NEUTRALITY: A COMMUNITARIAN PERSPECTIVE | Monica E. MINCU

BIOLOGIE ET PSYCHANALYSE AUJOURD´HUI | Daniela VOICA

DE LA UNIVERSALISM LA ARBITRARUL CULTURAL. LIMITELE ȘI ILUZIILE PEDAGOGIEI COMPARATE ȘI ALE PEDAGOGIEI CRITICE | Dan BADEA

EDUCAȚIA TIMPURIE

ROLUL MAMELOR ÎN CREȘTEREA ȘI EDUCAREA COPIILOR | Ramona PĂUNESCU

POPULATION-LEVEL APPROACH TO INTERPRETATION AND UTILITY OF EARLY CHILD DEVELOPEMENT SCHOOL READINESS DATA: THE EARLY DEVELOPEMENT INSTRUMENT | Magdalena JANUS

CREȘELE DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL MODELULUI SERVICIILOR INTEGRATE CENTRATE PE COPIL | Cătălina ULRICH

REPERE PSIHANALITICE ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI | Speranța FARCA

COLABORAREA CONSTANTĂ ȘI COERENTĂ DINTRE FAMILIE ȘI GRĂDINIȚĂ | Monica CUCIUREANU

FACTORI DE RISC ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI MIC ÎN FAMILIE. DINAMICĂ INTRAFAMILIALĂ ȘI TULBURĂRI ALE NIVELULUI PSIHOAFECTIV | Gabriela ALECU

SPRE EGALIZAREA ȘANSELOR, PRIN EDUCAȚIE TIMPURIE | Alexandra MATEIAȘ

PROGRAME ȘI PROIECTE EDUCAȚIONALE

THE PHOENIX PROJECT: DEVELOPING THE EDUCATIONAL RESILIENCE OF CHILDREN IN DIFFICULTY | Cristina COGGI, Paola RICCHIARDI

PROIECT DE CERCETARE PENTRU EDUCAȚIA TIMPURIE – INTEGRAREA COPIILOR ÎN GRĂDINIȚĂ | Monica CUCIUREANU

FORMAREA PĂRINȚILOR PENTRU EDUCAȚIA TIMPURIE | Speranța FARCA

EDUCAȚIA PENTRU VIAȚA DE FAMILIE – DISCIPLINĂ OPȚIONALĂ PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL | Simona VELEA, Mihaela IONESCU

EXPERIENȚE ALE PĂRINȚILOR ȘI CADRELOR DIDACTICE. ESEURI

GRĂDINIȚA FĂRĂ JUCĂRII | Raluca VERWEIJEN-SLĂMNESCU

UNDE SUNT CEI ȘAPTE ANI DE ACASĂ? EDUCAȚIA TIMPURIE ÎNTRE RISCURILE ETATISMULUI ȘI ROLUL ESENȚIAL AL FAMILIEI | Șerban-Adrian MIRCEA

GRĂDINIȚA DE ARTE | Alexandrina NEAGU

GRĂDINIȚA LIBERTĂȚII DE A FI | Ana LANȚOȘ, Nicoleta DIN

STIMULAREA CREATIVITĂȚII COPILULUI PREȘCOLAR | Ana-Maria CAVESCU


Anul LVI – nr. 1-6 – 2008

Număr întreg | Cuprins

ISTORIA CA PARTICIPARE | Zoe PETRE

POLITICI

CICLUL POLITIC AL EDUCAŢIEI PENTRU CETĂŢENIE DEMOCRATICĂ | Cezar BÎRZEA

UN CADRU EDUCAȚIONAL MORAL PENTRU ERA GLOBALIZĂRII | Thomas MISCO

IMPACTUL POLITICII ASUPRA EDUCAȚIEI CIVICE ȘI A CETĂȚENIEI DEMOCRATICE ÎN AFRICA DE SUD | Sharon SUBREENDUTH, Annette DE NICKER

DEZBATERI

UNDE EXISTĂ SPAȚIUL PENTRU DEMOCRAȚIE? O TIPOLOGIE ÎN CURS DE DEZVOLTARE A STUDENȚILOR PENTRU PROFESORII DE METODE DE STUDII SOCIALE | Nancy C. PATTERSON

