Toate articolele scrise de cornelio

RP 2017-2

ABORDĂRI TEORETICE

CERCETĂRI ASUPRA AUTOREGLĂRII ÎN CONTEXTUL NEOUROŞTIINŢEI EDUCAŢIEI – O ANALIZĂ SISTEMATICĂ  Violeta Maria CARAGEA, Lucian VOINEA, Miruna Luana MIULESCU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Auto-reglarea în contexte şcolare este un subiect care a preocupat mulţi cercetători din variate discipline. Neuroştiinţa educaţiei este un domeniu emergent de cercetare care îşi propune să conecteze cunoaşterea şi metodologia specifică neuroştiinţelor cu cea a altor domenii mai consecrate în studiul învăţării şi educaţiei, precum psihologia, sociologia sau ştiinţele educaţiei. Lucrarea de faţă analizează studiile empirice recente ce explorează auto-reglarea în sistemul preuniversitar şi care se încadrează în literatura de neuroştiinţă a educaţiei. În urma unei căutări şi filtrări laborioase, conforme cu metodologia analizei sistematice, am identificat cinci articole care au trecut de criteriile de filtrare predefinite. Rezultatele analizei noastre sugerează că acest tip de literatură este publicat în mod special în ultimul deceniu, fiind prilejuit de noile metodologii din neuroştiinţă care au facilitat realizarea de studii non-invazive avansate la nivelul creierului uman. Principalele elemente ale auto-reglării studiate în aceste articole se referă la orientarea şi reglarea motivaţiei pentru învăţare, orientarea atenţiei, modul de percepere a propriilor abilităţi mentale şi comportamente, gradul de implicare cognitivă şi emoţională în învăţarea şcolară şi autocontrolul comportamentului social şi cel privind implicarea în sarcinile şcolare. Metodologiile utilizate au constat în principal în aplicarea de chestionare auto-completate sau completate de către ceilalţi, evaluări comportamentale, testarea performanţei academice, teste computerizate vizând abilităţi cognitive, înregistrări de indicatori fiziologici (precum probe de salivă, sânge sau bătăile inimii), electroencefalografie (EGG) şi imagistică funcţională prin rezonanţă magnetică (RMN funcţional). Eşantioanele incluse în aceste studii variază de la elevi preşcolari la cei din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, însumând 376 de participanţi în total. Rezultatele de cercetare raportate sunt mai degrabă limitate, însă oferă totodată optimism privind utilizarea metodelor de investigare din neuroştiinţe pentru cercetarea auto-reglării în context şcolar. Diferite aspecte privind limitările acestui tip de cercetare sunt, de asemenea, discutate în acest articol.

Cuvinte-cheie: analiză sistematică de literatură; auto-reglare; context şcolar; neuroştiinţa educaţiei.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


INTERCOMPREHENSIUNEA ÎN PREDAREA LIMBILOR STRĂINE Andreea-Manuela COJOCARIU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Conceptul de intercomprehensiune este acum parte a lexicului Didacticii limbilor sau a limbajului celor care reflectează asupra predării şi învăţării limbilor străine în contextul promovării plurilingvismului cetăţenilor europeni. Intercomprehensiunea este una dintre preocupările actuale, chiar dacă nu a intrat oficial în şcoli şi în universităţi. Intercomprehensiunea este încă în stadiul de experiment, proiect sau formare şi totuşi există material bogat şi o preocupare didactică intensă cu privire la acest subiect. Acest concept are meritul de a incita la experimentare şi din acest motiv există o pedagogie şi o didactică a intercomprehensiunii. Obiectivul meu cu privire la acest subiect este acela de a explora interesul, posibilităţile şi modalităţile unei mai bune înţelegeri a contactului limbilor în clasele de limbi străine şi în special a celor de limbă franceză.

Cuvinte-cheie: intercomprehensiune; limbi străine; plurilingvism

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ELEMENTE DE REFERINŢĂ PENTRU PROIECTAREA UNUI CURRICULUM DISCIPLINAR: GEOGRAFIE Octavian MÂNDRUŢ
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul de faţă are un caracter teoretic şi exploratoriu. Îşi propune să descrie un sistem referenţial care ar trebui să determine sau să influenţeze deciziile de construire a unui nou curriculum. Exemplul disciplinar al geografiei (sau, mai larg, al unui domeniu de studiu intitulat „geografie – mediu înconjurător”) are elemente specifice rezultate din caracteristicile structurii interioare. Sistemul referenţial poate fi modificat, redus, extins, taxonomizat sau adaptat în raport cu alte discipline sau domenii de studii, cel puţin asemănătoare. Exemplul curriculumului „vertical” al geografiei (V – XII) are la bază un sistem de finalităţi (competenţe), progresul acestora (pe niveluri şi vârste) şi depinde de orizontul de timp al proiectării, rezultând variante posibile diferite. Tipul de curriculum este însă foarte dependent de paradigma construcţiei sale: predominant ştiinţifică (eventual cu o inserţie umană individuală minimă) sau predominant subiectivă, ca rezultat al unor păreri individuale sau de grup, mai mult sau mai puţin legitimate.

Cuvinte-cheie: competenţe; curriculum; domenii de studiu; geografie; mediu înconjurător

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


O ANALIZĂ A MEDIULUI EDUCATIV DIN PERSPECTIVA FACTORILOR DE STRES LA ELEVI Angelica MIHĂILESCU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul de faţă are ca obiectiv să aducă în atenţia profesorilor problematica expunerii elevilor la stres în mediul educativ. Abordarea stresului elevilor prin intermediul cercetării se dovedeşte încă insuficient explorată, dar poate deschide drumuri importante în educaţie, dat fiind interesul general pentru îmbunătăţirea randamentului şi a climatului şcolar. Pentru a expune succint această temă, am recurs la analiza documentară şi la prezentarea unor exemple de cercetări care au avut ca temă, explicit sau într-un cadru mai amplu, identificarea efectelor factorilor de stres în mediul educativ. Dintre aceştia, am ilustrat teama de eşec, evaluarea, comunicarea în faţa unui public.

Cuvinte-cheie: comunicarea în faţa unui public; evaluarea; factori de stres; stresul în mediul educativ; teama de eşec

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

CONSILIEREA PENTRU CARIERĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR – NEVOI ŞI PRACTICIOana GHEORGHE, Mirela ALEXANDRU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Dezvoltarea societăţii aduce astăzi o transformare continuă a conceptului de carieră, concept ce sparge bariere de gen şi de cultură. Debutul în carieră poate fi anevoios, iar nevoile tinerilor sunt dinamice, de aceea consilierea pentru carieră este un domeniu ce evoluează continuu, adaptându-şi strategiile, metodele şi mijloacele la grupul ţintă. În acest articol, s-a analizat relaţia dintre serviciile de consiliere pentru carieră, disponibile în cadrul universităţii VIA University College, din Danemarca, şi nevoile specifice ale studenţilor. De asemenea, am intenţionat să atragem atenţia asupra importanţei dezvoltării serviciilor pentru carieră, aceste servicii putând sprijini studenţii să îşi dezvolte atât competenţele profesionale, cât şi pe cele transversale, care să le permită să se adapteze mai uşor şi mai repede frecventelor schimbări apărute la nivelul pieţei muncii. Ideea realizării unei platforme on-line prin intermediul căreia să li se ofere studenţilor servicii de consiliere pentru carieră poate fi preluată şi adaptată contextului românesc.

Cuvinte-cheie: carieră; consiliere; nevoi ale studenţilor; piaţa muncii

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


EXPERIENŢA UCRAINEANĂ PENTRU OPTIMIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SECUNDAR: ALFABETIZAREA FINANCIARĂ ÎN CADRUL ORELOR DE MATEMATICĂ | Nataliia VASYLIUK
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul se referă la rolul alfabetizării financiare în creşterea economică a ţării, relevă esenţa acestui concept şi semnificaţia sa, subliniază principalele rezultate ale studiilor, care determină nivelul de alfabetizare financiară a populaţiei din România şi din Ucraina. Totodată, sunt enumerate principalele etape pentru îmbunătăţirea nivelului de educaţie financiară a cetăţenilor din cele două ţări. Este evidenţiată experienţa ucraineană de formare a alfabetizării financiare a elevilor în cadrul lecţiilor de matematică. Autoarea propune recomandări şi exemple de sarcini de lucru pentru creşterea nivelului de alfabetizare financiară a elevilor de liceu, în procesul de învăţare a matematicii.

Cuvinte-cheie: alfabetizare financiară; lecţii de matematică; pregătire matematică; probleme cu conţinut financiar

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


TEATRUL ÎN ŞCOALĂ. O INIŢIATIVĂ EDUCAŢIONALĂ PENTRU VIITOR Sylvia ROTTER, Ciprian NIŢIŞOR
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Scopul acestui articol este de a prezenta experienţele şi beneficiile utilizării teatrului în şcoală dezvoltate prin intermediul proiectului „Iniţiativa Educaţională Naţională – Teatrul în educaţie”, derulat din 2014 în şcolile gimnaziale şi liceele din România de către Asociaţia Teatrul Vienez de Copii. Acesta se adresează deopotrivă copiilor, adolescenţilor şi cadrelor didactice. Proiectul are ca punct de plecare cercetările şi metodologia dezvoltate în cadrul iniţiativei educaţionale „Şcoală pentru viaţă” derulată de Das Wiener Kindertheater la Viena, în 2008. Ideea centrală care a stat la baza definirii metodei de lucru şi a activităţilor de teatru în educaţie se află în explorarea impactului jocului în învăţare. În cele două proiecte prezentate în articol, au fost identificate şi evaluate achiziţiile anumitor abilităţi la copii şi tineri, în urma implicării acestora în ateliere teatrale. Rezultatele obţinute au pus în evidenţă progrese în domeniul cognitiv, emoţional şi al relaţiilor interpersonale.

Cuvinte-cheie: Teatrul Vienez de Copii; Iniţiativa Educaţională; învăţarea prin teatru; teatru pentru copii

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PARTENERIATUL EDUCAŢIONAL ŞCOALĂ – FAMILIE Maria-Livia GÂRŢU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul aduce în atenţie problema rolului parental şi a parteneriatului şcoală-familie, şi anume cazul copiilor, având în vedere faptul că educaţia lor ridică din ce în ce mai multe probleme serioase părinţilor. Aceştia sunt în întregime responsabili pentru educarea copiilor lor până la vârsta şcolară. Când copiii încep şcoala, responsabilităţile pentru educaţia lor sunt împărţite între familie şcoală. Parteneriatul şcoală-familie înseamnă comunicare eficientă, sarcini clar definite, acţiuni omogene în beneficiul copilului; părinţii trebuie să fie consideraţi participanţi activi la educaţia şcolară, având în vedere faptul că aceştia îşi cunosc cel mai bine copiii. În ultimii ani, programele parentale cunosc un succes mai mare decât oricând, prin intermediul căruia educatorii îi învaţă pe părinţi cum să-şi înveţe copiii cu privire la aspectele pozitive – rolul parental apreciativ. Părinţilor le sunt oferite mai multe tipuri de sprijin parental: consiliere individuală, coaching, consiliere de grup, cursuri pentru părinţi, grupuri de sprijin. Pentru a forma comportamente pozitive la copii, atât părinţii, cât şi educatorii, au nevoie de patru elemente: dragoste, disponibilitate, direcţie şi măsură.

Cuvinte-cheie: parteneriat şcoală – familie, programe de educaţie parentală, rol parental apreciativ, comportamentul copilului

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


NUMĂR ÎNTREG

RP 2017-1

ABORDĂRI TEORETICE

LES FONDEMENTS POLITIQUES, ÉCONOMIQUES, SOCIAUX, PERSONNELS ET PEDAGOGIQUES DE LA NOTION D’ÉDUCATION TOUT AU LONG DE LA VIE (BAZELE POLITICE, ECONOMICE, SOCIALE, PERSONALE ŞI PEDAGOGICE ALE CONCEPTULUI DE EDUCAŢIE PE TOT PARCURSUL VIEŢII) | Mihaela-Viorica RUŞITORU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Résumé: À l’aube du nouveau millénaire, l’éducation tout au long de la vie s’avère être un concept académique riche et un slogan politique assez répandu. Pourtant, peut-on renfermer une notion tellement vaste dans une simple définition? Dans cet article, nous avons émis l’hypothèse que l’éducation tout au long de la vie est produite de nos jours par une panoplie d’acteurs éducatifs et politiques nationaux, européens et internationaux. L’analyse qualitative des entretiens a relevé que l’éducation tout au long de la vie ressemble à une chaîne dont les principaux chaînons regroupent cinq pôles: économique, social, personnel, pédagogique et politique. Cette approche sera complétée par d’autres éléments révélateurs abordés dans l’article.

Mots-clés: éducation tout au long de la vie, formation, apprentissage, Union Européenne, organisations internationales, analyse du discours.

Rezumat: La începutul noului mileniu, educaţia pe tot parcursul vieţii se adevereşte a fi un concept academic bogat şi un slogan politic destul de răspândit. Totuşi, este posibil să limităm o noţiune atât de vastă într-o simplă definiţie? Căutând un răspuns, în cadrul acestui articol, am emis ipoteza că educaţia pe tot parcursul vieţii este astăzi construită de o panoplie de actori educativi şi politici naţionali, europeni şi internaţionali. Analiza calitativă a unor interviuri a relevat faptul că educaţia adulţilor se aseamănă unui lanţ ce regrupează cinci verigi: economică, socială, personală, pedagogică şi politică. Această abordare va fi completată cu alte elemente revelatoare abordate în prezentul articol.

Cuvinte-cheie: educaţie pe tot parcursul vieţii, formare, învăţare, Uniunea Europeană, organizaţii internaţionale, analiza de discurs

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


COMPETENŢELE PROFESORULUI: SPRE UN CADRU AL DEFINIRII | Oana Rica POPA, Norica Felicia BUCUR

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Având în vedere multiplele faţete ale conceptului de competenţă, precum şi evoluţia educaţiei pe bază de competenţe, acest articol îşi propune să ofere un posibil punct de plecare pentru realizarea, în România, a unui cadru al competenţelor profesorului. După evidenţierea obstacolelor care fac dificilă definirea acestor competenţe, încercăm să oferim o privire succintă asupra tendinţelor care există la nivel internaţional în acest domeniu, cu referire specială la spaţiul Uniunii Europene. Opiniile specialiştilor români sunt, de asemenea, trecute în revistă, pentru a putea contura perspectivele definirii acestui cadru, în context naţional.

Cuvinte-cheie: competenţă, competenţele profesorului, cadrul competentelor profesorului

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


IMPLICAŢII TEORETICO-PRACTICE ALE COMPETENŢEI DE COMUNICARE ÎNTR-O LIMBĂ STRĂINĂ | Lilia PETRICIUC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Conceptul de competenţă de comunicare a constituit nucleul a numeroase studii de specialitate şi interdisciplinare în ultimele 5 decenii. Cu toate acestea, încă mai prezintă interes aparte pentru specialiştii din diverse domenii atât datorită valorii sale, cât şi din cauza a numeroase confuzii pe care le produce atunci când este interpretat. Articolul abordează noţiuni teoretice ce ţin de competenţa de comunicare, identifică componentele sale evocând câteva modele componenţiale. Se subliniază rolul şi responsabilitatea profesorului în dezvoltarea competenţei de comunicare, în special prin selectarea adaptarea si prezentarea de conţinuturi didactice astfel încât să vizeze dezvoltarea holistică a acesteia.

Cuvinte-cheie: competenţă de comunicare, model componenţial, CECRL, abordare holistică, materiale didactice relevante

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

BUN VENIT EDUCAŢIEI INCLUZIVE! | Cristian RĂDUCANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol este dedicat problemelor specifice tinerilor de etnie romă care se confruntă în şcolile de stat cu o falsă egalitate a şanselor privind educaţia şi un tip de discriminare pozitivă care nu îi ajută în parcursul şcolar. Alături de argumente de natură istorică, socială, economică sunt exprimate şi argumentele personale ale autorului, formate pe baza unei experienţe îndelungate la catedră în clase mixte de elevi români şi romi. Lucrarea conţine propuneri prin care sunt promovate activităţi adecvate acestei etnii. La finalul articolului sunt formulate recomandări privind îmbunătăţirea performanţelor tinerilor romi şi a relaţiilor care se stabilesc cu aceşti tineri, pentru asigurarea unui climat şcolar plăcut, echilibrat, relaxat, impregnat de valori culturale înţelese şi acceptate de etnia romă.

Cuvinte-cheie: educaţie incluzivă, educaţie interculturală, discriminare, curriculum integrat, stil de învăţare, parteneriate şcolare, etnia romă

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ÎNVĂŢARE FLEXIBILĂ LA ORA DE LIMBĂ STRĂINĂ – PROVOCĂRI ŞI OPORTUNITĂŢI | Diana COJOCNEAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul prezintă modul în care profesorii de limbi străine pot folosi învăţarea cu ajutorul dispozitivelor portabile în situaţii de învăţare formală şi informală. Unul dintre obiectivele cheie ale articolului este accentul pe definirea pedagogiei bazată pe principii de învăţare cu ajutorul dispozitivelor portabile în contextul predării şi învăţării limbilor străine prin folosirea dispozitivelor portabile în cadrul orelor de limbi străine dar şi în situaţii informale de învăţare, încurajând implicarea şi autonomia elevilor în activitatea de învăţare. Astfel, articolul arată modul în care profesorii de limbi străine pot încerca activităţi la clasă sau în afara clasei, folosind dispozitivele mobile ale elevilor prin implementarea tehnicii Bring Your Own Device (BYOD).