EDUCAŢIA / CULTURA CIVICĂ – OPŢIUNI CURRICULARE, DESCHIDERE EUROPEANĂ | Angela TEŞILEANU

ISTORIE RECENTĂ, MEMORIE, NOSTALGIE – ARGUMENT PENTRU “O ISTORIE A COMUNISMULUI DIN ROMÂNIA” | Mihai STAMATESCU

CINE ARE NEVOIE DE CALITATE ÎN EDUCAŢIA CIVICĂ | Corina LECA

PREDAREA ISTORIEI ŞI A CULTURII CIVICE DUPĂ 18 ANI DE REFORMĂ | Anca IVAN

REALITATEA CLASEI ŞI EDUCAŢIA NONFORMALĂ

POVEŞTILE: VALORI UNIVERSALE, DIFERENŢE INDIVIDUALE | Hilary COOPER, Elizabeth DITCHBURG

RELAŢIA INTERPERSONALĂ ŞI ORA DE CURS | Angela MIHĂILESCU

ISTORIA CONTRAFACTUALĂ CA INSTRUMENT DE LUCRU LA CLASELE DE LICEU | Valentin BĂLUŢOIU

EDUCAŢIA PENTRU CETĂŢENIE EUROPEANĂ ŞI EDUCAŢIA ŞTIINŢIFICĂ: VALORI COMUNE | Luminiţa CATANĂ, Alina MARHAN

PERSOANA: TEMĂ DE STUDIU PENTRU EDUCAŢIE CIVICĂ ÎN CLASA A III-A | Alexandra MATEIAŞ

ABORDAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE DIN PERSPECTIVASTRATEGIILOR DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE. UN EXEMPLU PENTRU CLASA A XI-A | Laura CĂPIŢĂ

RECENZII

JEAN-PAUL BRIGHELLI. LA FABRIQUE DU CRÉTIN. LA MORT PROGRAMMÉE DE L’ÉCOLE (Fabrica moronului. Moartea programată a școlii). Jean-Claude Gawsewitch Éditeur, Paris 2005 | Carol CĂPIŢĂ


Anul LVI – nr. 7-12 – 2008

Număr întreg | Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE

STUDII

IMPACTUL CERCETĂRII ÎN DOMENIUL EDUCAȚIONAL ASUPRA POLITICII EDUCAȚIONALE ÎN EUROPA: CONSIDERAȚII PRIVIND O RELAȚIE COMPLEXĂ ȘI AMBIVALENTĂ | Wolfgang MITTER

CURRICULUM SUB REFLECTOR. RAPORT TEHNIC PRIVIND DEZVOLTAREA CURRICULARĂ ÎN PERIOADA 2001-2008 ÎN ROMÂNIA | Ligia SARIVAN & Mihaela SINGER

ROLUL ÎN SCHIMBARE AL PROFESORILOR BULGARI ÎN EDUCAȚIA SECUNDARĂ | Irene PSIFIDOU

REFORMA EDUCAȚIONALĂ DIN 1999 ÎN POLONIA. VIZIUNILE PROFESORILOR ȘI ALE PUBLICULUI LARG | Inetta NOWOSAD

POLITICI LINGVISTICE EUROPENE ȘI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE EDUCAȚIE PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA | Carmen CREȚU & Nicoleta MICLĂUȘ

IMPLEMENTAREA STANDARDELOR NAȚIONALE DE EDUCAȚIE PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII EDUCAȚIEI ÎN EGIPT | Nagwa M. MEGAHED

POLITICA EDUCAȚIONALĂ A REFORMELOR BAZATE PE ÎMPRUMUTURI ȘI FINANȚĂRI ÎNTR-O PERSPECTIVĂ COMPARATIVĂ. CAZUL ROMÂNIEI | Eva SZOLAR

ECHITATE ÎN EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR: OPINII ALE PROFESORILOR ȘI PĂRINȚILOR DIN SLOVENIA | Mojca Kovač ŠEBART & Janez KREK

IMPLEMENTARE EDUCAȚIEI POLITICE CA DISCIPLINĂ ȘCOLARĂ: UN STUDIU DE CAZ ALE DECIZIILOR PEDAGOGICE ALE PROFESORILOR DIN HONG KONG DUPĂ 1997 | Timothy Yuen Wai WA

POLITICA PRIVIND RELIGIA ȘI EDUCAȚIA: CAZUL AFRICII DE SUD ÎN PERSPECTIVA INTERNAȚIONALĂ | C. C. WOLHUTER & J. L. VAN DER WALT & F. J. POTGIETER

ANALIZA MODULUI ÎN CARE PERCEPȚIILE PROFESORILOR MODELEAZĂ FELUL ÎN CARE EI ÎNȚELEG PREDAREA ȘI EVALUREA. CAZUL EDUCAȚIEI FIZICE | Franc CANKAR & Tomi DEUTSCH

TRANSPORTUL ȘCOLAR – UN BENEFICIU SAU O GRIJĂ PENTRU SISTEMUL DE EDUCAȚIE MUNICIPAL? | Magda Vianna DE SOUZA & Marta Luz Sisson DE CASTRO

ESEURI

A FI PROFESOR DE MATEMATICĂ | Solomon MARCUS

EDUCAȚIA SOCIOLINGVISTICĂ ÎN CONTEXTUAL MIGRAȚIEI | Mina-Maria RUSU

CONDIȚII PRELIMINARE PRIVIND POLITICA EDUCAȚIONALĂ ÎN DOMENIUL CALITĂȚII EDUCAȚIEI | Mariana DOGARU

O ANALIZĂ PRIVIND ACCESUL LA RESURSE INFORMAȚIONALE, ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA TINERILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA CARE DORESC SĂ URMEZE STUDII LICEALE ȘI UNIVERSITARE ÎN ROMANIA | Nicolae TODERAȘ

ABORDAREA DIDACTICĂ BAZATĂ PE PROCESS ÎN ÎNVĂȚARE ȘI PREDARE | Amalija ŽAKELJ

PROIECTE

ELEVII ROMÂNI ÎNȚELEG TEXTILE PE CARE LE CITESC? REZULTATE ALE PARTICIPĂRII ROMÂNIEI LA STUDIUL PIRLS 2006 | Gabriela Nausica NOVEANU

CUM SĂ CONCEPEM O EDUCAȚIE PENTRU CETĂȚENIE ÎN ACTIVITĂȚI ȘTIINȚIFICE SAU TEHNOLOGICE? | Etienne BOLMONT

CONȚINUTUL WIRELESS ȘI ÎNVĂȚAREA INTEGRATĂ A LIMBILOR: UTILIZAREA VIDEOCONFERINȚELOR ÎN VEDEREA CONSOLIDĂRII MULTILINGVISMULUI ȘI A COMPETENȚEI COMUNICATIVE ÎN EUROPA | Lauretta D’ANGELO

RECENZII

BERT. P. M. CREEMERS & LEONIDAS KYRIAKIDES. THE DYNAMICS OF EDUCATIONAL EFFECTIVENESS (Dinamica efectivității educaționale. O contributie la politicile, practicile și teoriile scolilor contemporane). Routledge, 2008 | Maria Magdalena ISAC

KAREN KÖNINGS. STUDENT PERSPECTIVES ON EDUCATION. IMPLICAIONS FOR INSTRUCTIONAL REDESIGN (Importanța perspectivei elevilor și efectul acesteia asupra reproiectării schimbărilor în educație). NWO, 2007 | Catalina LOMOS

JIGAU, MIHAELA (COORD.). ÎNVĂȚĂMÂNTUL OBLIGATORIU DE 10 ANI. CONDIȚII DE IMPLEMENTARE, REZULTATE ȘI MĂSURI CORRECTIVE. Institutul de Științe ale Educației, Reprezentanța UNICEF în România, Ed. Alfa MDN, Buzău, 2008 | Irina HORGA

EUGEN NOVEANU & DAN POTOLEA (COORDS.). ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI: DICȚIONAR ENCICLOPEDIC. Ed. Sigma, Bucuresti, 2007-2008; vol.1+vol.2 | Eugen NOVEANU, Dan POTOLEA

ION T. RADU, LILIANA EZECHIL. DIDACTICA. TEORIA INSTRUIRII. Editura Paralela 45, Bucuresti, 2006 | Amedeo ISTOCESCU

MARIA COBIANU-BĂCANU & PETRUȘ ALEXANDRESCU. ȘCOALA ROMÂNEASCĂ, ÎNCOTRO? Editura Paralela 45, Bucuresti, 2004 | Amedeo ISTOCESCU

VASILE MOLAN. INSPECȚIA ȘCOLARĂ, COMPONENTĂ A MANAGEMENTULUI EDUCAȚIONAL PENTRU INSPECTORI, DIRECTORI, DIRECTORI ADJUNCȚI. Editura Paralela 45, Bucuresti, 2007 | Amedeo ISTOCESCU