Cuvinte-cheie: mobile learning, pedagogie, predarea limbilor străine, Bring Your Own Device (BYOD), aplicaţii, competenţe de limbă

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


COMUNICAREA ÎN CLASĂ. UN PLAN DE INTERVENŢIE ASUPRA BLOCAJELOR DE COMUNICARE | Ahmed KHALID

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Analiza procesului educaţional include o inventariere şi o investigare în profunzime a comunicării în clasă, a interacţiunilor dintre elevi şi profesor, a surselor şi consecinţelor unor disfuncţionalităţi din comunicare şi a evoluţiei comunicării în timp. Eficienţa comunicării didactice este generată de mai mulţi factori, asupra cărora, dacă se intervine, se pot reduce diferenţele între ceea ce profesorul intenţionează să transmită elevilor şi ceea ce aceştia din urmă reţin sau înţeleg. Aceşti factori depind de personalitatea profesorului, personalitatea elevilor, de contextului psihosocial şi ambiental.Pornind de la premisa că sporirea influenţei profesorului asupra elevilor se poate realiza prin identificarea şi înlăturarea barierelor în comunicare, articolul îşi propune să sublinieze provenienţa blocajelor de comunicare şi să propună un plan de ameliorare a comunicării didactice.

Cuvinte-cheie: comunicare didactică, comunicare eficientă, strategii de comunicare, efecte ale distorsiunilor în comunicare

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


INTEGRAREA PROFESORULUI DEBUTANT. O CERCETARE ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ | Irina IORDAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cercetarea îşi propune să surprindă momentul debutului şi gradul de adaptare al profesorului din şcoala românească, să evidenţieze problemele de natură profesională şi mai ales cele de natură relaţională, să surprindă reacţia profesorului debutant la contactul cu ceea ce reprezintă cultura şcolii, pe de o parte şi măsura în care şcoala vine în întâmpinarea nevoilor sale specifice, dacă se admite validitatea ipotezei lansate, conform căreia formarea iniţială dominant teoretică nu asigură o adaptare şi o integrare optimă din punct de vedere profesional, aspectele de natură practică fiind adesea absente din pregătirea studenţilor.

Cuvinte-cheie: profesor debutant, integrare profesională, cultura şcolii, status şi rol social

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


SCHIŢA UNUI OPŢIONAL DE EDUCAŢIE PENTRU VALORI LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ | Mihaela-Anca JOARZĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Într-un mediu educaţional stimulativ, plin de valori, receptivitatea copilului este esenţială. Aceasta se poate modela încă din perioada preşcolară, cu aportul grădiniţei, familiei şi comunităţii. Articolul rezumă o propunere de opţional integrat de educaţie pentru valori la nivelul grupei mari. Realizarea lui se încadreză în finalităţile educaţiei preşcolare înseşi, care vizează temelia caracterului omului în devenire.

Cuvinte-cheie: educaţie axiologică, valoare, valorizare, preşcolaritate, opţional pentru educaţie axiologică

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


AGENDA EDUCAŢIEI

PROIECTUL „GUVERNARE DEMOCRATICĂ A ŞCOLILOR PENTRU INCLUZIUNE: O ABORDARE DIN PERSPECTIVA ÎNTREGII COMUNITĂŢI” – PROIECT REALIZAT CU SPRIJINUL FINANCIAR AL CONSILIULUI EUROPEI | Andreea-Diana SCODA

Vezi articolul


PROMOVAREA ECHITĂŢII PRIN CONSILIERE ŞI ORIENTARE: REFLECŢII, ACŢIUNI, IMPACT – DISEMINAREA PARTICIPĂRII LA CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ IAEVG 2016 (1) | Speranţa ŢIBU

Vezi articolul


FORMAREA PROFESIONALĂ PRIN METODE NON-FORMALE ÎN INSTITUŢIILE DE ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ | Alina CIOBANU, Silviu COBZARU

Vezi articolul


PROIECTUL MOVE-ME – CURSURI DE LIMBI STRĂINE PENTRU SPRIJINIREA MOBILITĂŢII STUDENŢILOR | Mihai IACOB

Vezi articolul


RECENZII

SORIN MITULESCU (coord.), VIOLENŢA ŞCOLARĂ: CERCETĂRI, POLITICI, RECOMANDĂRI. Bucureşti, Editura Afir, 2016, 133 p., ISBN 978-973-7714-80-0 | Manuela MANU

Vezi recenzia


JOHN HATTIE. ÎNVĂŢAREA VIZIBILĂ. GHID PENTRU PROFESORI (Visible learning for teachers: maximizing impact on learning, 2012, Routledge). Traducere de: Cristina Dumitru, Bucureşti, Editura Trei, 2014, 408 p. ISBN: 978-606-719-058-8 | Irina Mariana GEANĂ

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG


rp – 2016-2

ABORDĂRI TEORETICE

CEVA NOU, CEVA VECHI… REFLECȚII ASUPRA ROLULUI TEXTULUI LITERAR ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ENGLEZĂ CA LIMBĂ STRĂINĂ | Stela ROŞCOVAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul de faţă subliniază valoarea instructiv-educativă a textului literar în cadrul orelor de limba engleză ca limbă străină, sugerând diverse strategii care pot fi implementate în vederea dezvoltării competenţei de comunicare a elevilor, şi anume cele euristice. Metoda comunicativă a contribuit la neglijarea textului literar şi la excluderea cvasitotală a acestuia din conţinutul majorităţii resurselor didactice. Scopul articolului este de a reabilita rolul textului literar din perspectiva dezvoltării competenţei de comunicare şi de a evidenţia multiplele beneficii educaţionale pe care le prezintă pentru cei care studiază o limbă străină.

Cuvinte-cheie: text literar, strategii euristice, competenţă, lectură, implicare.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ECHITATEA – ÎNTRE DECLARAŢIE ŞI REALITATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR | Irina HORGA, Otilia APOSTU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul prezintă problematica echităţii în învăţământul superior, din perspectivă istorică. Demersul face referiri generale la contextul internaţional şi realizează o analiză specifică asupra învăţământului superior din România. Datele au la bază o incursiune la nivelul legislaţiei, precum şi a practicilor educaţionale specifice fiecărei epoci istorice. Problematica echităţii în învăţământul superior românesc a fost abordată din perspectiva egalităţii de acces şi de şanse la intrare, pe parcurs şi la ieşirea din sistemul de învăţământ.

Cuvinte-cheie: adolescenţă, indecizie vocaţională, teoria existenţială.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


FORMAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE PE DIMENSIUNEA EDUCAŢIEI NONFORMALE | Ana-Maria Aurelia PETRESCU, Ioana STĂNCESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Trăim într-o societate aflată într-un proces permanent şi rapid de schimbare, o societate în care educaţia permanentă continuă să fie un motor principal, chiar dacă educaţia formală, în forma ei tradiţională, tinde să piardă teren în faţa celorlalte două forme: educaţia nonformală şi cea informală. Omul contemporan nu se poate limita la a achiziţiona un volum mare de cunoştinţe. Devine mult mai importantă viziunea pragmatistă asupra educaţiei, aceea de a şti să faci, să utilizezi produsele cunoaşterii, să-ţi structurezi un set de cunoştinţe funcţionale pe care să le converteşti apoi în atitudini şi comportamente constructive. Ca atare, este obligatoriu pentru cadrele didactice să acorde o deosebită atenţie formării propriilor competenţe profesionale şi transversale, specifice pentru zona educaţiei nonformale. Această formă a educaţiei, percepută ca punte de legătură între educaţia şcolară, de tip formal, şi cea informală, realizată în special în familie şi în societate, în general, constituie un context educațional propice formării şi dezvoltării personalităţii omului modern.

Cuvinte-cheie: educaţie formală, educaţie nonfomală, educaţie informală, competenţe profesionale, competenţe transversale.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


DESPRE O POSIBILĂ REDIMENSIONARE PEDAGOGICĂ A LECŢIEI | Cristian PETRE

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Actualul context al praxisului instructiv-educativ este reglat, la nivelul paradigmei educaţionale, de o referinţă precisă: curriculumul centrat pe competenţe. Motivarea unei asemenea (re)orientări generează efecte complementare: centrarea pe elev, implicit pe învăţare. Oferta informaţională referitoare la teritoriile de semnificaţie asociate noilor repere-concept este bogată şi eterogenă, iar prin aceste atribute, devine inclusiv generatoare de confuzii şi nutritivă pentru aporii. În condiţiile unei stări de necesitate (aceea a unei viziuni unitare, coerente şi coezive, care se reflectă în demersurile concrete de management al învăţării), cum poate fi negociată diversitatea de semnificaţii ale competenţei (ca finalitate a învăţării şcolare)? În acest context dinamizat de remodelări teoretice, care sunt efectele practice, gestionabile de către profesor? „Infrastructura” teoretică referitoare la lecţie rămâne validă, în condiţiile unor itinerarii analitice care operează cu variabile precum „cunoştinţe”, „abilităţi-deprinderi”, „atitudini”? Caracterul relativ retoric al ultimului enunţ primeşte, pe parcursul prezentului material o confirmare a utilităţii unui demers mai complex, care să nu ignore o multiplă redimensionare a lecţiei: temporală, structurală, tipologică, a proiectării, conceptuală. Articolul se adresează profesorilor şi celor care se formează pentru această profesie, vizând o alternativă interpretativă şi metodologică pentru managementul lecţiei. Infrastructura metodologică a demersurilor este predominant deductivă, organizându-se prioritar ca manifestare hermeneutică. Lucrarea continuă manifestările auctoriale personale dedicate problematicii managementului lecţiei, oferind o imagine comprehensivă şi concluzivă asupra aspectelor abordate.

Cuvinte-cheie: învăţarea în clasă, învăţarea de acasă, lecţie, competenţe.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PARTICULARITĂŢIALE EDUCAŢIEI AXIOLOGICE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ | Adriana NICU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Prin finalităţile educaţiei, axiologia apare ca o infuzare necesară în procesul de învăţământ. Conceptele de evaluare, valoare şi valorizare sunt intercorelate şi îşi află originea în basme şi legende. Grădiniţa joacă un rol covârşitor în formarea axiologică a copilului. Articolul propune selecţia şi organizarea unui set de valori specifice curriculumului preşcolar, prin care copiii sunt pregătiţi pentru o lume dinamică. Multiculturalitatea duce la înglobarea valorilor individuale şi naţionale într-o valoare universală, a întregii umanităţi.

Cuvinte-cheie: educaţie axiologică, valoare, valorizare, vârsta preşcolară, exerciţiu axiologic.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


DISCIPLINA PREŞCOLARULUI. O INCURSIUNE ÎN DISCIPLINA DIN MEDIUL PREŞCOLAR MONTESSORI | Izabela Cezarina Tatiana BĂRBIERU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Urmărind evoluţia disciplinei în timp se observă faptul că multă vreme aceasta s-a bazat pe metode negative, precum constrângerea şi pedepsele corporale. Astăzi ideea disciplinei în educaţie este mai mult decât actuală. Din acest motiv, abordarea acestei chestiuni trebuie realizată de la baza formării ei, şi anume, din preşcolaritate. Pornind de la definirea conceptului, articolul prezintă o nouă abordare a disciplinei preşcolarului. Metoda Montessori introduce modelul de disciplină activă prin plasarea preşcolarului într-un mediu pregătit conform nevoilor sale, dispunând de libertatea de a-şi alege materialele sub îndrumarea aparent pasivă a educatorului. Interesul preşcolarului faţă de materialele special concepute induce concentrarea activă şi spontană, ceea reprezintă primul pas către corectarea deviaţiilor de comportament.

Cuvinte-cheie: disciplină, preşcolar, libertate, normalizare, Montessori.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

PROGRAMELE DE ORIENTARE A CARIEREI ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR OLANDEZ. UN STUDIU DE CAZ | Tatiana CIFF, Miriam TERPSTRA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul prezintă o sinteză a cadrului teoretic al programelor de orientare a carierei în învăţământul superior din Olanda, în general, şi îl exemplifică, prin prezentarea unei structuri şi prin implementarea unuia dintre aceste programe la nivelul Universităţii de Ştiinţe Aplicate, în particular.

Cuvinte-cheie: SCP (Planificarea carierei studenţilor), PDP (Planificarea dezvoltării personale).

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


COMUNICAREA INTERCULTURALĂ: O ABORDARE CLIL ÎN PREDAREA LIMBII ENGLEZE | Ionuţ CĂPENEAŢĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Lucrarea îşi propune să prezinte un opţional care vizează dezvoltarea de competenţe de comunicare interculturală, dar şi competenţele de comunicare în limba engleză într-o manieră integrată şi rezultatele acestuia după şase luni de la implementare. Grupul ţintă al proiectului îl reprezintă o clasă a XI-a, specializarea filologie – engleză intensiv, cu un nivel al limbii engleze B1, conform Cadrului European Comun de Referinţă al Limbilor, dar cu motivaţie scăzută pentru studiul limbii engleze. Pe lângă dezvoltarea competenţelor de comunicare interculturală şi a celor de comunicare în limba engleză, cursul doreşte să faciliteze tranziţia elevilor către nivelul B2, care presupune un grad mai mare de abstractizare a temelor. Cursul a fost conceput în septembrie 2015şi este implementat în anulşcolar 2015-2016. Încă de la început, cursul a avut succes, fiind privit de elevi ca un element de noutate şi o alternativă la curriculumul clasic, iar după şase luni, rezultatele sunt notabile: elevii sunt mai implicaţi, iar motivaţia lor a crescut considerabil. Notabil este şi cazul a trei elevi cu nivelul A2 care au reuşit să îşi amelioreze competenţele de comunicare în limba engleză, ajungând la nivelul B1, dupa cum arată rezultatele unui test aplicat dupa trei luni de la implementarea proiectului.

Cuvinte-cheie: CLIL, motivaţie, implicare, competenţe de comunicare.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI ÎN RELAŢIILE EDUCAŢIONALE | Roxana ENACHE

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Autoritatea cadrului didactic nu trebuie confundată cu autoritarismul şi nu trebuie să fie utilizată ca sursă de putere. Autoritatea profesorului trebuie utilizată ca mijloc de pregătire a autonomiei, a obiectivităţii în interacţiunea socială, a libertăţii conştiente a tinerilor. În managementul educaţiei se manifestă o autoritate formală, de poziţie, legitimă, statuată, şi alta funcţională, de competenţă. Autoritatea formală are efecte negative asupra dezvoltării elevilor, este generatoare de conflicte psihosociale şi randament scăzut. Autoritatea formală este acea autoritate care decurge din manifestarea unui statut socio-profesional, iar cea de competenţă este cea care se manifestă prin prisma abilităţilor, a priceperilor şi a competenţelor cadrului didactic dovedite în actul educaţional. În managementul educaţional eficient funcţionează mai degrabă autoritatea decât puterea, mai degrabă autoritatea de competenţă decât cea formală. Competenţele didactice, metodologice, de organizare, de evaluare sunt surse ale autorităţii de competenţă.

Cuvinte-cheie: autoritatea profesorului, autonomia şi responsabilitatea elevului, autoritate formală, autoritatea de competenţă.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


MOTIVAREA ELEVILOR TINERI ÎNTR-O ȘCOALĂ PRIMARĂ DIN ROMÂNIA | Diana COJOCNEAN, Stanca IUREAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul de faţă prezintă modul în care o instituţie de învăţământ din România foloseşte anumite strategii de motivare a elevilor din clasele primare, percepţia părinţilor asupra eficienţei utilizării acestor strategii precum şi perspectiva cadrelor didactice asupra folosirii acestor strategii la clasă. Studiul a avut loc în cadrul unei instituţii de învăţământ privat din Cluj-Napoca şi prezintă date culese dintr-un chestionar online, precumşi din fişele de observaţie completate de cadrele didactice. Astfel, datele culese din cele două surse prezintă modul în care strategiile de motivare existente la nivelul instituţiei de învăţământ din studiul de faţă sunt percepute de către părinţii elevilor şi de către cadrele didactice care le folosesc. Principalul scop al studiului a fost investigarea modului în care elevii se raportează la strategiile motivaţionale, Ora de Aur, Star of the Week şi Punctele Spectrum, precum şi identificarea modului în care aceste strategii sunt percepute de către părinţi şi cadrele didactice.

Cuvinte-cheie: strategii motivaţionale, motivaţia extrinsecă, motivaţia intrinsecă, contextul social, recompense.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


PREDAU DIVERSITATE LA ORELE MELE ŞI ELEVILOR LE PLACE! PREZENTARE PROGRAM CJI | Alina BĂLAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Programul educaţional „PREDAU DIVERSITATE LA ORELE MELE ŞI ELEVILOR LE PLACE!”, coordonat de Centrul de Jurnalism Independent Bucureşti,şi-a propus facilitarea accesului tinerilor la informaţii cu referire la drepturile şi obligaţiile civice, la statul de drept şi democraţie, la valorile constituţionale, într-o manieră inovativă adaptată provocărilor şi preocupărilor specifice vârstei elevilor (cum ar fi interacţiunea în mediul virtual),prin integrarea activităţilor educaţionale specifice în cadrul orei de Limba şi literatura română, contribuind la creşterea atractivităţii procesului instructiv-educativ. Proiectul a permis organizarea mai multor activităţi educaţionale în acord cu imperativele educaţiei pentru diversitate, pe teme de interes pentru elevi, precum: aspecte ale diversităţii, violenţa domestică, discriminarea/ discursul incitator la ură/ marginalizarea, provocările internetului, improvizaţii teatrale, dezbateri sau vizionări de filme educative urmate de sesiuni de întrebări şi răspunsuri.

Cuvinte-cheie: diversitate, incluziune socială, discriminare.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


CULTURĂ PRIN MUZICĂ/ CULTURE THROUGH MUSIC: KODALY, DALCROZE ŞI ORFF – TREI METODE DE EDUCAŢIE MUZICALĂ CARE TEAJUTĂ SĂ ÎNŢELEGI ALTFEL MUZICA | Ioana MARGHITA, Roxana BRIŞCARIU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Într-un context în care metoda tradiţională de predare a artei sonore demonstrează din ce în ce mai mult că nu constituie singura soluţie valabilă pentru educaţia muzicală generală, proiectul „Cultură prin muzică/ Culture through music” vine cu o perspectivă revigorantă, oferind experienţa directă a trei metode ce şi-au dovedit deja succesul pe plan internaţional şi despre care pedagogii români cunosc doar informaţii abstracte, prezente în dicţionarele şi volumele de specialitate. Principiile şi strategiile educaţionale ale metodelor Dalcroze, Orff şi Kodály coincid de multe ori, într-un consens ce demonstrează, de altfel, natura lor holistică şi care devine mai important decât elementele care le diferenţiază. De la Dalcroze, pentru care mişcarea corporală este intim legată de muzică, răspunsul natural al trupului potenţând sunetul, la Orff, care pune accent pe importanţa improvizaţiei instrumentale, dar şi pe verb, pe cuvânt, cu profilurile lor ritmice care stau la baza artei sonore, şi până la Kodály, promotorul cântului vocal, prin care conceptele sonore sunt mult mai firesc înţelese şi asimilate, toate cele trei metode pledează pentru regăsirea copilului interior, gata oricând să se joace şi să se bucure împreună cu sunetele.

Cuvinte-cheie: Dalcroze, Orff, Kodály, educaţie, pedagogie.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional .


AGENDA EDUCAȚIEI

CONFERINŢA EUROGUIDANCE „CONSILIEREA ŞI ORIENTAREA ÎN CURRICULUMUL ŞCOLAR” | Angela ANDREI

Vezi articolul


CĂTRE POLITICI EDUCAŢIONALE BAZATE PE CERCETARE. MECANISME DE MOBILIZARE A CUNOAŞTERII ŞI „BROKERING” AL CERCETĂRII ÎN EDUCAŢIE (ACRONIM: IMPACT2) | Elena MARIN, Georgeta ION, Romiţă IUCU, Mihaela STÎNGU, Simona IFTIMESCU, Carmen PROTEASA

Vezi articolul


O VIZITĂ DE STUDIU ÎN STATELE UNITE ALE AMERICII. EXPERIENŢE ŞI LECŢII ÎNVĂŢATE | Magdalena BALICA, Angela TEŞILEANU

Vezi articolul


RECENZII

ETERNAL RETURN? THE SPECTER OF RADICALISM AMONG YOUNG PEOPLE IN EUROPE AND HUNGARY. Budapesta, L’Harmattan, 2015, 224 p., ISBN 978-2-343-08456-5 | Ana-Maria DALU

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

2000 – 2009 / XLVIII – LVII

ANII 2000 – 2009

Anul LVII – nr. 1-3 – 2009

Număr întreg | Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE

POLITICI ÎN DOMENIUL CONSILIERII

CONSILIEREA DE-A LUNGUL ÎNTREGII VIEȚI | Mihai JIGĂU

ISO9001:2000 ȘI CALITATEA ÎN SERVICIILE DE CONSILIERE ȘI ORIENTARE | Leonardo EVANGELISTA

CALITATE ȘI PROFESSIONALISM ÎN CONSILIEREA EDUCAȚIONALĂ ȘI CONSILIEREA CARIEREI | Christiane SCHIERSMANN, Peter C. WEBER

COMPETENȚELE CONSILIERULUI

COMPETENȚELE ȘI CONSILIEREA CARIEREI | Leonardo EVANGELISTA

COMPETENȚELE INFORMATICE ALE PRACTICIENILOR ÎN CONSILIERE | Petre BOTNARIUC

PROCESUL CONSILIERII

EURISTICA: O CALE DE SCĂPARE DIN LABIRINTUL LUĂRII UNEI DECIZII ÎN CONSILIEREA CARIEREI | Bernd-Joachim ERTELT, Jean-Jacques RUPPERT

EVALUAREA ȘI MĂSURAREA REZULTATELOR CONSILIERII | Speranța Lavinia ȚIBU

CONSILIEREA ȘCOLARĂ – O „PUNTE DE LEGĂTURĂ“ ÎNTRE ELEVI, PĂRINȚI ȘI PROFESORI | Angela MUSCĂ

ORIENTAREA PENTRU ÎNVĂȚARE CONTINUĂ | Luminița Cătălina TĂSICA

PRACTICILE CONSILIERULUI ȘCOLAR: ACȚIUNI, INTERACȚIUNI, TRANZACȚII | Carmen IOSIFESCU

DOMENIILE DE REUȘITĂ ALE PREADOLESCENȚILOR | Daciana Angelica LUPU

TRANZIȚIA CĂTRE VÂRSTA ADULTĂ: CARACTERISTICI ALE DEZVOLTĂRII ȘI INTERVENȚII EDUCATIVE PENTRU CARIERĂ | Oana NEGRU, Ioana Eleonora POP

STUDII OSP

STUDIU PRIVIND ORIENTAREA ȘCOLARĂ A ELEVILOR DIN CLASELE A VIII-A ȘI SAM | Ioan ORBAN, Cristina HARAP, Luciana SIDOR, Alina MILĂȘAN

STUDIU PRIVIND OPȚIUNILE ȘCOLARE ALE ELEVILOR DE CLASA A VIII-A DIN JUDEȚUL VASLUI | Maria AMARIEI, Octavia NACU, Iuliana SĂNDULESCU

PROBLEMELE ADOLESCENȚILOR AI CĂROR PĂRINȚI SUNT PLECAȚI ÎN STRĂINĂTATE | Ágota BODOR, Cristina AMBRUȘ

CONSILIERE PSIHOLOGICĂ

TERAPIE ȘI PSIHOPEDAGOGIE SOCIALĂ PRIN MUZICĂ ÎN TRATAREA DEPENDENȚEI DE HEROINĂ | Mihai IACOB

TEHNICI COGNITIV-COMPORTAMENTALE ÎN CONSILIEREA COPIILOR CU ADHD | Ani RĂDUCU

SPECIFICUL PSIHOLOGIC AL AGRESIVITĂȚII ÎN ADOLESCENȚĂ | Ramona Elena STEMANTE

CONSILIERE MULTICULTURALĂ

CUNOȘTINȚE ȘI REPREZENTĂRI SOCIALE ALE UNUI GRUP DE TINERI DE ETNIE RROMĂ ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PREVENIREA HIV/SIDA | Delia GOIA

ABANDONUL ȘCOLAR ÎN RÂNDUL COPIILOR DE POPULAȚIE RROMĂ | Alina GAVRILIȚĂ

PROIECTE, PROGRAME, REȚELE EUROPENE

CONSILIERE PENTRU DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR ANTREPRENORIALE ÎN CENTRE EDUCATIVE | Louis M. SOBRADO FERNÁNDEZ, Elena FERNÁNDEZ REY, Cristina CEINOS SANZ, Rebeca GARCÍA MURIAS

„EXPORTUL ȘI IMPORTUL DE INTELIGENȚĂ“, UN PROIECT LEONARDO DA VINCI (TRANSFER DE INOVAȚIE) | Regina KORTE

CAREER GUIDANCE IN ITALY | Leonardo EVANGELISTA

PROGRAMUL „VIZITE DE STUDIU“. PRINCIPALELE REZULTATE ALE VIZITELOR DE STUDIU ORGANIZATE ÎN DOMENIUL CONSILIERII PERMANENTE ÎN EUROPA | Angela MUSCĂ

PROGRAMUL „TINERET ÎN ACȚIUNE” | Andrei POPESCU

EURODESK – ORICARE AR FI ÎNTREBAREA … ÎNCEPE CU NOI | Mihaela NICOLAI

PROIECT: PAȘI SPRE O CARIERĂ EUROPEANĂ | Daniela Elena SANDU


Anul LVII – nr. 4-6 – 2009

Număr întreg | Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE

LES POLITIQUES LINGUISTIQUES EN ROUMANIE | Marius SALA

ASPECTE CONCEPTUALE

FALANGA JUNIMISTĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT | Ioan DERŞIDAN

LA QUALITÀ DELLA DIDATTICA | Paolo OREFICE

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A UNUI PROGRAM TRANSVERSAL DE LECTURĂ | Octavia COSTEA

POLITICI

INTENSIUNE ŞI EXTENSIUNE ÎN PREDAREA, ÎNVĂŢAREA ŞI EVALUAREA LIMBILOR STRĂINE | Maria-Ionela NEAGU

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – ALEGERI POSIBILE ŞI CONTEXTUALIZĂRI NECESARE | Florentina SÂMIHĂIAN

DEZVOLTĂRI CURRICULARE

MODELE CURRICULARE ALE LIMBII MATERNE ŞI ALE LITERATURII NAŢIONALE ÎNTR-O EUROPĂ MULTICULTURALĂ | Mirela MUREŞAN

APLICAREA TEORIEI INTELIGENŢELOR MULTIPLE ÎN ORELE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ | Mariana NOREL

DEMERSURI DIDACTICE

PREDAREA ŞI EXERSAREA HĂRŢII CONCEPTUALE ÎN CLASĂ CA MIJLOC DE DOBÂNDIRE ŞI DE COMUNICARE A ÎNŢELEGERII: BENEFICII, FUNDAMENTĂRI ŞI REPERE METODOLOGICE | Nicoleta BERCU

LA SIMULATION GLOBALE. UNE PRATIQUE DIDACTIQUE EFFICACE DANS L’ENSEIGNEMENT – APPRENTISSAGE DES LANGUES ÉTRANGÈRES | Victoria – Delia BUNCEANU

METODE DE MODERNIZARE A PREDĂRII LIMBII ROMÂNE | Sofia DOBRA

COMUNICARE ŞI ABILITĂŢI SOCIALE: POLITEŢEA VERBALĂ | Angelica MIHĂILESCU

PROIECTAREA STUDIULUI DE CAZ

DINAMICA UNOR SPECII: JURNALUL ŞI MEMORIILE DE DETENŢIE – APARIŢII EDITORIALE DUPĂ 1990 (STUDIU DE CAZ) | Maria HULBER

STUDIUL DE CAZ: DE LA PROGRAMĂ LA REALITATEA ŞCOLARĂ – O ABORDARE CRITICĂ DIN PERSPECTIVA EXPERIENŢEI DIDACTICE | Luminiţa MEDEŞAN

RECENZII

MATEI CĂLINESCU. A CITI, A RECITI. CĂTRE O POETICĂ A (RE)LECTURII. Iaşi, Ed. Polirom, Ed. a 2-a, 2007, 432 pagini, ISBN: 978-973-46-0766-2 | Irina HORGA


Anul LVII – nr. 7-9 – 2009

Număr întreg | Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE

PRIORITĂŢI ÎN EDUCAŢIE ŞI FORMARE – ASPECTE CONCEPTUALE ŞI POLITICI

POLICY AND PROGRAMME TRANSFER: LESSONS FOR EDUCATION FROM THE LITERATURE AND FROM PRACTICE | Jack PEFFERS

THE CHALLENGE OF PERSONALISATION FOR TOMORROW’S SCHOOLS: AN OVERVIEW | Giorgio CHIOSSO

PERSPECTIVE DE ABORDARE A ÎNVĂŢĂRII ADULŢILOR ŞI EDUCAŢIA LA DISTANŢĂ | Magdalena BALICA

BENCHMARKING GENDER POLICY IN ROMANIA. AN ANALYSIS OF VARIOUS STATE INTERVENTION PATTERNS ON GENDER ISSUES | Mirela CERKEZ

DISCRIMINATION OF THE WORKING POOR AND GENDER IN ROMANIA | Alice IANCU

THE LABOUR MARKET IN ROMANIA – CREATED BY MEN FOR MEN. WHERE DOES THE GENDER DIMENSION FIT? | Alina DRAGOLEA

GRUPURI AFLATE ÎN SITUAŢIE DE RISC – MODELE DE INTERVENŢIE EDUCAŢIONALĂ

DEZVOLTAREA POLITICILOR DE EDUCAŢIE PRIORITARĂ ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL DIN ROMÂNIA: INTERVENŢIA ZEP | Mihaela JIGĂU, Ciprian FARTUŞNIC

GENUL ÎN EDUCAŢIE – UN MODEL POSIBIL DE SENSIBILIZARE ŞI REFLECŢIE ASUPRA PRACTICILOR DIDACTICE. EXPERIENŢA INSTITUTULUI DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI | Lucian VOINEA, Magdalena BALICA

VIOLENŢA ÎN SPAŢIUL ŞCOLAR: DE LA ÎNŢELEGERE LA ACŢIUNE | Mihaela JIGĂU, Ciprian FARTUŞNIC

EDUCAŢIA COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ: DEMERS DE PERSONALIZARE ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ | Irina HORGA

PROVOCĂRI CĂTRE NOI PERSPECTIVE ÎN EDUCAŢIE. PARADIGMA BLENDED LEARNING | Daria DOBRE, Adriana OLARU

BASED ON THE COMMUNAL CONSTRUCTIVISM COURSE DESIGN – AN ATTEMPT TO BREAK UP THE TRANSMISSION MODEL OF UNIVERSITY TEACHING | Roumiana PEYTCHEVA-FORSYTH

CARTOON PLANET: MICRO-REFLECTION THROUGH DIGITAL CARTOONS. A CASE STUDY ON TEACHING AND LEARNING WITH YOUNG PEOPLE | Cristina COSTA, Graham ATTWELL, Helen KEEGAN

FORMAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN ROMÂNIA | Magdalena BALICA, Ciprian FARTUŞNIC, Irina HORGA, Mihaela JIGĂU

INOVAŢII ÎN PLAN EDUCAŢIONAL – TEZE DE DOCTORAT ÎN AVANPREMIERĂ

DEFINIREA PROFILULUI PSIHO-PEDAGOGIC AL TUTORULUI ÎN E-LEARNING | Maria GOGA

NOILE TIC ŞI ÎNVĂŢAREA ÎN COMUNITĂŢI VIRTUALE | Petre BOTNARIUC

PROCESE DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR. ACREDITAREA | Bogdan FLORIAN

AGRESIVITATEA VERBALĂ MANIFESTATĂ ÎN RELAŢIILE ELEVI-PROFESORI ŞI PROFESORI-ELEVI | Andreea-Diana SCODA

L’IDENTITÉ NATIONALE – INSTITUTION À MULTIPLES FACETTES | Otilia APOSTU

RECENZII

OECD. POLITICI ÎN EDUCAŢIE PENTRU ELEVII ÎN SITUAŢIE DE RISC ŞI PENTRU CEI CU DIZABILITĂŢI ÎN EUROPA DE SUD-EST. Paris, 2007 | Lucian VOINEA

MARIA VOINEA, IULIAN APOSTU. FAMILIA ŞI ŞCOALA ÎN IMPAS? Bucureşti, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2008, ISBN: 978-973-737-6039 | Otilia APOSTU

DAVID PHILLIPS, MICHELE SCHWEISFURTH. COMPARATIVE AND INTERNATIONAL EDUCATION: AN INTRODUCTION TO THEORY, METHOD AND PRACTICE (Educația comparativă și internațională: introducere la teorie, metodă și practică). New York, Continuum Publishing Group, 2007, ISBN:847060595 | Monica MINCU


Anul LVII – nr. 10-12 – 2009

Număr întreg | Cuprins

IDEI CONTEMPORANE ÎN EDUCAȚIE

COMPARATIVE STUDIES AND UNTHINKING COMPARATIVE „THOUGHT”: THE PARADOX OF „REASON” AND ITS ABJECTIONS | Thomas POPKEWITZ

TIMP ȘI CALITATE PENTRU ELEV… ȘI PENTRU PROFESOR | Kees BOTH

SCHOOL COMMUNITY, PARENT PARTICIPATION AND NON-NEUTRALITY: A COMMUNITARIAN PERSPECTIVE | Monica E. MINCU

BIOLOGIE ET PSYCHANALYSE AUJOURD´HUI | Daniela VOICA

DE LA UNIVERSALISM LA ARBITRARUL CULTURAL. LIMITELE ȘI ILUZIILE PEDAGOGIEI COMPARATE ȘI ALE PEDAGOGIEI CRITICE | Dan BADEA

EDUCAȚIA TIMPURIE

ROLUL MAMELOR ÎN CREȘTEREA ȘI EDUCAREA COPIILOR | Ramona PĂUNESCU

POPULATION-LEVEL APPROACH TO INTERPRETATION AND UTILITY OF EARLY CHILD DEVELOPEMENT SCHOOL READINESS DATA: THE EARLY DEVELOPEMENT INSTRUMENT | Magdalena JANUS

CREȘELE DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL MODELULUI SERVICIILOR INTEGRATE CENTRATE PE COPIL | Cătălina ULRICH

REPERE PSIHANALITICE ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI | Speranța FARCA

COLABORAREA CONSTANTĂ ȘI COERENTĂ DINTRE FAMILIE ȘI GRĂDINIȚĂ | Monica CUCIUREANU

FACTORI DE RISC ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI MIC ÎN FAMILIE. DINAMICĂ INTRAFAMILIALĂ ȘI TULBURĂRI ALE NIVELULUI PSIHOAFECTIV | Gabriela ALECU

SPRE EGALIZAREA ȘANSELOR, PRIN EDUCAȚIE TIMPURIE | Alexandra MATEIAȘ

PROGRAME ȘI PROIECTE EDUCAȚIONALE

THE PHOENIX PROJECT: DEVELOPING THE EDUCATIONAL RESILIENCE OF CHILDREN IN DIFFICULTY | Cristina COGGI, Paola RICCHIARDI

PROIECT DE CERCETARE PENTRU EDUCAȚIA TIMPURIE – INTEGRAREA COPIILOR ÎN GRĂDINIȚĂ | Monica CUCIUREANU

FORMAREA PĂRINȚILOR PENTRU EDUCAȚIA TIMPURIE | Speranța FARCA

EDUCAȚIA PENTRU VIAȚA DE FAMILIE – DISCIPLINĂ OPȚIONALĂ PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL | Simona VELEA, Mihaela IONESCU

EXPERIENȚE ALE PĂRINȚILOR ȘI CADRELOR DIDACTICE. ESEURI

GRĂDINIȚA FĂRĂ JUCĂRII | Raluca VERWEIJEN-SLĂMNESCU

UNDE SUNT CEI ȘAPTE ANI DE ACASĂ? EDUCAȚIA TIMPURIE ÎNTRE RISCURILE ETATISMULUI ȘI ROLUL ESENȚIAL AL FAMILIEI | Șerban-Adrian MIRCEA