MUȘATA BOCOȘ & DANA JUCAN. FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI. TEORIA ȘI METODOLOGIA CURRICULUMULUI. REPERE ȘI INSTRUMENTE DIDACTICE PENTRU FORMAREA PROFESORILOR. Editura Paralela 45, Bucuresti, 2008 | Amedeo ISTOCESCU

MUȘATA BOCOȘ. DIDACTICA DISCIPLINELOR PEDAGOGICE. UN CADRU CONSTRUCTIVIST. Editura Paralela 45, Bucuresti, 2007 | Amedeo ISTOCESCU


Anul LV – 2007

Număr întreg | Cuprins

ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI. DICȚIONAR ENCICLOPEDIC. Extrase


Anul LIV – 2006

Număr întreg | Cuprins

,,MAJESTATEA SA COPILUL” ȘI PEDAGOGIILE ALTERNATIVE | Viorel NICOLESCU

PEDAGOGII ALTERNATIVE

* MONTESSORI

PEDAGOGIA MONTESSORI | Elisabeta NEGREANU

EVALUAREA EDUCAȚIEI MONTESSORI | Angeline LILLARD, Nicole ELSE-QUEST

PRIMUL MEU CONTACT CU EDUCAȚIA MONTESSORI | Carmina DOBAS

* * * – PERSPECTIVA ISTORICĂ PARALELĂ

* * * – PERSPECTIVA ISTORICĂ PARALELĂ

* * * – TENDINȚE ALE REFORMELOR ACTUALE DIN EDUCAȚIE CARE CONFIRMĂ IDEILE MARIEI MONTESSORI

* PLANUL JENA

PLANUL JENA – O PROVOCARE PESTE DECENII | Monica CUCIUREANU

* * * – CARTA ȘCOLII PRIMARE – PRINCIPIILE PLANULUI JENA

DESPRE PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE PLANULUI JENA. CUM AU LUAT ELE FIINȚĂ, CE REPREZINTĂ ȘI LA CE POT FI UTILIZATE? | Kees BOTH

KEES BOTH IN ROMANIA | Monica CUCIUREANU

IMPACTUL ASUPRA PĂRINȚILOR A INTRODUCERII ALTERNATIVEI PLANULUI JENA ÎN GRĂDINIȚĂ | Maria FEFCEAC

FREINET

MODERNITATEA ȘI ACTUALITATEA PEDAGOGIEI FREINET | Mihaela Șt. RĂDULESCU

PEDAGOGIA FREINET ÎN ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE. ȘCOALA DE VACANȚĂ FREINET | Mariana BÂNDEA

ANCHETA DOCUMENTARĂ | Mihaela DOBÂNDĂ

* * * – DIN EXPERIENȚA PRACTICIENILOR ROMÂNI AI PEDAGOGIEI FREINET

EMIL FLORESCU, UN PIONIER AL PEDAGOGIEI FREINET ÎN ROMÂNIA | Constantin GUȚU, Vasile MUSCALU

WALDORF

WALDORF – O PEDAGOGIE A METAMORFOZELOR | Liliana Emilia DUMITRIU

CITATE REFERITOARE LA PEDAGOGIA WALDORF

ABSOLVENȚI DE ȘCOALĂ WALDORF. STUDIU EMPIRIC PRIVITOR LA FORMARE ȘI ORGANIZAREA VIEȚII | Heiner BARZ, Dirk RANDOLL

STUDIU ERGONOMIC AL ACTIVITĂȚI ȘCOLARE LA ELEVII DIN CLASELE I-IV DIN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT WALDORF COMPARATIV CU SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT TRADIȚIONAL | Constanta HUIDUMAC-PETRESCU

PEDAGOGIA CURATIVĂ

CUVÂNT DE SALUT | Rudiger GRIMM

CONSIDERAȚII ANTROPOLOGICE GENERALE PENTRU ÎNȚELEGEREA ORGANIZĂRII VIEȚII COMUNITARE DIN INSTITUȚIILE DE PEDAGOGIE CURATIVĂ ȘI TERAPIE SOCIALĂ ANTROPOSOFICE | Constantin PAXINO

ÎNCEPUTURILE PEDAGOGIEI CURATIVE ÎN LUME | Livia VLAD

PEDAGOGIA CURATIVA – PREZENTARE GENERALĂ | Mihaela ȘEULEANU

FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI CURATIVE | LIVIA VLAD

PARTICULARITĂȚI ALE ORGANIZĂRII PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎN ALTERNATIVA EDUCAȚIONALĂ DE PEDAGOGIE CURATIVĂ | Anca-Maria Perța

ISTORICUL EURITMIEI | Constantin GRUIA

EURITMIA ARTISTICA ȘI EURITMIA CURATIVĂ | Ioan ENACHE

CONTINUITATEA PEDAGOGIEI CURATIVE | Mirella PINTEA, Iolanda STĂNICĂ, Camelia VOICA, Livia VLAD

STEP BY STEP

ALTERNATIVA EDUCAȚIONALĂ STEP BY STEP ȘI CALITATEA ÎN EDUCAȚIE | Ioana HERSENI

ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ – UN ,,BUN VENIT LA ȘCOALĂ” | Simona PETRAN

SCAUNUL AUTORULUI – SCAUNUL ÎN CARE NE SIMȚIM BINE | Laura GUNESCH

MODALITĂȚI DE OPTIMIZARE A RELAȚIEI DE GRUP DIN GRĂDINIȚA ,,STEP BY STEP” | Lavinia Gabriela RUSU, Didina BURSUC

***

RADU PETRE ȘI CONDUCEREA DE SERIE A CLASEI | Steliana LEFTER

ALTERNATIVELE EDUCAȚIONALE – ÎNTRE EFECTUL PYGMALION ȘI OBSESIA CRONOS | Gheorghe FELEA

RECENZII

MIHAELA ȘT. RĂDULESCU. METODOLOGIA CERCETĂRll ȘTIINȚIFICE. ELABORAREA LUCRĂRILOR DE LICENȚĂ, MASTERAT, DOCTORAT. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2006 | Angela STERPU


Anul LIII – 2005

Număr întreg | Cuprins

PARADIGMELE SCHIMBĂRII

STUDII ȘI CERCETĂRI ROMÂNEȘTI

FORMAREA INIȚIALĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT ROMÂNESC | Romiță B. IUCU

UN CURRICULUM CENTRAT PE COMPETENȚE PENTRU FORMAREA INIȚIALĂ A PROFESORILOR: DE LA DEZIDERAT LA REALITATE | Mihaela SINGER, Ligia SARIVAN

FORMAREA PERSONALULUI DIDACTIC: PREMISE PENTRU SCHIMBARE | Luciana Simona VELEA, Olimpius ISTRATE

PROFESIONALISM MORAL ȘI FORMARE INIȚIALĂ | Dan BADEA

VIRTUALIZAREA FORMĂRII CADRELOR DIDACTICE. DETERMINĂRI ȘI EVOLUȚII POSIBILE | Constantin CUCOȘ

FORMAREA INIȚIALĂ A PROFESORILOR DE ISTORIE. STRUCTURI ȘI STANDARDE EUROPENE | Laura CĂPIȚĂ

OBSTACOLE PSIHOLOGICE ÎN FORMAREA INIȚIALĂ | Gabriel ALBU

CURRICULUM DE FORMARE INIȚIALĂ A PROFESORILOR: PLAN DE STUDIU PENTRU UN PROGRAM DE MASTERAT IN EDUCAȚIE | Șerban IOSIFESCU

FORMAREA PERSONALULUI DIDACTIC – ÎNTRE DEZIDERAT ȘI REALITATE | Ion Al. DUMITRU

FORMAREA PROFESORILOR – O PROBLEMĂ CRUCIALĂ ÎNTR-O ERA A SCHIMBĂRII | Rodica Mariana NICULESCU

DIMENSIUNEA SOCIALĂ A FORMĂRII ACADEMICE INIȚIALE | Octavia COSTEA

FORMAREA INIȚIALĂ A CADRELOR DIDACTICE UNIVERSITARE. PROBLEME ȘI PERSPECTIVE. STUDIU DE CAZ | Amedeo ISTOCESCU

FORMAREA INIȚIALA A CADRELOR DIDACTICE. MODELE ȘI EXPERIENȚE EUROPENE | Mihaela SUDITU

FORMAREA INIȚIALĂ ȘI PROFESIONALIZAREA CADRELOR DIDACTICE | Roxana TUDORICĂ

MENTORATUL DE CALITATE ÎN FORMAREA INIȚIALĂ, CONDIȚIE ESENȚIALĂ PENTRU ASIGURAREA CALITĂȚII | Doina FLEANȚĂ, Monica MĂRĂȘESCU