GRĂDINIȚA DE ARTE | Alexandrina NEAGU

GRĂDINIȚA LIBERTĂȚII DE A FI | Ana LANȚOȘ, Nicoleta DIN

STIMULAREA CREATIVITĂȚII COPILULUI PREȘCOLAR | Ana-Maria CAVESCU


Anul LVI – nr. 1-6 – 2008

Număr întreg | Cuprins

ISTORIA CA PARTICIPARE | Zoe PETRE

POLITICI

CICLUL POLITIC AL EDUCAŢIEI PENTRU CETĂŢENIE DEMOCRATICĂ | Cezar BÎRZEA

UN CADRU EDUCAȚIONAL MORAL PENTRU ERA GLOBALIZĂRII | Thomas MISCO

IMPACTUL POLITICII ASUPRA EDUCAȚIEI CIVICE ȘI A CETĂȚENIEI DEMOCRATICE ÎN AFRICA DE SUD | Sharon SUBREENDUTH, Annette DE NICKER

DEZBATERI

UNDE EXISTĂ SPAȚIUL PENTRU DEMOCRAȚIE? O TIPOLOGIE ÎN CURS DE DEZVOLTARE A STUDENȚILOR PENTRU PROFESORII DE METODE DE STUDII SOCIALE | Nancy C. PATTERSON

EDUCAŢIA / CULTURA CIVICĂ – OPŢIUNI CURRICULARE, DESCHIDERE EUROPEANĂ | Angela TEŞILEANU

ISTORIE RECENTĂ, MEMORIE, NOSTALGIE – ARGUMENT PENTRU “O ISTORIE A COMUNISMULUI DIN ROMÂNIA” | Mihai STAMATESCU

CINE ARE NEVOIE DE CALITATE ÎN EDUCAŢIA CIVICĂ | Corina LECA

PREDAREA ISTORIEI ŞI A CULTURII CIVICE DUPĂ 18 ANI DE REFORMĂ | Anca IVAN

REALITATEA CLASEI ŞI EDUCAŢIA NONFORMALĂ

POVEŞTILE: VALORI UNIVERSALE, DIFERENŢE INDIVIDUALE | Hilary COOPER, Elizabeth DITCHBURG

RELAŢIA INTERPERSONALĂ ŞI ORA DE CURS | Angela MIHĂILESCU

ISTORIA CONTRAFACTUALĂ CA INSTRUMENT DE LUCRU LA CLASELE DE LICEU | Valentin BĂLUŢOIU

EDUCAŢIA PENTRU CETĂŢENIE EUROPEANĂ ŞI EDUCAŢIA ŞTIINŢIFICĂ: VALORI COMUNE | Luminiţa CATANĂ, Alina MARHAN

PERSOANA: TEMĂ DE STUDIU PENTRU EDUCAŢIE CIVICĂ ÎN CLASA A III-A | Alexandra MATEIAŞ

ABORDAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE DIN PERSPECTIVASTRATEGIILOR DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE. UN EXEMPLU PENTRU CLASA A XI-A | Laura CĂPIŢĂ

RECENZII

JEAN-PAUL BRIGHELLI. LA FABRIQUE DU CRÉTIN. LA MORT PROGRAMMÉE DE L’ÉCOLE (Fabrica moronului. Moartea programată a școlii). Jean-Claude Gawsewitch Éditeur, Paris 2005 | Carol CĂPIŢĂ


Anul LVI – nr. 7-12 – 2008

Număr întreg | Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE

STUDII

IMPACTUL CERCETĂRII ÎN DOMENIUL EDUCAȚIONAL ASUPRA POLITICII EDUCAȚIONALE ÎN EUROPA: CONSIDERAȚII PRIVIND O RELAȚIE COMPLEXĂ ȘI AMBIVALENTĂ | Wolfgang MITTER

CURRICULUM SUB REFLECTOR. RAPORT TEHNIC PRIVIND DEZVOLTAREA CURRICULARĂ ÎN PERIOADA 2001-2008 ÎN ROMÂNIA | Ligia SARIVAN & Mihaela SINGER

ROLUL ÎN SCHIMBARE AL PROFESORILOR BULGARI ÎN EDUCAȚIA SECUNDARĂ | Irene PSIFIDOU

REFORMA EDUCAȚIONALĂ DIN 1999 ÎN POLONIA. VIZIUNILE PROFESORILOR ȘI ALE PUBLICULUI LARG | Inetta NOWOSAD

POLITICI LINGVISTICE EUROPENE ȘI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE EDUCAȚIE PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA | Carmen CREȚU & Nicoleta MICLĂUȘ

IMPLEMENTAREA STANDARDELOR NAȚIONALE DE EDUCAȚIE PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII EDUCAȚIEI ÎN EGIPT | Nagwa M. MEGAHED

POLITICA EDUCAȚIONALĂ A REFORMELOR BAZATE PE ÎMPRUMUTURI ȘI FINANȚĂRI ÎNTR-O PERSPECTIVĂ COMPARATIVĂ. CAZUL ROMÂNIEI | Eva SZOLAR

ECHITATE ÎN EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR: OPINII ALE PROFESORILOR ȘI PĂRINȚILOR DIN SLOVENIA | Mojca Kovač ŠEBART & Janez KREK

IMPLEMENTARE EDUCAȚIEI POLITICE CA DISCIPLINĂ ȘCOLARĂ: UN STUDIU DE CAZ ALE DECIZIILOR PEDAGOGICE ALE PROFESORILOR DIN HONG KONG DUPĂ 1997 | Timothy Yuen Wai WA

POLITICA PRIVIND RELIGIA ȘI EDUCAȚIA: CAZUL AFRICII DE SUD ÎN PERSPECTIVA INTERNAȚIONALĂ | C. C. WOLHUTER & J. L. VAN DER WALT & F. J. POTGIETER

ANALIZA MODULUI ÎN CARE PERCEPȚIILE PROFESORILOR MODELEAZĂ FELUL ÎN CARE EI ÎNȚELEG PREDAREA ȘI EVALUREA. CAZUL EDUCAȚIEI FIZICE | Franc CANKAR & Tomi DEUTSCH

TRANSPORTUL ȘCOLAR – UN BENEFICIU SAU O GRIJĂ PENTRU SISTEMUL DE EDUCAȚIE MUNICIPAL? | Magda Vianna DE SOUZA & Marta Luz Sisson DE CASTRO

ESEURI

A FI PROFESOR DE MATEMATICĂ | Solomon MARCUS

EDUCAȚIA SOCIOLINGVISTICĂ ÎN CONTEXTUAL MIGRAȚIEI | Mina-Maria RUSU

CONDIȚII PRELIMINARE PRIVIND POLITICA EDUCAȚIONALĂ ÎN DOMENIUL CALITĂȚII EDUCAȚIEI | Mariana DOGARU

O ANALIZĂ PRIVIND ACCESUL LA RESURSE INFORMAȚIONALE, ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA TINERILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA CARE DORESC SĂ URMEZE STUDII LICEALE ȘI UNIVERSITARE ÎN ROMANIA | Nicolae TODERAȘ

ABORDAREA DIDACTICĂ BAZATĂ PE PROCESS ÎN ÎNVĂȚARE ȘI PREDARE | Amalija ŽAKELJ

PROIECTE

ELEVII ROMÂNI ÎNȚELEG TEXTILE PE CARE LE CITESC? REZULTATE ALE PARTICIPĂRII ROMÂNIEI LA STUDIUL PIRLS 2006 | Gabriela Nausica NOVEANU

CUM SĂ CONCEPEM O EDUCAȚIE PENTRU CETĂȚENIE ÎN ACTIVITĂȚI ȘTIINȚIFICE SAU TEHNOLOGICE? | Etienne BOLMONT

CONȚINUTUL WIRELESS ȘI ÎNVĂȚAREA INTEGRATĂ A LIMBILOR: UTILIZAREA VIDEOCONFERINȚELOR ÎN VEDEREA CONSOLIDĂRII MULTILINGVISMULUI ȘI A COMPETENȚEI COMUNICATIVE ÎN EUROPA | Lauretta D’ANGELO

RECENZII

BERT. P. M. CREEMERS & LEONIDAS KYRIAKIDES. THE DYNAMICS OF EDUCATIONAL EFFECTIVENESS (Dinamica efectivității educaționale. O contributie la politicile, practicile și teoriile scolilor contemporane). Routledge, 2008 | Maria Magdalena ISAC

KAREN KÖNINGS. STUDENT PERSPECTIVES ON EDUCATION. IMPLICAIONS FOR INSTRUCTIONAL REDESIGN (Importanța perspectivei elevilor și efectul acesteia asupra reproiectării schimbărilor în educație). NWO, 2007 | Catalina LOMOS

JIGAU, MIHAELA (COORD.). ÎNVĂȚĂMÂNTUL OBLIGATORIU DE 10 ANI. CONDIȚII DE IMPLEMENTARE, REZULTATE ȘI MĂSURI CORRECTIVE. Institutul de Științe ale Educației, Reprezentanța UNICEF în România, Ed. Alfa MDN, Buzău, 2008 | Irina HORGA

EUGEN NOVEANU & DAN POTOLEA (COORDS.). ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI: DICȚIONAR ENCICLOPEDIC. Ed. Sigma, Bucuresti, 2007-2008; vol.1+vol.2 | Eugen NOVEANU, Dan POTOLEA

ION T. RADU, LILIANA EZECHIL. DIDACTICA. TEORIA INSTRUIRII. Editura Paralela 45, Bucuresti, 2006 | Amedeo ISTOCESCU

MARIA COBIANU-BĂCANU & PETRUȘ ALEXANDRESCU. ȘCOALA ROMÂNEASCĂ, ÎNCOTRO? Editura Paralela 45, Bucuresti, 2004 | Amedeo ISTOCESCU

VASILE MOLAN. INSPECȚIA ȘCOLARĂ, COMPONENTĂ A MANAGEMENTULUI EDUCAȚIONAL PENTRU INSPECTORI, DIRECTORI, DIRECTORI ADJUNCȚI. Editura Paralela 45, Bucuresti, 2007 | Amedeo ISTOCESCU

MUȘATA BOCOȘ & DANA JUCAN. FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI. TEORIA ȘI METODOLOGIA CURRICULUMULUI. REPERE ȘI INSTRUMENTE DIDACTICE PENTRU FORMAREA PROFESORILOR. Editura Paralela 45, Bucuresti, 2008 | Amedeo ISTOCESCU

MUȘATA BOCOȘ. DIDACTICA DISCIPLINELOR PEDAGOGICE. UN CADRU CONSTRUCTIVIST. Editura Paralela 45, Bucuresti, 2007 | Amedeo ISTOCESCU


Anul LV – 2007

Număr întreg | Cuprins

ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI. DICȚIONAR ENCICLOPEDIC. Extrase


Anul LIV – 2006

Număr întreg | Cuprins

,,MAJESTATEA SA COPILUL” ȘI PEDAGOGIILE ALTERNATIVE | Viorel NICOLESCU

PEDAGOGII ALTERNATIVE

* MONTESSORI

PEDAGOGIA MONTESSORI | Elisabeta NEGREANU

EVALUAREA EDUCAȚIEI MONTESSORI | Angeline LILLARD, Nicole ELSE-QUEST

PRIMUL MEU CONTACT CU EDUCAȚIA MONTESSORI | Carmina DOBAS

* * * – PERSPECTIVA ISTORICĂ PARALELĂ

* * * – PERSPECTIVA ISTORICĂ PARALELĂ

* * * – TENDINȚE ALE REFORMELOR ACTUALE DIN EDUCAȚIE CARE CONFIRMĂ IDEILE MARIEI MONTESSORI

* PLANUL JENA

PLANUL JENA – O PROVOCARE PESTE DECENII | Monica CUCIUREANU

* * * – CARTA ȘCOLII PRIMARE – PRINCIPIILE PLANULUI JENA

DESPRE PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE PLANULUI JENA. CUM AU LUAT ELE FIINȚĂ, CE REPREZINTĂ ȘI LA CE POT FI UTILIZATE? | Kees BOTH

KEES BOTH IN ROMANIA | Monica CUCIUREANU

IMPACTUL ASUPRA PĂRINȚILOR A INTRODUCERII ALTERNATIVEI PLANULUI JENA ÎN GRĂDINIȚĂ | Maria FEFCEAC

FREINET

MODERNITATEA ȘI ACTUALITATEA PEDAGOGIEI FREINET | Mihaela Șt. RĂDULESCU

PEDAGOGIA FREINET ÎN ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE. ȘCOALA DE VACANȚĂ FREINET | Mariana BÂNDEA

ANCHETA DOCUMENTARĂ | Mihaela DOBÂNDĂ

* * * – DIN EXPERIENȚA PRACTICIENILOR ROMÂNI AI PEDAGOGIEI FREINET

EMIL FLORESCU, UN PIONIER AL PEDAGOGIEI FREINET ÎN ROMÂNIA | Constantin GUȚU, Vasile MUSCALU

WALDORF

WALDORF – O PEDAGOGIE A METAMORFOZELOR | Liliana Emilia DUMITRIU

CITATE REFERITOARE LA PEDAGOGIA WALDORF

ABSOLVENȚI DE ȘCOALĂ WALDORF. STUDIU EMPIRIC PRIVITOR LA FORMARE ȘI ORGANIZAREA VIEȚII | Heiner BARZ, Dirk RANDOLL

STUDIU ERGONOMIC AL ACTIVITĂȚI ȘCOLARE LA ELEVII DIN CLASELE I-IV DIN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT WALDORF COMPARATIV CU SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT TRADIȚIONAL | Constanta HUIDUMAC-PETRESCU

PEDAGOGIA CURATIVĂ

CUVÂNT DE SALUT | Rudiger GRIMM

CONSIDERAȚII ANTROPOLOGICE GENERALE PENTRU ÎNȚELEGEREA ORGANIZĂRII VIEȚII COMUNITARE DIN INSTITUȚIILE DE PEDAGOGIE CURATIVĂ ȘI TERAPIE SOCIALĂ ANTROPOSOFICE | Constantin PAXINO

ÎNCEPUTURILE PEDAGOGIEI CURATIVE ÎN LUME | Livia VLAD

PEDAGOGIA CURATIVA – PREZENTARE GENERALĂ | Mihaela ȘEULEANU

FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI CURATIVE | LIVIA VLAD

PARTICULARITĂȚI ALE ORGANIZĂRII PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎN ALTERNATIVA EDUCAȚIONALĂ DE PEDAGOGIE CURATIVĂ | Anca-Maria Perța

ISTORICUL EURITMIEI | Constantin GRUIA

EURITMIA ARTISTICA ȘI EURITMIA CURATIVĂ | Ioan ENACHE

CONTINUITATEA PEDAGOGIEI CURATIVE | Mirella PINTEA, Iolanda STĂNICĂ, Camelia VOICA, Livia VLAD

STEP BY STEP

ALTERNATIVA EDUCAȚIONALĂ STEP BY STEP ȘI CALITATEA ÎN EDUCAȚIE | Ioana HERSENI

ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ – UN ,,BUN VENIT LA ȘCOALĂ” | Simona PETRAN

SCAUNUL AUTORULUI – SCAUNUL ÎN CARE NE SIMȚIM BINE | Laura GUNESCH

MODALITĂȚI DE OPTIMIZARE A RELAȚIEI DE GRUP DIN GRĂDINIȚA ,,STEP BY STEP” | Lavinia Gabriela RUSU, Didina BURSUC

***

RADU PETRE ȘI CONDUCEREA DE SERIE A CLASEI | Steliana LEFTER

ALTERNATIVELE EDUCAȚIONALE – ÎNTRE EFECTUL PYGMALION ȘI OBSESIA CRONOS | Gheorghe FELEA

RECENZII

MIHAELA ȘT. RĂDULESCU. METODOLOGIA CERCETĂRll ȘTIINȚIFICE. ELABORAREA LUCRĂRILOR DE LICENȚĂ, MASTERAT, DOCTORAT. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2006 | Angela STERPU


Anul LIII – 2005

Număr întreg | Cuprins

PARADIGMELE SCHIMBĂRII

STUDII ȘI CERCETĂRI ROMÂNEȘTI

FORMAREA INIȚIALĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT ROMÂNESC | Romiță B. IUCU

UN CURRICULUM CENTRAT PE COMPETENȚE PENTRU FORMAREA INIȚIALĂ A PROFESORILOR: DE LA DEZIDERAT LA REALITATE | Mihaela SINGER, Ligia SARIVAN

FORMAREA PERSONALULUI DIDACTIC: PREMISE PENTRU SCHIMBARE | Luciana Simona VELEA, Olimpius ISTRATE

PROFESIONALISM MORAL ȘI FORMARE INIȚIALĂ | Dan BADEA

VIRTUALIZAREA FORMĂRII CADRELOR DIDACTICE. DETERMINĂRI ȘI EVOLUȚII POSIBILE | Constantin CUCOȘ

FORMAREA INIȚIALĂ A PROFESORILOR DE ISTORIE. STRUCTURI ȘI STANDARDE EUROPENE | Laura CĂPIȚĂ

OBSTACOLE PSIHOLOGICE ÎN FORMAREA INIȚIALĂ | Gabriel ALBU

CURRICULUM DE FORMARE INIȚIALĂ A PROFESORILOR: PLAN DE STUDIU PENTRU UN PROGRAM DE MASTERAT IN EDUCAȚIE | Șerban IOSIFESCU

FORMAREA PERSONALULUI DIDACTIC – ÎNTRE DEZIDERAT ȘI REALITATE | Ion Al. DUMITRU

FORMAREA PROFESORILOR – O PROBLEMĂ CRUCIALĂ ÎNTR-O ERA A SCHIMBĂRII | Rodica Mariana NICULESCU

DIMENSIUNEA SOCIALĂ A FORMĂRII ACADEMICE INIȚIALE | Octavia COSTEA

FORMAREA INIȚIALĂ A CADRELOR DIDACTICE UNIVERSITARE. PROBLEME ȘI PERSPECTIVE. STUDIU DE CAZ | Amedeo ISTOCESCU

FORMAREA INIȚIALA A CADRELOR DIDACTICE. MODELE ȘI EXPERIENȚE EUROPENE | Mihaela SUDITU

FORMAREA INIȚIALĂ ȘI PROFESIONALIZAREA CADRELOR DIDACTICE | Roxana TUDORICĂ

MENTORATUL DE CALITATE ÎN FORMAREA INIȚIALĂ, CONDIȚIE ESENȚIALĂ PENTRU ASIGURAREA CALITĂȚII | Doina FLEANȚĂ, Monica MĂRĂȘESCU