ROLUL ȘI LOCUL MENTORULUI ÎN PROFESIONALIZAREA PROFESORILOR DEBUTANȚI | Mirela POPESCU

EXTINDEREA ARIEI DE COMPETENȚE NECESARE PRACTICII EDUCAȚIONALE. UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR INFORMAȚIONALE ȘI COMUNICAȚIONALE | Petre BOTNARIUC

COMUNICAREA PARAVERBALĂ ÎN FORMAREA INIȚIALĂ. ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE | Alina PETRESCU

DIN EXPERIENȚA ALTOR SISTEME EDUCAȚIONALE

FORMAREA PROFESORILOR ÎN ANGLIA ȘI ȚARA GALILOR. EDUCAȚIA INIȚIALĂ | Gerald DUNNING, David A. TURNER

EDUCAȚIA PROFESORILOR ÎN GERMANIA. CONTINUITATE SI SCHIMBARE | Wolfgang MITTER

FORMAREA PROFESORILOR ÎN CANADA. O EXPLORARE A DISCURSULUI DIDACTIC | Marie J. MYERS

EDUCAȚIA PROFESORILOR ÎNTR-O SOCIETATE DEMOCRATICĂ ÎN SCHIMBARE: O PERSPECTIVĂ DIN FLORIDA | Marcella L. KYSILKA

ABORDAREA JAPONIEI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA EDUCAȚIEI PRIN FORMAREA PROFESORILOR LA LOCUL DE MUNCĂ | Mohammad Reza Sarkar ARANI, Masami MATOBA

UTILIZAREA CONTINUUMULUI COMPETENȚELOR PROFESIONALE PENTRU A CONSOLIDA DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ ÎN DOMENIU ÎN HONG KONG | Shun-wing NG

APARIȚII EDITORIALE

GETTA VILĂU (ED.), BIBLIOGRAFIE PEDAGOGICĂ, RETROSPECTIVĂ ROMÂNEASCĂ 1785-1948, Vol. I-III, Ed. a 2-a, Editura Bibliotecii Pedagogice, București, 2005

VENERA MIHAELA COJOCARIU, EDUCAȚIE PENTRU SCHIMBARE ȘI CREATIVITATE, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003

IOAN CERGHIT, SISTEME DE INSTRUIRE ALTERNATIVE ȘI COMPLEMENTARE. STRUCTURI, STILURI ȘI STRATEGII, Aramis, București, 2002

ELENA MACAVEI, LUCIAN BOLOGA – VIAȚA ȘI OPERA, Psihomedia, Sibiu, 2005

EMILIO TENTI FANFANI, LA CONDICION DOCENTE – ANALISIS COMPARADO DE LA ARGENTINA, BRASIL, PERU Y URUGUAY, Editura Siglo XXI Editores Argentina, Buenos Aires, 2005

PUBLICAȚII PERIODICE

PSIHOPEDAGOGIA COPILULUI

IN MEMORIAM

IACOB FELIX

VASILE PETRI

ION POP RETEGANUL


Anul LII – 2004

Număr întreg | Cuprins

DESPRE PERSPECTIVE ASUPRA DIMENSIUNII DE GEN ÎN EDUCAȚIE

PROGRAM PILOT DE INTERVENȚIE PRIN SISTEMUL ZONELOR DE EDUCAȚIE PRIORITARĂ

PERSPECTIVE ASUPRA DIMENSIUNII DE GEN ÎN EDUCAȚIE | Magdalena BALICA, Ciprian FARTUȘNIC, Irina HORGA, Mihaela JIGĂU, Lucian VOINEA

OUTLOOK ON THE GENDER DIMENSION IN EDUCATION | Magdalena BALICA, Ciprian FARTUȘNIC, Irina HORGA, Mihaela JIGĂU, Lucian VOINEA

PROGRAM PILOT DE INTERVENȚIE PRIN SISTEMUL ZEP (ZONE PRIORITARE DE EDUCAȚIE) | Magdalena BALICA, Ciprian FARTUȘNIC, Irina HORGA, Mihaela JIGĂU, Ligia SARIVAN

EDUCATION PRIORITY AREAS PROJECT | Magdalena BALICA, Ciprian FARTUȘNIC, Irina HORGA, Mihaela JIGĂU, Ligia SARIVAN

CENTRELE DE RESURSE PENTRU PĂRINȚI DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR | Mihaela IONESCU

THE RESOURCE CENTERS FOR PARENTS FROM THE PRESCHOOL EDUCATION SYSTEM – A STUDY ANALYSIS | Mihaela IONESCU


Anul LI – 2003

Număr întreg | Cuprins

EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ – UN IMPERATIV SAU O PRIORITATE? | Călin RUS

INTERCULTURALITATE, MULTICULTURALITATE ȘI EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ | Cezar BÎRZEA

EDUCAȚIE ȘI MULTICULTURALISM | George F. MCLEAN

NOI PROVOCĂRI ÎN EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ | Octavia COSTEA

SA CULTIVĂM DIFERENȚA ÎN EDUCAȚIE? | Cătălina ULRICH

EDUCAȚIA PENTRU CETĂȚENIE ÎN ANGLIA: CREAREA UNEI NOI DISCIPLINE | David KERR

CULTURA EUROPEANĂ, DIMENSIUNE EUROPEANĂ, EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ | Roxana TUDORICĂ

CONDUITE INTERCULTURALE PRIN EDUCAȚIE | Olimpia ISTRATE

STUDIU INTERCULTURAL AL PREFERINȚELOR PENTRU ANUMITE METODE CORECTIVE | Camelia-Marinela ȚUGUI

UN CAZ DE INTERCULTURALITATE ÎN AFACERILE FRANCOFONE: LOCUITORII DIN QUEBEC ȘI ROMÂNII ÎN ȚĂRILE LOR DE ORIGINE (UN CAS D’INTERCULTURALITE EN FRANCOPHONIE DES AFFAIRES: QUEBECOIS ET ROUMAINS DANS LEURS PAYS D’ACCEUIL) | Michaela GULEA, Ruxandra CONSTANTINESCU-ȘTEFANEL

EVALUAREA AUTENTICĂ ÎN SCOPUL FORMĂRII UNOR CETĂȚENI ACTIVI. STUDIU COMPARATIV DIN PERSPECTIVA EVALUĂRII AUTENTICE | Norica OPREA, Georgeta DRAGNA

CĂTRE O SOCIETATE INTERCULTURALĂ | Laura DUMBRĂVEANU

RECENZII

EDWARD DE BONO, GÂNDIREA LATERALĂ, Editura Curtea Veche, București, 2003. Trad. de Sabina Dorneanu | Paul BLENDEA

TARIQ MODOOD ȘI PNINA WERBNER (COORD.). THE POLITICS OF MULTICULTURALISM IN THE NEW EUROPE – RACISM, IDENTITY AND COMMUNITY (POLITICILE MULTICULTURALISMULUI ÎN NOUA EUROPA – RASISM, IDENTITATE ȘI COMUNITATE), Editura Zed Books Ltd, Londra & New York, 1997 | Ovidiu MĂNTĂLUȚĂ


Anul XLX – 2002(2)

Număr întreg | Cuprins

*** CERCETAREA PEDAGOGICĂ INSTITUȚIONALIZATĂ – ANIVERSÂND 50 DE ANI

ÎNAINTE DE… RETROSPECTIVĂ SUBIECTIVĂ | Eugen NOVEANU

INVESTIGAȚII ÎN ISTORIA GÂNDIRII ȘI PRACTICII PEDAGOGICE | Ion Gh. STANCIU

50 DE ANI ÎN CĂUTAREA UNEI TEORII (STATUTUL REFLECȚIEI PEDAGOGICE ÎN REVISTA DE PEDAGOGIE) | Dan C. BADEA

PSIHOPEDAGOGIA SPECIALĂ ÎN CONTEXTUL ȘTIINȚELOR EDUCAȚIEI | Gheorghe RADU

ORIENTĂRI ÎN DIDACTICA LIMBILOR MODERNE | Octavian OPRICĂ

PEDAGOGIA SOCIALĂ ȘI SOCIOLOGIA EDUCAȚIEI PERMANENTE – CONTRIBUȚII ALE CERCETĂRII | Gheorghe BUNESCU

UN „SECTOR…” PREA ÎNDEPĂRTAT… JURNAL ATIPIC | Alexandru DARIE

… ȘI DUPĂ: NOI ORIZONTURI – PROIECTE INTERNAȚIONALE | Matei CERKEZ

MODERNIZAREA CURRICULUMULUI ȘCOLAR ÎN ROMÂNIA DE DUPĂ 1989: PROVOCĂRI, CONSTRÂNGERI, PERSPECTIVE | Mihaela SINGER

ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN MEDIUL RURAL ÎN ROMÂNIA – DIAGNOZĂ ȘI STRATEGIE DE DEZVOLTARE | Mihaela JIGĂU, Florentina ANGHEL, Magda BALICA, Ciprian FARTUȘNIC, Irina HORGA, Cornelia NOVAK