ROLUL ȘI LOCUL MENTORULUI ÎN PROFESIONALIZAREA PROFESORILOR DEBUTANȚI | Mirela POPESCU

EXTINDEREA ARIEI DE COMPETENȚE NECESARE PRACTICII EDUCAȚIONALE. UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR INFORMAȚIONALE ȘI COMUNICAȚIONALE | Petre BOTNARIUC

COMUNICAREA PARAVERBALĂ ÎN FORMAREA INIȚIALĂ. ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE | Alina PETRESCU

DIN EXPERIENȚA ALTOR SISTEME EDUCAȚIONALE

FORMAREA PROFESORILOR ÎN ANGLIA ȘI ȚARA GALILOR. EDUCAȚIA INIȚIALĂ | Gerald DUNNING, David A. TURNER

EDUCAȚIA PROFESORILOR ÎN GERMANIA. CONTINUITATE SI SCHIMBARE | Wolfgang MITTER

FORMAREA PROFESORILOR ÎN CANADA. O EXPLORARE A DISCURSULUI DIDACTIC | Marie J. MYERS

EDUCAȚIA PROFESORILOR ÎNTR-O SOCIETATE DEMOCRATICĂ ÎN SCHIMBARE: O PERSPECTIVĂ DIN FLORIDA | Marcella L. KYSILKA

ABORDAREA JAPONIEI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA EDUCAȚIEI PRIN FORMAREA PROFESORILOR LA LOCUL DE MUNCĂ | Mohammad Reza Sarkar ARANI, Masami MATOBA

UTILIZAREA CONTINUUMULUI COMPETENȚELOR PROFESIONALE PENTRU A CONSOLIDA DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ ÎN DOMENIU ÎN HONG KONG | Shun-wing NG

APARIȚII EDITORIALE

GETTA VILĂU (ED.), BIBLIOGRAFIE PEDAGOGICĂ, RETROSPECTIVĂ ROMÂNEASCĂ 1785-1948, Vol. I-III, Ed. a 2-a, Editura Bibliotecii Pedagogice, București, 2005

VENERA MIHAELA COJOCARIU, EDUCAȚIE PENTRU SCHIMBARE ȘI CREATIVITATE, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003

IOAN CERGHIT, SISTEME DE INSTRUIRE ALTERNATIVE ȘI COMPLEMENTARE. STRUCTURI, STILURI ȘI STRATEGII, Aramis, București, 2002

ELENA MACAVEI, LUCIAN BOLOGA – VIAȚA ȘI OPERA, Psihomedia, Sibiu, 2005

EMILIO TENTI FANFANI, LA CONDICION DOCENTE – ANALISIS COMPARADO DE LA ARGENTINA, BRASIL, PERU Y URUGUAY, Editura Siglo XXI Editores Argentina, Buenos Aires, 2005

PUBLICAȚII PERIODICE

PSIHOPEDAGOGIA COPILULUI

IN MEMORIAM

IACOB FELIX

VASILE PETRI

ION POP RETEGANUL


Anul LII – 2004

Număr întreg | Cuprins

DESPRE PERSPECTIVE ASUPRA DIMENSIUNII DE GEN ÎN EDUCAȚIE

PROGRAM PILOT DE INTERVENȚIE PRIN SISTEMUL ZONELOR DE EDUCAȚIE PRIORITARĂ

PERSPECTIVE ASUPRA DIMENSIUNII DE GEN ÎN EDUCAȚIE | Magdalena BALICA, Ciprian FARTUȘNIC, Irina HORGA, Mihaela JIGĂU, Lucian VOINEA

OUTLOOK ON THE GENDER DIMENSION IN EDUCATION | Magdalena BALICA, Ciprian FARTUȘNIC, Irina HORGA, Mihaela JIGĂU, Lucian VOINEA

PROGRAM PILOT DE INTERVENȚIE PRIN SISTEMUL ZEP (ZONE PRIORITARE DE EDUCAȚIE) | Magdalena BALICA, Ciprian FARTUȘNIC, Irina HORGA, Mihaela JIGĂU, Ligia SARIVAN

EDUCATION PRIORITY AREAS PROJECT | Magdalena BALICA, Ciprian FARTUȘNIC, Irina HORGA, Mihaela JIGĂU, Ligia SARIVAN

CENTRELE DE RESURSE PENTRU PĂRINȚI DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR | Mihaela IONESCU

THE RESOURCE CENTERS FOR PARENTS FROM THE PRESCHOOL EDUCATION SYSTEM – A STUDY ANALYSIS | Mihaela IONESCU


Anul LI – 2003

Număr întreg | Cuprins

EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ – UN IMPERATIV SAU O PRIORITATE? | Călin RUS

INTERCULTURALITATE, MULTICULTURALITATE ȘI EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ | Cezar BÎRZEA

EDUCAȚIE ȘI MULTICULTURALISM | George F. MCLEAN

NOI PROVOCĂRI ÎN EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ | Octavia COSTEA

SA CULTIVĂM DIFERENȚA ÎN EDUCAȚIE? | Cătălina ULRICH

EDUCAȚIA PENTRU CETĂȚENIE ÎN ANGLIA: CREAREA UNEI NOI DISCIPLINE | David KERR

CULTURA EUROPEANĂ, DIMENSIUNE EUROPEANĂ, EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ | Roxana TUDORICĂ

CONDUITE INTERCULTURALE PRIN EDUCAȚIE | Olimpia ISTRATE

STUDIU INTERCULTURAL AL PREFERINȚELOR PENTRU ANUMITE METODE CORECTIVE | Camelia-Marinela ȚUGUI

UN CAZ DE INTERCULTURALITATE ÎN AFACERILE FRANCOFONE: LOCUITORII DIN QUEBEC ȘI ROMÂNII ÎN ȚĂRILE LOR DE ORIGINE (UN CAS D’INTERCULTURALITE EN FRANCOPHONIE DES AFFAIRES: QUEBECOIS ET ROUMAINS DANS LEURS PAYS D’ACCEUIL) | Michaela GULEA, Ruxandra CONSTANTINESCU-ȘTEFANEL

EVALUAREA AUTENTICĂ ÎN SCOPUL FORMĂRII UNOR CETĂȚENI ACTIVI. STUDIU COMPARATIV DIN PERSPECTIVA EVALUĂRII AUTENTICE | Norica OPREA, Georgeta DRAGNA

CĂTRE O SOCIETATE INTERCULTURALĂ | Laura DUMBRĂVEANU

RECENZII

EDWARD DE BONO, GÂNDIREA LATERALĂ, Editura Curtea Veche, București, 2003. Trad. de Sabina Dorneanu | Paul BLENDEA

TARIQ MODOOD ȘI PNINA WERBNER (COORD.). THE POLITICS OF MULTICULTURALISM IN THE NEW EUROPE – RACISM, IDENTITY AND COMMUNITY (POLITICILE MULTICULTURALISMULUI ÎN NOUA EUROPA – RASISM, IDENTITATE ȘI COMUNITATE), Editura Zed Books Ltd, Londra & New York, 1997 | Ovidiu MĂNTĂLUȚĂ


Anul XLX – 2002(2)

Număr întreg | Cuprins

*** CERCETAREA PEDAGOGICĂ INSTITUȚIONALIZATĂ – ANIVERSÂND 50 DE ANI

ÎNAINTE DE… RETROSPECTIVĂ SUBIECTIVĂ | Eugen NOVEANU

INVESTIGAȚII ÎN ISTORIA GÂNDIRII ȘI PRACTICII PEDAGOGICE | Ion Gh. STANCIU

50 DE ANI ÎN CĂUTAREA UNEI TEORII (STATUTUL REFLECȚIEI PEDAGOGICE ÎN REVISTA DE PEDAGOGIE) | Dan C. BADEA

PSIHOPEDAGOGIA SPECIALĂ ÎN CONTEXTUL ȘTIINȚELOR EDUCAȚIEI | Gheorghe RADU

ORIENTĂRI ÎN DIDACTICA LIMBILOR MODERNE | Octavian OPRICĂ

PEDAGOGIA SOCIALĂ ȘI SOCIOLOGIA EDUCAȚIEI PERMANENTE – CONTRIBUȚII ALE CERCETĂRII | Gheorghe BUNESCU

UN „SECTOR…” PREA ÎNDEPĂRTAT… JURNAL ATIPIC | Alexandru DARIE

… ȘI DUPĂ: NOI ORIZONTURI – PROIECTE INTERNAȚIONALE | Matei CERKEZ

MODERNIZAREA CURRICULUMULUI ȘCOLAR ÎN ROMÂNIA DE DUPĂ 1989: PROVOCĂRI, CONSTRÂNGERI, PERSPECTIVE | Mihaela SINGER

ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN MEDIUL RURAL ÎN ROMÂNIA – DIAGNOZĂ ȘI STRATEGIE DE DEZVOLTARE | Mihaela JIGĂU, Florentina ANGHEL, Magda BALICA, Ciprian FARTUȘNIC, Irina HORGA, Cornelia NOVAK

STUDIILE I.E.A. | Gabriela NOVEANU

A TREIA CULTURĂ ÎN CONTEXTUL EDUCAȚIEI EUROPENE | Octavia COSTEA

DE LA ORIENTAREA ȘCOLARĂ ȘI PROFESIONALĂ LA CONSILIEREA CARIEREI | Mihai JIGĂU

CERCETĂRI DE MANAGEMENT EDUCAȚIONAL | Șerban IOSIFESCU

CONTRIBUȚIA INSTITUTULUI DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI LA MIȘCAREA MONTESSORIANĂ DIN ROMÂNIA | Elisabeta NEGREANU


Anul XLX – 2002(1)

Număr întreg | Cuprins

REVISTA DE PEDAGOGIE LA „CEASUL UNEI TRIPLE ANIVERSĂRI” | Andrei CUJBĂ

STUDII ȘI CERCETĂRI

NOI PERSPECTIVE PENTRU ÎNVĂȚAREA UMANĂ | Cezar BÎRZEA

CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ ȘCOLARĂ ȘI SCHIMBAREA | Mihaela IONESCU

DEZBATERILE ACADEMICE ÎN FORMATUL „KARL POPPER” – PREZENTAREA UNEI NOI METODE ȘI A AVANTAJELOR FOLOSIRII SALE CA AUXILIAR DIDACTIC | Viorel MURARIU

DATE DIN STUDII INTERNAȚIONALE PRIVIND FACTORII CE INFLUENȚEAZĂ ÎNVĂȚAREA | Viorica Livia POP

CADRUL LEGISLATIV AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI: 1990-2000 | Eleonora RĂDULESCU

COMPONENTE SEMIOLOGICE ALE PARADIGMEI INTERCULTURALE DE EDUCAȚIE | Octavia COSTEA

REALIZAREA UNUI CURRICULUM CENTRAT PE COMPETENȚE – O PROVOCARE ASUMATĂ | Mihaela SINGER

PUNCTE DE VEDERE

A CITI ȘI A FACE LECTURĂ | Matei CERKEZ

CÂTEVA CONSIDERAȚII PE TEMA VALORILOR ÎN ȘCOALA DE ASTĂZI | Irina HORGA

POSIBILUL „MÂINE” – PRIVIRE ASUPRA VIITORULUI EDUCAȚIEI | Bogdan VÎLCEANU


Anul XLIX – 2001

Număr întreg | Cuprins

DREPTURILE COPIILOR ȘI DISCRIMINAREA ÎN EDUCAȚIE

DECLARAȚIA TINERILOR ȘI A COPIILOR – PREZENTATA LA CONFERINȚA DE LA OREBO, SUEDIA – PENTRU SESIUNEA SPECIALA A NAȚIUNILOR UNITE

STUDII ȘI CERCETĂRI

EDUCAȚIA PENTRU CETĂȚENIE DEMOCRATICĂ ÎNTR-O SOCIETATE ÎN SCHIMBARE | Cezar BÎRZEA

CONVENȚIA CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI ȘI PREVENIREA DISCRIMINĂRII NEGATIVE | Octavia COSTEA

DISCRIMINAREA – O PROBLEMĂ DE POLITICĂ EDUCAȚIONALĂ ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ: REALITATE SAU SLOGAN? | Dan BADEA

EDUCAȚIA INCLUZIVĂ CA PRINCIPIU METODOLOGIC | Liliana EZECHIL

PROTECȚIA ȘI DREPTURILE COPILULUI ÎN SISTEMUL ROMÂNESC DE ÎNVĂȚĂMÂNT | Ștefan POPENICI

DREPTURILE COPILULUI PROMOVATE DE MARIA MONTESSORI | Elisabeta NEGREANU

ORGANIZAȚIA SALVAȚI COPIII – DREPTUL COPIILOR LA NON-DISCRIMINARE

PUNCTE DE VEDERE

TOȚI COPIII AU DREPTUL SA ZÂMBEASCĂ

ÎNVĂȚĂMÂNTUL OBIȘNUIT, UN OBSTACOL PENTRU COPIII CU DIZABILITĂȚI FIZICE? | Camelia LUPU

COPIII SPUN DA LEGII COPILULUI! | Alexandru ROȘU


Anul XLVIII – 2000

Număr întreg | Cuprins

DICȚIONARUL PEDAGOGILOR ROMÂNI

 

RP – 2015 – 2

ABORDĂRI TEORETICE

DE CE ȘI CUM SĂ SE INVESTEASCĂ ÎN EDUCAȚIE ÎN ROMÂNIA. ANALIZA SECUNDARĂ A PERFORMANȚELOR INDIVIDUALE ÎN EDUCAȚIE (POURQUOI ET COMMENT INVESTIR DANS L’ÉDUCATION EN ROUMANIE? ANALYSE SECONDAIRE DES RENDEMENTS INDIVIDUELS DE L’ÉDUCATION) | Pierre VARLY, Ciprian FARTUŞNIC, Amal HMIMOU & M’Barek IAOUSSE
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Resumé: En 2014, l’UNICEF Roumanie a commandé une étude sur les rendements de l’éducation en Roumanie. Plusieurs enquêtes ménages et emploi ont été analysées. Ce papier restitue et complète le calcul des rendements individuels de l’éducation grâce au modèle de Mincer. Les estimations par les auteurs sont très proches des calculs réalisés par d’autres chercheurs. Les rendements de l’éducation évoluent peu dans le temps depuis 1989. Ils sont plus élevés parmi la minorité Roms, chez les personnes mariées, en milieu urbain, dans la région de Bucarest et le secteur de l’industrie. Le rendement marginal d’une année d’éducation sur le gain est de 8,8% selon les données SILC (2012. Chaque année de scolarité supplémentaire réduit la probabilité d’être en mauvaise santé ou de souffrir d’une maladie chronique de 8,2%. Les compétences non cognitives peuvent être davantage prises en compte dans le calcul des rendements et dans les politiques éducatives. Les rendements peuvent être améliorés en faisant mieux correspondre l’offre de formation avec le marché du travail, en notant le caractère compétitif des salaires du secteur public. La migration des travailleurs roumains au sein de l’Union Européenne et ses effets sur les rendements de l’éducation devrait être mieux étudiés. Un certain nombre de recommandations techniques sont formulées, notamment pour améliorer les statistiques sur la population Roms et leurs rapports à l’école. Des priorités pour l’investissement en éducation sont proposées, compte tenu des rendements et en considérant la réduction des inégalités dans l’accès à l’école.

Mots clés: rendements de l’éducation, migration, Roms.

Rezumat: În 2014, Reprezentanţa UNICEF România a comandat un studiu cu privire la randamentele individuale ale educaţiei în România. Au fost analizate mai multe anchete asupra gospodăriilor şi forţei de muncă. Această lucrare redă şi completează calculul randamentelor individuale ale educaţiei cu ajutorul modelului lui Mincer. Estimările autorilor sunt foarte aproape de calculele realizate de alţi cercetători. Randamentele educaţiei evoluează puţin după 1989. Ele sunt mai ridicate la minoritatea romă, la persoanele căsătorite, în mediul urban, în Bucureşti şi în industrie. Randamentul marginal al unui an de educaţie asupra câştigului este de 8,8% conform datelor SILC (2012). Fiecare an suplimentar de şcolaritate reduce probabilitatea unei stări de sănătate precară sau a unei boli cronice, cu 8,2%. Competenţele noncognitive pot fi din ce în ce mai mult luate în considerare în calculul randamentelor şi în politicile educative. Randamentele pot fi ameliorate făcând mai bine corespondenţa între oferta de formare şi piaţa muncii, notând caracterul competitiv al salariilor din sectorul public. Migraţia muncitorilor români în Uniunea Europeană şi efectele sale asupra randamentelor educaţiei ar trebuie să fie mai bine studiate. Sunt formulate unele recomandări tehnice, în special pentru îmbunătăţirea statisticilor cu privire la populaţia romă şi raporturilor ei cu şcoală. Sunt propuse unele priorităţi de investiţii în educaţie, ţinându-se cont de randamente şi luând în considerare reducerea inegalităţilor de acces la educaţie.

Cuvinte-cheie: randamente ale educaţiei, migraţie, romi.


UNELE REFLECȚII PRIVIND FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ ÎNVĂȚAREA LIMBILOR STRĂINE | Lilia PETRICIUC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol este o reflecţie asupra unor factori care afectează învăţarea unei limbi străine şi modul în care instrucţia formală cât şi cea informală contribuie la dezvoltarea competenţelor de comunicare a celor care o studiază. Întrebarea cheie căreia încercăm să-i găsim un răspuns este: de ce studenţii nu reuşesc mereu să devină utilizatori eficienţi ai unei limbi, în pofida timpului şi efortului depus atât de ei înşişi, cât şi de profesorii lor?