STUDIILE I.E.A. | Gabriela NOVEANU

A TREIA CULTURĂ ÎN CONTEXTUL EDUCAȚIEI EUROPENE | Octavia COSTEA

DE LA ORIENTAREA ȘCOLARĂ ȘI PROFESIONALĂ LA CONSILIEREA CARIEREI | Mihai JIGĂU

CERCETĂRI DE MANAGEMENT EDUCAȚIONAL | Șerban IOSIFESCU

CONTRIBUȚIA INSTITUTULUI DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI LA MIȘCAREA MONTESSORIANĂ DIN ROMÂNIA | Elisabeta NEGREANU


Anul XLX – 2002(1)

Număr întreg | Cuprins

REVISTA DE PEDAGOGIE LA „CEASUL UNEI TRIPLE ANIVERSĂRI” | Andrei CUJBĂ

STUDII ȘI CERCETĂRI

NOI PERSPECTIVE PENTRU ÎNVĂȚAREA UMANĂ | Cezar BÎRZEA

CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ ȘCOLARĂ ȘI SCHIMBAREA | Mihaela IONESCU

DEZBATERILE ACADEMICE ÎN FORMATUL „KARL POPPER” – PREZENTAREA UNEI NOI METODE ȘI A AVANTAJELOR FOLOSIRII SALE CA AUXILIAR DIDACTIC | Viorel MURARIU

DATE DIN STUDII INTERNAȚIONALE PRIVIND FACTORII CE INFLUENȚEAZĂ ÎNVĂȚAREA | Viorica Livia POP

CADRUL LEGISLATIV AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI: 1990-2000 | Eleonora RĂDULESCU

COMPONENTE SEMIOLOGICE ALE PARADIGMEI INTERCULTURALE DE EDUCAȚIE | Octavia COSTEA

REALIZAREA UNUI CURRICULUM CENTRAT PE COMPETENȚE – O PROVOCARE ASUMATĂ | Mihaela SINGER

PUNCTE DE VEDERE

A CITI ȘI A FACE LECTURĂ | Matei CERKEZ

CÂTEVA CONSIDERAȚII PE TEMA VALORILOR ÎN ȘCOALA DE ASTĂZI | Irina HORGA

POSIBILUL „MÂINE” – PRIVIRE ASUPRA VIITORULUI EDUCAȚIEI | Bogdan VÎLCEANU


Anul XLIX – 2001

Număr întreg | Cuprins

DREPTURILE COPIILOR ȘI DISCRIMINAREA ÎN EDUCAȚIE

DECLARAȚIA TINERILOR ȘI A COPIILOR – PREZENTATA LA CONFERINȚA DE LA OREBO, SUEDIA – PENTRU SESIUNEA SPECIALA A NAȚIUNILOR UNITE

STUDII ȘI CERCETĂRI

EDUCAȚIA PENTRU CETĂȚENIE DEMOCRATICĂ ÎNTR-O SOCIETATE ÎN SCHIMBARE | Cezar BÎRZEA

CONVENȚIA CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI ȘI PREVENIREA DISCRIMINĂRII NEGATIVE | Octavia COSTEA

DISCRIMINAREA – O PROBLEMĂ DE POLITICĂ EDUCAȚIONALĂ ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ: REALITATE SAU SLOGAN? | Dan BADEA

EDUCAȚIA INCLUZIVĂ CA PRINCIPIU METODOLOGIC | Liliana EZECHIL

PROTECȚIA ȘI DREPTURILE COPILULUI ÎN SISTEMUL ROMÂNESC DE ÎNVĂȚĂMÂNT | Ștefan POPENICI

DREPTURILE COPILULUI PROMOVATE DE MARIA MONTESSORI | Elisabeta NEGREANU

ORGANIZAȚIA SALVAȚI COPIII – DREPTUL COPIILOR LA NON-DISCRIMINARE

PUNCTE DE VEDERE

TOȚI COPIII AU DREPTUL SA ZÂMBEASCĂ

ÎNVĂȚĂMÂNTUL OBIȘNUIT, UN OBSTACOL PENTRU COPIII CU DIZABILITĂȚI FIZICE? | Camelia LUPU

COPIII SPUN DA LEGII COPILULUI! | Alexandru ROȘU


Anul XLVIII – 2000

Număr întreg | Cuprins

DICȚIONARUL PEDAGOGILOR ROMÂNI