Cuvinte-cheie: competenţă de comunicare, asimilare, cunoştinţe lingvistice, instrucţie formală/ informală, factori interni/ externi.
Rezumate&Cuvinte cheie


NEETS – COMPORTAMENTE DE RISC | Ioana ŞTEFĂNESCU
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În 2014, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a realizat o cercetare calitativă asupra fenomenului NEETs în România, bazată pe un demers investigativ de tip calitativ. Acesta a implicat elaborarea şi operaţionalizarea de indicatori şi concepte-cheie, inclusiv cele referitoare la tinerele persoane din categoria NEETs. Analiza studiilor, cercetărilor şi documentelor de politici publice, dar şi cercetarea de teren, au adus la lumină problemele cu care se confruntă această categorie vulnerabilă de populaţie. Articolul de faţă prezintă câteva din concluziile acestui demers de cercetare.

Cuvinte-cheie: persoane tinere, NEETs, mediu transgresiv, nevoi de dezvoltare, educaţie, subcultură.


APORTUL MINDSET LA FACILITAREA ŞI SUBMINAREA ÎNVĂŢĂRII ELEVILOR | Lucian VOINEA
Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul de faţă face o prezentare a influenţei mindsetului elevilor asupra motivaţiei lor pentru învăţare. Folosim rezultate ale cercetărilor lui Carol Dweck (psiholog). Cele două teorii care circumscriu abordarea cu privire la mindset sunt cea a atribuirilor (indivizilor) asupra succesului, respectiv eşecului în învăţare, şi cea a teoriei implicite (a indivizilor) cu privire la abilitate sau inteligenţă: fixă sau incrementală. Vom evidenţia rolul pe care îl are mindsetul în adoptarea unui anumit scop (de performare sau de învăţare) al învăţării şi vom aduce la lumină efectele mindset-ului asupra afectului, cogniţiei şi comportamentului elevilor la confruntarea cu sarcini de învăţare dificile şi/sau provocatoare, subliniind caracterul adaptativ sau non-adaptativ al acestui răspuns.

Cuvinte-cheie: mindset, abilitate, scop învăţare, afect, comportament.


IMPACTUL COMPETENŢEI MANAGERIALE ASUPRA PERFORMANŢEI ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE | Cristina STAN, Olga-Maria CIUCĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Conceptul de competenţă în ştiinţele educaţiei este în strânsă legătură cu performanţa individuală şi colectivă. Complexitatea activităţii de conducere a şcolii a pus în evidenţă un anumit specific al managementului acesteia, care se concretizează în cele două dimensiuni ale activităţii şcolare: varietatea categoriilor de personal şi a relaţiilor interumane, cultura şi climatul de muncă. Această recunoaştere a importanţei managerului şcolar a trezit din partea cercetătorilor şi organizaţiilor guvernamentale nevoia de definire şi clarificare a rolului conducerii şcolilor în stabilirea standardelor, competenţelor aşteptate, care sunt sau vor fi utilizate pentru formarea, recrutarea şi evaluarea celor responsabili de conducerea şcolii. Toate acestea determină formarea şi dezvoltarea unui set de competenţe specifice domeniului managerial şi necesare directorului pentru performarea diverselor roluri izvorâte dintr-o atare activitate. Articolul îşi propune să scoată în evidenţă faptul că în sistemul educaţional există o asociere pozitivă între competenţele manageriale şi performanţa managerială, perfecţionarea competenţelor manageriale fiind un imperativ al managementului performant în învăţământul preuniversitaractual şi nu numai.

Cuvinte-cheie: management, competenţă, manager şcolar, performanţă.


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

POLITICILE DE EDUCAŢIE DE-A LUNGUL VIEŢII ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII LA NIVEL INTERNAŢIONAL, EUROPEAN ŞI NAŢIONAL. UN EXEMPLU DE CERCETARE ACADEMICĂ ŞI ANALIZĂ ŞTIINŢIFICĂ | Mihaela RUŞITORU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Politicile de educaţie de-a lungul vieţii sunt actualmente în miezul dezbaterilor naţionale, europene şi internaţionale.Într-un context de permanentă şi rapidă europenizare şi globalizare, o interogaţie majoră îşi face apariţia: Cum sunt construite politicile educaţionale în zilele noastre? În cadrul acestui articol, chestiunea este abordată într-un triplu registru de ipoteze: la scară internaţională, politicile educaţionale sunt corelate cu semnificaţia atribuită conceptului de „educaţie de-a lungul vieţii”; Uniunea Europeană tinde spre o politică de educaţie unică şi comună pentru toate Statele membre; în România, politicile de educaţiese confruntă cu obstacole legate de instabilitatea politicoeconomică şi de mimetismul decidenţilor politici români. Pentru a verifica ipotezele de cercetare, am întreprins o analiză calitativ-tematică bazată pe interviuri semidirective realizate cu funcţionari şi decidenţi politici din organizaţiile internaţionale, Uniunea Europeană şi România. Rezultatele cercetării au confirmat cele trei ipoteze de lucru, aducând elemente originale în dezbaterea despre politicile de educaţie de-a lungul vieţii. Prezentul articol reia, pe scurt, pentru publicul de limbă română, etapele principale ale acestei vaste cercetări.

Cuvinte-cheie: educaţia de-a lungul vieţii, politici educaţionale, analiza discursului politic, organizaţii internaţionale (OI), Consiliul Europei (CoE), Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM),Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), Uniunea Europeană (UE), România (Rom).

Resumé: Les politiques d’éducation tout au long de la vie sont actuellement à l’aune des débats nationaux, européens et internationaux. Dans un contexte de permanente et rapide européanisation et globalisation, une interrogation émerge: comment se construisent les politiques éducatives de nos jours? Dans le cadre de cet article, nous avons abordé la question dans un triple registre d’hypothèses: au niveau international, les politiques éducatives sont assujetties à la signification attribuée au terme „éducation tout au long de la vie”; l’Union européenne tend vers une politique commune, unique d’éducation à l’échelle des États membres; les politiques d’éducation en Roumanie se heurtent à des obstacles liés à l’instabilité politico-économique et au mimétisme des décideurs politiques roumains. Afin de vérifier nos hypothèses de travail, nous avons entrepris une analyse qualitative-thématique de entretiens semi-directifs conduits auprès des fonctionnaires des organisations internationales, de l’Union européenne et de Roumanie. Les résultats de la recherche ont confirmé les trois hypothèses de recherche, nourrissant davantage le débat sur les politiques d’éducation tout au long de la vie. Le présent article reprend brièvement, pour le public roumanophone, les grandes étapes de cette recherche.

Mots-clé: éducation tout au long de la vie, politiques éducatives, analyse de discours politique, organisations internationales, Conseil de l’Europe (CoE), Organisation pour la Coopération et le Développement Économiques (OCDE), Organisation Internationale du Travail (OIT), Organisation des Nations Unies pour l’Éducation, la Science et la Culture (UNESCO), Union Européenne (UE), Roumanie (Rou).


PROGRAM DE PLANIFICARE A DEZVOLTĂRII PERSONALE (PDP): CONCEPTE, TENDINŢE, PROVOCĂRI | Maria GOGA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cercetarea descrisă în acest articol vizează explorarea relevanţei programelor de planificare a dezvoltării personale a studenţilor din universităţi. În vederea realizării scopului propus, în cadrul acestui studiu, au participat nu numai studenţi dar şi cadre didactice de la următoarele universităţi – Universitatea din Bucureşti, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea Politehnica Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie Bucureşti, Universitatea Vasile Alecsandri Bacău.

Cuvinte-cheie: planificarea dezvoltării personale, învăţământ superior, consiliere.


FORME DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR STUDENȚILOR | Cosmin Sergiu CREMENE

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Această lucrare prezintă cele mai importante forme de evaluare. Pentru a îmbunătăţi sistemul de evaluare avem nevoie să stabilim o mai bună legătură între studenţi şi profesori. Cele mai importante întrebări care trebuie să ţină cont de cadrele didactice sunt numeroase: Ce evaluăm?, Cu ce scop evaluăm?, Pe cine evaluăm?, Cum evaluăm?, Când evaluăm? şi cea mai importantă este: Cu ce evaluăm? Evaluarea reprezintă o acţiune de conducere propriilor sisteme social-umane, care necesită raportarea rezultatelor obţinute într-o anumită activitate, după anumite criterii stabilite de domeniul în luarea deciziei optime. Evaluarea este procesul care vizează măsurarea şi la rezultatele de valoare ale sistemului de învăţământ sau la o parte din ea, eficacitatea resurselor, condiţiilor şi operaţiunilor utilizate cu scopul de a îmbunătăţi procesul decizional al activităţilor. Ideea principală a acestui articol este că profesorii trebuie să găsească cele mai eficiente soluţii în procesul de evaluare a elevilor. Elevii trebuie să primească explicaţii cu privire la rolul pe care îl au în societatea de astăzi, ceea ce pot face ei pentru o societate mai bună şi pentru a crea noi punţi de trecere într-o etapă grea a vieţii lor, care este stadiul adult.

Cuvinte-cheie: evaluare, metode complementare, erori în evaluare didactică.


PROGRAM DE MENTORAT PENTRU DIRECTORII DE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR | Paul BLENDEA, Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În acest articol ne-am propus să prezentăm rezultateleproiectului de cercetare intitulat „Program de mentorat pentru directorii de unităţi de învăţământ preuniversitar”(coord. P. Blendea, Institutul deŞtiinţe ale Educaţiei, 2014). În lucrarea menţionată am investigat măsura în care directorii de unităţi de învăţământ preuniversitardin Româniaconsideră că este oportună introducerea unui program de mentorat. De asemenea, am analizat situaţia pregătirii personalului didactic pentru ocuparea funcţiei de director de unitate de învăţământ preuniversitar, am stabilit gradul de cunoaştere de către subiecţi a competenţelor necesare unui director şi am studiat măsura în care sunt cunoscute modalităţile prin care sunt formate competenţele de bază ale directorului.

Cuvinte-cheie: director, formare, mentor, program de mentorat.


AGENDA EDUCAŢIEI

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI LA 25 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE 
Vezi articolul

SFÂRŞIT DE CĂLĂTORIE, ÎNCEPUT DE POVESTE ZEP – ZONE DE EDUCAŢIE PRIORITARĂ | Mircea Sorin MIRCEA, Alina-Mihaela MUNTEANU 
Vezi articolul

MODEL DE INTEGRARE A SERVICIILOR DE CONSILIERE GUIDING CITIES – ACŢIUNE PILOT | Petre BOTNARIUC 
Vezi articolul


RECENZII

MIHAELA SINGER, LIGIA SARIVAN, GHEORGHIŢA DOROBANŢU, IRINA STOENICĂ, LILIANA STAN. AVENTURA ÎNVĂŢĂRII. Bucureşti, Editura Sigma, 2014, 4 volume, ISBN: 978-973-649-997-5 | Irina HORGA 
Vezi recenzia

STANLEY I. GREENSPAN în colaborare cu JACQUELINE SALMON. COPILUL CARE ÎŢI DĂ DE FURCĂ. CINCI TIPURI DE COPII „DIFICILI” (The Challenging Child: Understanding, Raising, and Enjoying the Five „Difficult” Types of Children, 1996, Da Capo Press). Bucureşti, Editura Trei, 2015, 375 p., ISBN 978-606-719-062-5 | Andreea-Diana SCODA
Vezi recenzia

WAYNE W. DYER. PUTEREA INTENŢIEI. Traducere: Adriana Ciorbaru. Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2012, 314 p., ISBN: 978-606-588-331-4 | Paul BLENDEA 
Vezi recenzia

HOWARD GARDNER, KATIE DAVIS. GENERAŢIA APP. CUM NAVIGHEAZĂ TINERII PRIN UNIVERSUL DIGITAL AL IDENTITĂŢII, INITIMITĂŢII ŞI IMAGINAŢIEI. Bucureşti, Editura Sigma, 2015, 254p. ISBN: 978-606-727-136-2 | Ligia SARIVAN 
Vezi recenzia

NUMĂR ÎNTREG

2010 – 2013 / LVIII – LXI

ANII 2010 – 2013

Anul LXI – nr. 1 – 2013

Număr întreg | Cuprins

CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

FACILITAREA ÎNVĂŢĂRII, COMUNICĂRII ŞI COLABORĂRII COPIILOR ÎN RISC DE ABANDON: INTERVENŢII ÎN ARIA EDUCAŢIEI TEHNOLOGICE | Rodica CONSTANTIN, Lucian VOINEA

DEMERSUL DIDACTIC EXPLORATORIU ÎN MATEMATICA DE GIMNAZIU: FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT | Iliana DUMITRESCU

OPŢIUNILE ŞCOLARE ŞI PROFESIONALE ALE ELEVILOR – CALEA SPRE SUCCESUL ÎN CARIERĂ | Alina GÂTLAN, Mihaela Luminiţa CREANGĂ

VALORIFICAREA ORGANIZAŢIONALĂ A FORMĂRII ŞI CONSILIERII ÎN MANAGEMENT EDUCAŢIONAL | Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ, Paul BLENDEA

IMPORTANŢA STUDIERII CURSULUI DE „PEDAGOGIE“ ÎN FORMAREA STUDENŢILOR CA VIITORI PROFESORI | Andreea-Diana SCODA

PORTOFOLIUL ELECTRONIC DE ÎNVĂŢARE – INSTRUMENT REFLEXIV DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A DEZVOLTĂRII PERSONALE/ŞCOLARE/PROFESIONALE A ELEVILOR | Lucian VOINEA

ABORDĂRI TEORETICE

GHIDUL PĂRINŢILOR PRIVIND PORTOFOLIUL EDUCAŢIONAL AL ELEVULUI | Luminiţa Cătălina TĂSICA

TEORII ŞI MODELE DE INTERVENŢIE SPECIFICE DEZVOLTĂRII CARIEREI | Speranţa ŢIBU

AGENDA EDUCAŢIEI

PREZENTAREA RAPORTULUI „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR-CHEIE ÎN ŞCOALĂ ÎN EUROPA: PROVOCĂRI ŞI OPORTUNITĂŢI PENTRU POLITICĂ” | Nicoleta BERCU

SISTEMUL EDUCAŢIONAL FINLANDEZ II. DESPRE ŞCOALA PROFESIONALĂ | Sanda BORDEI

Anul LXI – nr. 2 – 2013

Număr întreg | Cuprins

LA RECHERCHE EN ÉDUCATION EN TEMPS DE CRISE: L’EXEMPLE GREC (CERCETAREA ÎN DOMENIUL EDUCAȚIONAL PE TIMPUL CRIZEI: CAZUL GRECIEI) | Louis MARMOZ, Maria MOUMOULIDOU, Giogros STAMELOS, Despina TSAKIRIS

O PERSPECTIVĂ METODOLOGICĂ ASUPRA INTERACŢIUNII DINTRE ACTORI ŞI FACTORI ÎN DEZVOLTAREA ŞI IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI LA NIVEL DE ŞCOALĂ ŞI DE CLASĂ | Nicoleta BERCU

ANALIZĂ NARATIVĂ PENTRU IDENTIFICAREA FACTORILOR DE STRES ÎN CAZUL DIRECTORILOR DE ȘCOALĂ | Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

PLANUL DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ CA INSTRUMENT AL SCHIMBĂRII MANAGEMENTULUI ŞCOLII | Paul BLENDEA

PROMOVAREA VOLUNTARIATULUI PENTRU PERSOANELE PESTE 50 DE ANI: UN PROIECT EUROPEAN INOVATOR | Ciprian FARTUŞNIC

UN EXEMPLU DE UTILIZARE A NOILOR TEHNOLOGII ÎN PREDAREA ISTORIEI | Valentin BALUŢOIU

DESPRE DEZVOLTARE PERSONALĂ SAU CĂMAŞA OMULUI FERICIT | Ioana ŞTEFĂNESCU

O INTERSECŢIE RELEVANTĂ A REPREZENTĂRILOR PRIVIND PROFILUL ELEVULUI BUN ŞI AL PROFESORULUI BUN: REZULTATELE UNEI CERCETĂRI A OPINIILOR ELEVILOR ŞI A CADRELOR DIDACTICE | Dan Ion NASTA, Angela TEŞILEANU

ELEMENTE DE TEORIE A JOCULUI UTILIZATE ÎN DIDACTICĂ DE PEDAGOGIE | Luminiţa CATANĂ

INTRAREA ÎN CLASA A V-A: PRILEJ DE BUCURIE SAU DE ÎNGRIJORARE? | Monica CUCIUREANU

RESURSE DE EDUCAŢIE NONFORMALĂ DIN MEDIUL RURAL | Angelica MIHĂILESCU

LITERATURĂ ŞI CUNOAŞTERE. IMPLICAŢII DIDACTICE | Aniela MANCAŞ

AGENDA EDUCAŢIEI

EDEN ANNUAL CONFERENCE – OSLO, 12-15 IUNIE 2013 | Angela TEŞILEANU

Anul LXI – nr. 3 – 2013

Număr întreg | Cuprins

ABORDĂRI TEORETICE

FORMAREA LA DISTANȚĂ – METODOLOGII DIDACTICE ȘI MODELE DE DEZVOLTARE A CONȚINUTULUI E-LEARNING | Giuseppe D’ANGELO

CHESTIONARUL CARIEREI: UN INSTRUMENT DE ORIENTARE ÎN CARIERĂ PENTRU SPRIJINIREA ANGAJABILITĂȚII| Leonardo EVANGELISTA

FAMILII MAI PUTERNICE, COMUNITĂȚI MAI PUTERNICE: SPRIJINIREA FAMILIILOR DEZAVANTAJATE PRIN PARTENERIATE ÎNTRE FAMILIE-ȘCOALĂ-COMUNITATE | Kylie P. DOTSON-BLAKE

CUM INSPIRĂ TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE PROCESUL EDUCAŢIONAL LA NEW CITY SCHOOL | Thomas HOERR

CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

INTRODUCEREA UNOR NOI SISTEME DE GUVERNANŢĂ ÎN ÎNVĂŢĂMANTUL PREUNIVERSITAR | Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ, Paul BLENDEA

MANAGEMENTUL CONSILIERII CARIEREI DE CONDUCERE ÎN EDUCAŢIE DIN/ÎN PERSPECTIVA GUVERNANŢEI ŞCOLARE | Tiberiu Marcian MIHAIL

GÂNDIREA INCONŞTIENTĂ ŞI VALORIFICAREA EI ÎN MANAGEMENTUL EDUCAŢIONAL | Paul BLENDEA

CONSILIERE PENTRU FACILITAREA INSERŢIEI PE PIAŢA MUNCII A ABSOLVENŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR – PERSPECTIVA MANAGERILOR DE RESURSE UMANE DIN COMPANII | Speranţa ŢIBU

DEZVOLTAREA UNEI REŢELE DE SUSŢINERE A UTILIZĂRII ARTELOR ÎN EDUCAŢIE | Mihai IACOB, Bianca FLOAREA, Raluca Ana-Maria POP, Ioana TAMAŞ

CONSILIEREA ÎN CAZUL CLASEI PREGĂTITOARE | Luminiţa TĂSICA

SITUAŢII CONFLICTUALE ÎN ORGANIZAŢIILE ŞCOLARE – REALITATE ŞI MODELE UTILIZABILE | Luminiţa CATANĂ

MODELE TEORETICE ÎN ORIENTAREA ŞI CONSILIEREA CARIEREI | Angela ANDREI (MUSCĂ)

DE LA JOC LA PERFORMANŢA PRIN TRANSFER DE EXPERIENŢĂ | Ana Maria DRĂGAN

INTERVENŢII SPECIFICE DEZVOLTĂRII CARIEREI | Speranţa ŢIBU

IDENTIFICAREA GRADULUI DE SATISFACŢIE AL PĂRINŢILOR FAŢĂ DE GRUPA PREGĂTITOARE, 2012-2013 | Grigore Ionaşcu, Violeta SIMION

MEDIEREA ÎN ŞCOALĂ, ÎNTRE NECESITATE ŞI ARTĂ | Silvia BANEA

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI DIN CLASA PREGĂTITOARE, 2012-2013 | Dan BUTNARU, Anca HARDULEA, Alina – Elena VASILESCU, Doru – Valentin VLASOV, Elena Manuela VLASIE

CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PROFESOR ÎN FINLANDA | Sanda BORDEI

AGENDA EDUCAŢIEI

NOBOMA – MANUALUL TRANSNAŢIONAL PENTRU DOMENIUL ÎNGRIJIRII VÂRSTNICILOR | Petre BOTNARIUC

CONGRESUL „JOURNÉES NATIONALES APMEP – 2013” | Alexandru Marcel FLORESCU, Rodica FLORESCU

PROIECTUL S.M.Y.L.E | Luminiţa TĂSICA

RECENZII

GABRIEL ALBU. GRIJILE ŞI ÎNGRIJORĂRILE PROFESORULUI. Bucureşti, Editura Paralela 45, 2013, 240p., ISBN: 978-973-471-626-5 | Luminiţa Cătălina TĂSICA

Anul LXI – nr. 4 – 2013

Număr întreg | Cuprins

ABORDĂRI TEORETICE

VÎGOTSKI ȘI INCLUZIUNE| Harry DANIELS

EDUCAŢIA INFORMALĂ ŞI CRIZA ŞCOLII ÎN POSTMODERNITATE | Şerban Adrian MIRCEA

TRANSDISCIPLINARITATEA – UN MODEL INTEGRAT DE ABORDARE A INSTRUIRII | Octavian MÂNDRUŢ, Marilena MÂNDRUŢ

IMPORTANŢA COMPETENŢEI DE CUNOAŞTERE ŞTIINŢIFICĂ ÎN FORMAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI | Ion BOTGROS, Ludmila FRANŢUZAN

JOCURI MATEMATICE COMBINATORIALE – POSIBILITĂŢI DE STUDIU ÎN ŞCOALA OBLIGATORIE | Luminita CATANĂ

TEORIA MICROECONOMICĂ ŞI POLITICILE PUBLICE PRIVIND EDUCAŢIA – REFLECŢII ŞI INTEROGAŢII | Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

INTRAREA LA ŞCOALĂ A COPILULUI | Speranţa FARCA

ASPECTE ALE ALEGERII TRASEULUI ŞCOLAR DE CĂTRE ELEVII DE CLASA A VIII-A | Viorel ROBU

PERCEPȚIA ASUPRA CONȚINUTULUI MEDIA A UNOR ELEVI ÎN CLASA A DOUA A UNUI LICEU DIN PODGORIŢA | Dijana VUČKOVIĆ, Veselin MIĆANOVIĆ

ABILITĂŢI DE VIAŢĂ ALE ELEVILOR ÎN PROGRAMUL „ŞCOALA ALTFEL”| Manuella MANU

INFLUENȚA POZITIVĂ A FAMILIILOR IMIGRANTE ASUPRA SUCCESULUI EDUCAȚIONAL AL COPIILOR LOR | Maite FERNANDEZ

ISTORIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

ÎNVĂŢĂMÂNTUL ÎN SATELE DE LA SUD-VEST DE BUCUREŞTI ÎNTRE 1848-1864 | Petre ROMAN, Silvia DIACONU

ANA CONTA-KERNBACH – O SUTĂ CINZECI DE ANI DE LA NAŞTERE | Eugen NOVEANU

AGENDA EDUCAŢIEI

AGENŢIA EUROPEANĂ PENTRU CERINŢE SPECIALE ŞI EDUCAŢIE INCLUZIVĂ | Traian VRĂSMAŞ

RECENZII

HARRY DANIELS ȘI MARIANE HEDEGAARD (Eds.) VYGOTSKY AND SPECIAL NEEDS EDUCATION: RETHINKING SUPPORT FOR CHILDREN AND SCHOOLS. Londra, Continuum, 2011 | Traian VRĂSMAŞ

ANTON ILICA. O ISTORIE A IDEILOR ŞI DOCTRINELOR PEDAGOGICE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT. Chişinău, Editura Învăţătorul Modern, 2014, 325p | Dan BADEA

COMENIUS. LABIRINTUL LUMII ŞI RAIUL INIMII (1623), traducere de Irina Ionescu, Bucureşti, Editura All, 2013, 284p | Dan BADEA

CONSTANTIN CUCOŞ. EDUCAŢIA: EXPERIENŢE, REFLECŢII, SOLUŢII. Iaşi, Editura Polirom, 2013, 318p | Dan BADEA

Anul LX – nr. 1 – 2012

Număr întreg | Cuprins

ABORDĂRI TEORETICE

EVOLUŢII ALE EXPRESIVITĂŢII ARTISTICE ÎN ERA DIGITALĂ ŞI NOI ARGUMENTE PENTRU O EDUCAŢIE ESTETICĂ | Constantin CUCOŞ

CONTEXTUALITATEA PRAGMATICĂ A EDUCAŢIEI ISTORICE | Nina PETROVSKI

CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

CONSUM CULTURAL ŞI LOISIR LA TINERII DIN ROMÂNIA. DATE DE SONDAJ | Marius LAZĂR

PREDICTORI AI ANXIETĂŢII FAŢĂ DE TESTARE ÎN RÂNDUL ELEVILOR DE LICEU. IMPLICAŢII PENTRU ACTUL DIDACTIC | Viorel ROBU

COMPETENŢA NONVERBALĂ ŞI PERFORMANŢA MOTRICĂ A STUDENŢILOR | Alina DUDUCIUC

STUDIU PRIVIND IMPACTUL UTILIZĂRII SISTEMULUI EDUCAŢIONAL ONLINE ADAPTIV ŞI INTELIGENT DE CONCEPŢIE PROPRIE ÎN PREDAREA T.I.C. | Florin OCHIA

IMAGINAŢIA CONSTRUCTIVĂ ÎN PREDAREA FIZICII – METODA PALARIILOR GÂNDITOARE | GELU MAFTEI, CRISTINA KUNCSER, MUZA MAFTEI

UN MODEL DE LECŢIE INTERDISCIPLINARĂ LA DISCIPLINE TEHNICE | Daniela CÂRSTEA

AGENDA EDUCAŢIEI

EVOLUŢIA POLITICII EUROPENE DE TINERET (1976-2011) | Adina CĂLĂFĂTEANU

ISTORIA ACTIVITĂȚILOR PENTRU TINERET ȘI A POLITICILOR PENTRU TINERET ÎN PORTUGALIA, PE SCURT | Jorge Orlando QUEIRÓS

POLITICA PRIVIND LUCRUL CU TINERII– O ISTORIE SUEDEZĂ | Torbjörn FORKBY

RECENZII

FELICE RIZZI, MICHELE BRUNELLI, ALFRED FERNANDEZ, VALERIA ARREGUI TRUJILLO, CLAIRE DE LAVERNETTE, ANA MARIA VEGA GUTIÉRREZ. L’IMPLICATION PARENTALE AU SEIN DE L’ÉCOLE. UNE APPROCHE INNOVANTE POUR UN ÉDUCATION DE QUALITÉ (Implicarea parentală în școala. O abordare inovativă pentru educația de calitate). Paris, L’Harmattan, 2011, 176 p, ISBN 978-2-296-54568-7 | Angelica MIHĂILESCU

Anul LX – nr. 2 – 2012

Număr întreg | Cuprins

INTRODUCERE

EDUCAŢIA ÎN SPIRITUL LIBERTĂŢII ŞI PEDAGOGIA CA ARTIFICIU | Dan BADEA

L’EMILE OU L’EXIGENCE PARADOXALE D’UNE ÉDUCATION À LA LIBERTÉ PAR LA LIBERTÉ (EMILE SAU CERINȚA PARADOXALĂ A EDUCAȚIEI PENTRU LIBERTATE PRIN LIBERTATE) | Annie BARTHELEMY

HISTOIRE D’UN AMOUR INTERDIT „JULIE OU LA NOUVELLE HÉLOÏSE“ DE J. J. ROUSSEAU (POVESTEA UNEI IUBIRI INTERZISE „JULIE SAU NOUA ELOIZĂ” DE J. J. ROUSSEAU) | Gabriela JIROŞ

DESPĂRŢIRE ŞI MOARTE ÎN ROMANUL JULIE SAU NOUA ELOIZĂ DE JEAN JACQUES ROUSSEAU | Petruţa SPÂNU

EDUCAŢIA NEGATIVĂ ÎN CONCEPŢIA LUI JEAN-JACQUES ROUSSEAU | Elena MACAVEI

JEAN-JACQUES ROUSSEAU – DESPRE SINE ÎN CONFESIUNI | Iliana DUMITRESCU

INFLUENŢE ALE CONCEPŢIEI DESPRE EDUCAŢIE LA ROUSSEAU ASUPRA PEDAGOGIEI CONTEMPORANE | Ioan SCHEAU

J.J. ROUSSEAU ŞI FILANTROPISMUL |Monica CUCIUREANU

ABSORBŢIA ŞI REFLECTAREA VIZIUNII PEDAGOGICE ROUSSEAUISTE ÎN CULTURA ŞI PEDAGOGIA ROMÂNEASCĂ (I) | Eugen NOVEANU

STIMULI EDUCATIVI ÎMPOTRIVA NATURII SAU UITÂND DE ROUSSEAU ŞI EDUCAŢIA NEGATIVĂ | Petre BOTNARIUC

J.J. ROUSSEAU ŞI DREPTURILE OMULUI | Izabela Nicoleta DINU

ŒUVRE PÉDAGOGIQUE DE ROUSSEAU À L’OCCASION DU TRICENTENAIRE DE SA NAISSANCE. COMPTE RENDU CRITIQUE DES RECHERCHES ACTUELLES SUR L’ŒUVRE DE ROUSSEAU DANS LE PRISME DU COLLOQUE DE CERISY-LA-FORET ET LE CONGRÈS DE GENÈVE, JUIN 2012 (ACTIVITATEA PEDAGOGICĂ A LUI ROUSSEAU CU PRILEJUL ANIVERSĂRII A TREI SUTE DE ANI DE LA NAȘTEREA SA. RAPORTUL CRITIC AL CERCETĂRILOR CURENTE ASUPRA LUCRĂRILOR LUI ROUSSEAU ÎN PRISMA COLOCVIULUI CERISY-LA-FORET ȘI A CONGRESULUI DE LA GENEVA, IUNIE 2012) | Ioana UNGUREANU

INCURSIUNI ÎN PEDAGOGIA SOCIOLOGICĂ – JEAN-JACQUES ROUSSEAU: SINCRONIZĂRI SPIRITUALE | Paul GRIGORIU

ROUSSEAU ÎN ZIARELE VREMII | Simona LUPU

RECENZII

IZABELA NICOLETA DINU. PARADIGMA ROUSSEAU ŞI EDUCAŢIA CONTEMPORANĂ. Iaşi, Editura Institutul European, 2006, 216p, ISBN 973-611-429-5 | Angela STAN

Anul LX – nr. 3 – 2012

Număr întreg | Cuprins

ABORDĂRI TEORETICE

EDUCAŢIA, TEMPLELE ŞI SLUJITORII SĂI | Speranţa FARCA

SPAŢIUL ŞCOLAR. PEDAGOGIA REFORMEI ŞI SPAŢIUL | Kees BOTH

ROLUL METAFOREI ŞI AL RAŢIONAMENTULUI ANALOGIC ÎN PREDAREA ECONOMIEI | Adrian COSTACHE

CENZURA ŞI LITERATURA ÎN EMILE SAU DESPRE EDUCAŢIE | Cristina SĂRĂCU

EDUCAȚIA PERMANENTĂ ȘI COEZIUNEA SOCIALĂ ÎN DISCURSUL POLITICILOR UE | Adriana FARI-PALKO

EDUCAŢIA PERMANENTĂ ŞI COEZIUNEA SOCIALĂ ÎN POLITICA DISCURSULUI ÎN CADRUL UE

IN MEMORIAM ANTON VELINI – PEDAGOGUL ÎNAINTEMERGĂTOR | Eugen NOVEANU

CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

PROIECTUL – METODĂ MODERNĂ DE ABORDARE INTEGRATĂ A CURRICULUMULUI | Iliana DUMITRESCU

ALTERNATIVE EDUCAŢIONALE – ASPECTE DE ACTUALITATE | Monica CUCIUREANU, Luminiţa CĂTANĂ

EMOŢIILE PROFESORULUI GENERATE DE PERCEPŢIA SOCIETĂŢII | Oana GHEORGHE

MATURITATEA DECIZIEI VOCAŢIONALE: COMPONENTĂ CHEIE A DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII ÎN ADOLESCENŢĂ | László BRASSAI, Mirela ROTUNDU-COJOCARU

RECENZII

SEPTIMIU CHELCEA. METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIOLOGICE. METODE CANTITATIVE SI CALITATIVE. Bucureşti, Editura Economică, [2004] 2007, ediţia a treia, 751 p., ISBN 978-973-709-323-3 | Cristina OPRIŞ

MARIAN VASILE. STILURI DE VIAŢĂ ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ. CE MODELE COMPORTAMENTALE ADOPTĂM ŞI DE CE. Iaşi, Editura Lumen, 2010, 231 p., ISBN: 973-166-238-3 | Andreea-Diana SCODA

PHILIPPE JONNAERT, MOUSSADAK ETTAYEBI, ROSETTE DEFISE (eds.) CURRICULUM ŞI COMPETENŢE: UN CADRU OPERAŢIONAL (Curriculum et compétences. Un cadre opérationnel. Bruxelles, de Boeck, 2009). Cluj-Napoca, Editura ASCR, 2010, 121 p., ISBN: 978-973-7973-98-6 | Carmen FLORESCU

Anul LX – nr. 4 – 2012

Număr întreg | Cuprins

ABORDĂRI TEORETICE

NEVOIA DE IDEAL ÎN PEDAGOGIE: C. DIMITRESCU-IAŞI, G. G. ANTONESCU, C. NARLY | Viorel NICOLESCU

PLURALISM ÎN EDUCAŢIA DIN BULGARIA | Valentina MILENKOVA

PRIMI PAŞI ÎN EDUCAŢIA NON-FORMALĂ ŞI MUNCA DE TINERET | Sorin MITULESCU

CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

ŞCOALA ŞI FAMILIA – POSIBILITĂŢI DE INTERACŢIUNE ÎN ŢĂRILE EUROPENE | Eva GONÇALVES

ALFABETIZAREA DIGITALĂ, UN IMPORTANT FACTOR DE EFICIENTIZARE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR | Tatiana SHOPOVA

FORMAREA CADRELOR DIDACTICE, UN ELEMENT ESENŢIAL PENTRU CREŞTEREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI DIN ALBANIA | Loreta MAMANI, Arben GABA, Ilir BOZGO

ÎNCEPUTURILE METODEI MONTESSORI ÎN ROMÂNIA – O ANALIZĂ DIACRONICĂ | Vasile ŢAMPĂU

AGENDA EDUCAŢIEI

IN MEMORIAM PROFESOR VASILE POPEANGĂ (1920-2012) | Eugen NOVEANU

REVISTA DE PEDAGOGIE – 60 DE ANI DE EXISTENŢĂ | Petre BODNARIUC, Andreea SCODA

COMEMORARE SPIRU HARET: 1912-2012 | Paul GRIGORIU

SISTEMUL DE EDUCAŢIE FINLANDEZ (I) | Sanda BORDEI

RECENZII

EACEA. CITIZENSHIP EDUCATION IN EUROPE (Educație pentru cetățenie în Europa). Bruxelles, Eurydice, 2012, 140 p., ISBN 978-92-9201-264-9 | Ioana ŞTEFĂNESCU

Anul LIX – nr. 1 – 2011

Număr întreg | Cuprins

ABORDĂRI CONCEPTUALE ŞI TEORETICE

VIZA DE INTEGRARE A LITERATURII ROMÂNE ÎN UE – POSTMODERNISMUL CĂRTĂRESCIAN | Cristiana-Ligia-Maria LĂPUŞAN

MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN BIBLIOTECA ŞCOLARĂ | Camelia DUMITRU

EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ ÎN NOUL CONTEXT EUROPEAN | Mona RADU

ROLUL MENTORULUI PENTRU STAGIATURĂ ÎN FORMAREA INIŢIALĂ A CADRELOR DIDACTICE | Roxana-Sorina CONSTANTINESCU

MODELE INOVATIVE ALE COMUNICĂRII ÎN PRACTICA ŞCOLARĂ | Alina BĂLAN

EDUCAŢIA ROMÂNEASCĂ, ÎNTRE TRADIŢIE ŞI MODERN | Daniela CÂRSTEA

O POSIBILĂ DIALECTICĂ ÎN SPAŢIUL IDEILOR PEDAGOGICE ROMÂNEŞTI INTERBELICE: TEORIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ŞI DIDACTICA | Laura SIMION

FORMAREA TEHNOLOGICĂ ÎN SISTEMUL DE EDUCAȚIE GENERALĂ ÎN REPUBLICA BULGARIA | Maria Mihaylova KAVDANSKA

POLITICI ALE EDUCAŢIEI ŞI STRATEGII EDUCAŢIONALE ÎN REALITATEA EUROPEANĂ | Giorgio CHIOSSO

REZULTATE ALE CERCETĂRILOR EDUCAŢIONALE

CUM E SĂ FII STUDENT ÎN ROMÂNIA? DESPRE ANCHETA EUROSTUDENT IV | Irina HORGA

ASPECTE PRIVIND RISCURILE ÎN SISTEMELE EDUCAŢIONALE. CONTRIBUŢII METODOLOGICE LA ELABORAREA MICROPOLITICILOR ŞCOLARE, BAZATE PE ANALIZA RISCURILOR | Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR: EXTINDEREA SISTEMULUI ZEP ÎN 24 DE COMUNITĂŢI DEZAVANTAJATE | Ciprian FARTUŞNIC, Otilia APOSTU

SISTEM DE EVALUARE CONTINUĂ: UN MODEL AMERICAN ADAPTAT SPECIFICULUI ROMÂNESC CONFORM CERINŢELOR PROCESULUI DE LA BOLOGNA | Alexandru-Ionuţ PETRIŞOR

AGENDA EDUCAŢIEI

ACADEMIA ROMÂNĂ PREMIAZĂ EDUCAŢIA | Dan BADEA

RECENZII

IOAN MILICĂ. EXPRESIVITATEAARGOULUI. Iaşi, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, 2009, 352 p., ISBN 978-973-703-495-3 | Amalia-Florina POPESCU

Anul LIX – nr. 2 – 2011

Număr întreg | Cuprins

ABORDĂRI TEORETICE

EDUCAŢIA ŞI VALORILE MORALE | Vali ILIE

PĂRINȚI BUNI, NU DOAR PĂRINȚI „SIMPATICI” | Anna Marina MARIANI

AGRESIVITATEA COPILULUI ÎN ŞCOALĂ | Speranţa FARCA

TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT | Gabriela ALECU

COPIII MICI ŞI NOILE MEDIA. O PRIVIRE REALISTĂ | Kees BOTH

CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

CRITERII PENTRU EVALUAREA PROGRAMELOR DE ELEARNING | Olimpius ISTRATE

CALITATEA EVALUĂRII PROGRAMELOR SOCIALE ŞI EDUCAŢIONALE: NEVOIA DE FORMARE A EVALUATORILOR | Simona VELEA

COMUNICAREA DE GRUP ÎN GRĂDINIŢĂ | Monica CUCIUREANU

ÎNVĂŢAREA FIZICII – ÎNTRE NECESITATE ŞI INDIFERENŢĂ | Gelu MAFTEI

REFORMA CURRICULUMULUI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ; STUDIU DE IMPACT | Claudiu Marian BUNĂIAŞU

PARTICIPAREA TINERILOR LA FORMARE PROFESIONALĂ. OPORTUNITĂŢI ŞI OBSTACOLE | Iulian NEACŞU, Corina-Cristiana DALU

AGENDA EDUCAŢIEI

DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE VIAŢĂ ALE ELEVILOR – ÎNTRE NECESITATE ŞI OPORTUNITATE | Adriana POPESCU

ETWINNING: DEZVOLTARE PROFESIONALĂ PENTRU CADRELE DIDACTICE ŞI NOI OPORTUNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE PENTRU ELEVI | Gabriela APOSTOLESCU, Simona VELEA

PROIECTUL SEFIN: CERCETĂRI MULTIDISCIPLINARE PRIVIND UTILIZAREA SISTEMELOR INFORMATICE INTELIGENTE PENTRU EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂRII | Olimpius ISTRATE, Radu GRAMATOVICI, Cristian FOTA

PROIECTUL „INTEGRATING CALL IN EARLY EDUCATION ENVIRONMENTS” | Simona GABUREANU, Irina VASILESCU

Anul LIX – nr. 3 – 2011

Număr întreg | Cuprins

ABORDĂRI TEORETICE

PROBLEME PRIVIND RECUNOAȘTEREA PRACTICANȚILOR COMPETENȚI ÎN ORIENTAREA CARIEREI| Leonardo EVANGELISTA

PORTOFOLIU DIGITAL ÎN SISTEM E-LEARNING| Luminiţa Cătălina TĂSICA

COMPORTAMENTUL MANAGERULUI INTUITIV | Paul BLENDEA

CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI DE ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII (LLP) – RAPORT NAŢIONAL INTERMEDIAR 2007 – 2009 ROMÂNIA| Petre BOTNARIUC

NOUVELLES PERSPECTIVES DANS L’ORIENTATION SCOLAIRE EN FRANCE (NOI PERSPECTIVE ÎN ORIENTAREA ȘCOLARĂ ÎN FRANȚA) | Graziana BOSCATO

TRANZIŢIA DE LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR – PERSPECTIVA CONSILIERILOR ŞCOLARI| Speranţa Lavinia ŢIBU

IMPLEMENTAREA PORTOFOLIULUI EDUCAŢIONAL ÎN ŞCOALĂ | Alina GAVRILIŢĂ

CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ A ŞCOLII ŞI VALORILE PROFESORILOR | Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

REZULTATE PRIVIND NIVELUL DEPRINDERILOR DE CORECTARE RECIPROCĂ ALE ELEVILOR DIN CLASELE A III-A ŞI A IV-A CA URMARE A APLICĂRII MODELULUI COOPERANT LEARNING TOGETHER| Carmen POPA

FORMAREA DIDACTICĂ INIŢIALĂ ÎN VIZIUNEA STUDENŢILOR (NIVELUL I) | Gabriela DOMILESCU

PROIECTAREA PEDAGOGICĂ A SOFTULUI EDUCAŢIONAL – UN MODEL INTEGRATIV AL CONSTRUIRII CUNOAŞTERII | Petre BOTNARIUC

DEZVOLTAREA UNUI APARAT CRITIC PENTRU COMPORTAMENTUL ECONOMIC AL ACTORILOR SOCIALI ÎN RAPORT CU ÎNVĂŢĂMÂNTUL| Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

AGENDA EDUCAŢIEI

IN MEMORIAM. SOFIA CHRISOSCOLEU-COCEA| Eugen NOVEANU

PROMEP| Luminiţa Cătălina TĂSICA

PROGRAMUL DE ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII – O OPORTUNITATE DE DEZVOLTARE INDIVIDUALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ | Corina POPESCU, Mărioara ENE

EUROGUIDANCE| Mihai IACOB

BE – OK, PROIECT EUROPEAN ÎMPOTRIVA VIOLENŢEI DE TIP BULLYING | Ioana ŞANDRU

WRITING THEATRE| Alina GAVRILIŢĂ

Anul LIX – nr. 4 – 2011

Număr întreg | Cuprins

ABORDĂRI TEORETICE

STILURI DE ÎNVĂȚARE ȘI STILURI DE PREDARE – UNDE ESTE DIFERENȚA?| Carol CĂPIŢĂ

COMPETENȚE PROFESIONALE ÎN FORMAREA INIȚIALĂ A PROFESORILOR: UNELE ASPECTE ALE EXPERIENȚEI DE LA FACULTATEA DE EDUCAȚIE, UNIVERSITATEA DIN VALLADOLID (SPANIA) | Paloma Castro PRIETO

DIDACTICA LA ŞCOALA COMPETENŢELOR – DOMINANTE ŞI EXEMPLIFICĂRI ALE SCENARIULUI DIDACTIC | Dan BADEA

CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

DE LA VARIÉTÉ À LA CONVERGENCE – CONSIDÉRATIONS SUR QUELQUES PRATIQUES ET PROJETS EUROPÉENS TOURNÉS VERS L’ÉDUCATION PLURILINGUE (DE LA VARIETATE LA CONVERGENȚĂ – CONSIDERAȚII PRIVIND UNELE PRACTICI ȘI PROIECTE EUROPENE ORIENTATE SPRE EDUCAȚIA PLURILINGVĂ) | Dan Ion NASTA

DIDACTICA LIMBILOR STRĂINE. OPORTUNITĂŢI EUROPENE ŞI STRATEGII ACTUALE | Daniela FLOAREŞ

EDUCAȚIE ÎN TRANZIȚIE: METODOLOGII DE EXPLORARE A CAZULUI ROMÂNIEI | F. Tony DI GIACOMO

REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII STUDENȚILOR ROMÂNI LA DISCIPLINELE ȘTIINȚIFICE – O EXPLORARE A TENDINȚELOR DEZVĂLUITĂ DE REZULTATELE TIMSS DIN 2003 | Gabriela Nausica NOVEANU

METODE DIGITALE COMPLEMENTARE ÎN PREDAREA-ÎNVĂŢAREA FIZICII | Carmen – Gabriela BOSTAN

ABORDAREA INTEGRATĂ A CURRICULUMULUI ŞCOLAR | Luminiţa CATANĂ, Octavian MÂNDRUŢ

EDUCAŢIE PENTRU DREPTURILE OMULUI | Eugen STOICA

DEZVOLTAREA UNUI STANDARD NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIA PENTRU ÎNTREPRINDERI ÎN ANGLIA | Craig GREWCOCK, Malcolm HOARE

CÂND PRODUCE ŞCOALA REVOLUŢIONARI. O INCURSIUNE ÎN ISTORIA SOCIALĂ A VIEŢII UNIVERSITARE INTERBELICE | Ionuţ BUTOI

PARTICIPAREA PĂRINȚILOR LA ȘCOALA OBLIGATORIE. O ABORDARE INOVATOARE PRIVIND DREPTURILE OMULUI ÎN EDUCAȚIA DE CALITATE | Michele BRUNELLI

INVERSAREA SPIRALEI CARE COBOARĂ: OPORTUNITĂȚI PENTRU ABORDĂRILE CENTRATE PE ELEV ÎN DOMENIILE PRIORITARE ALE EDUCAȚIEI | Ligia SARIVAN

FORMAREA CADRELOR DIDACTICE UNIVERSITARE. STUDIU COMPARATIV PRIVIND SCOPURILE FORMĂRII CONTINUE ŞI IMPORTANŢA LOR | Nicoleta DUŢĂ

VOLUNTARI EUROPENI DUPĂ FINALIZAREA STUDIILOR ŞI ÎNAINTE DE ANGAJARE | Sorin MITULESCU, Elena Mihaela DAMIAN

PROIECTAREA CURRICULARĂ ÎN CONDIŢIILE INSTRUIRII PE COMPETENŢE | Octavian MÂNDRUŢ, Luminiţa CATANĂ

AGENDA EDUCAŢIEI

INTERVIU CU PROFESORUL PAUL KIM, STANFORD UNIVERSITY SCHOOL OF EDUCATION | Angela TEŞILEANU

DEMERSURI DE FUNDAMENTARE A NOULUI CADRU DE REFERINŢĂ AL CURRICULUMULUI NAŢIONAL. O EXPERIENŢĂ DE PROIECT | Laura-Elena CĂPIŢĂ

UN MODEL DE FORMARE A PROFESORILOR | Angelica MIHĂILESCU

A 4A CONFERINȚĂ INTERNAȚIONALĂ – TIC PENTRU ÎNVĂȚAREA LIMBILOR STRĂINE, FLORENȚA 20-21 OCTOMBRIE 2011 | Ligia SARIVAN

CONFERINȚA ANUALĂ EDEN, DUBLIN 19-22 IUNIE 2011 | Angela TEŞILEANU

RECENZII

WIM VEEN, BEN VRAKKING. HOMO ZAPPIENS. JOC ŞI ÎNVĂŢARE ÎN EPOCA DIGITALĂ (Homo Zappiens: Growing up in a digital age, Network Continuum, 2007). Bucureşti, Editura Sigma, 2011, ISBN 978-973-649-713-1 | Daria DOBRE

EACEA. TEACHING READING IN EUROPE: CONTEXTS, POLICIES AND PRACTICES (Învățarea citirii în Europa: contexte, politici și practici). Bruxelles (EACEA P9 Eurydice), 2011, 207 p. ISBN 978-92-9201-179-6 | Veronica Gabriela CHIREA

Anul LVIII – nr. 1 – 2010

Număr întreg | Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE

MANAGEMENT ŞI CALITATE ÎN EDUCAŢIE

MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT – EVALUAREA INTERNĂ A PERSONALULUI DIDACTIC ÎN VEDEREA OPTIMIZĂRII EXPERTIZEI PROFESIONALE | Carmen BĂLĂŞOIU, Paul BLENDEA, Viorica POP

MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT – CERCETAREA ŞI INOVAREA REALIZATE DE PERSONALUL DIDACTIC | Carmen BĂLĂŞOIU, Paul BLENDEA, Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ, Viorica POP

MANAGEMENTUL CLASEI – ÎNTRE RUTINĂ ŞI PROVOCARE | Eugenia Claudia GOGA

MANAGEMENT ŞI ADECVARE

EDUCAȚIA NEADMINISTRABILĂ – O ALTĂ MODALITATE DE A ANALIZA MANAGEMENTUL EDUCAȚIEI | Kazuko NARUI

COMPETENŢELE MANAGERIALE – CÂT CONTEAZĂ PENTRU DEZVOLTAREA PORTOFOLIULUI DE PROIECTE AL UNEI UNITĂŢI ŞCOLARE? | Ciprian FARTUŞNIC

DESCENTRALIZAREA CURRICULARĂ – ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE | Olimpia MATEESCU

DE CE ABSENTEAZĂ ELEVII? | Raluca Maria ROTAR

MANAGEMENT DE SISTEM ŞI DE PROCES

COMPETENŢELE PARTAJATE ŞI POLITICILE DE DESCENTRALIZARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR | Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

MANAGEMENT EDUCAŢIONAL – PERFORMANŢĂ ŞI DESCENTRALIZARE | Lucica CRISTEA

MANAGEMENTUL FORMĂRII

MODEL DE COMUNICARE PENTRU CASELE CORPULUI DIDACTIC | Diana MELNIC

RESPONSABILITATE ÎN FORMAREA CADRELOR DIDACTICE | Roxana Corina MĂRCUŞANU

UNELE ASPECTE PRIVIND METODELE REAL-ACTIVE ŞI FUNCŢIILE ACESTORA, INSTRUMENTE ANGAJATE ÎN PROCESUL INSTRUIRII | Ileana BĂLAN

CONSTITUIREA UNEI ECHIPE CU AJUTORUL TESTULUI BELBIN | Diana Cristina FRĂTEANU

FORME DE COMUNICARE ÎN MANAGEMENTUL EDUCATIONAL | Mircea BĂDUŢ

MODELE DE INTERVENŢIE

SITUAŢII DE ÎNVĂŢARE PENTRU ELEVII CLASELOR A XII-A. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE INVESTIGARE ŞI VALORIZARE A PROPRIEI EXPERIENŢE | Pompilia HERMAN

EDUCAŢIA SOLUŢIONĂRII CONFLICTELOR | Ioana-Claudia LAZĂR

SEMNIFICAŢII ŞI DEZVOLTĂRI ÎN MANAGEMENTUL EDUCAŢIEI ŞI PEDAGOGIE

MEDALION PEDAGOGIC: MIRON IONESCU | Anton ILICA

RAPORTUL DE CAPITAL INTELECTUAL AL ORGANIZAŢIEI | Laura BORBE

Anul LVIII – nr. 2 – 2010

Număr întreg | Cuprins

ABORDĂRI TEORETICE

CONSILIEREA CA PROFESIE ŞI PROFESIONALIZAREA PRACTICII CONSILIERII | Gheorghe TOMŞA

„COMUNITĂŢILE DE PRACTICĂ” UN POSIBIL INSTRUMENT DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ A CONSILIERILOR ŞCOLARI | Carmen IOSIFESCU

METODE ŞI TEHNICI UTILE ÎN CONSILIEREA ADOLESCENŢILOR CU AGRESIVITATE RIDICATĂ | Ramona-Elena STEMATE

CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

RELAŢIA CIUDATĂ ÎNTRE PERSOANELE DE GEN MASCULIN ŞI PUTERE: ANALIZA RELAŢIEI ÎNTRE VALORI ŞI STAREA DE BINE ÎN ADOLESCENŢĂ | Andrea LAUDADIO, Giuliana FRANCIOSA, Lavinia MAZZOCCHETTI, Antonietta MAIORANO, Francisco Javier Fiz PÈREZ

SERVICIILE DE ORIENTARE ŞI CONSILIEREA CARIEREI DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR EUROPEAN – ANALIZĂ COMPARATIVĂ | Speranţa ŢIBU

ACREDITAREA PROFESIONIŞTILOR ÎN CONSILIERE ÎN CONTEXT INTERNAŢIONAL: ANALIZĂ COMPARATIVĂ | Luís Sobrado FERNÁNDEZ, Elena Fernández REY, Cristina Ceinos SANZ, Rebeca García MURIAS, Ana Couce SANTALLA

INTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALĂ A PERSOANELOR SEROPOZITIVE | Geanina SURDU, Iulian PETRE

DESCHIDEREA UNOR NOI ARII ÎN CONSTRUIREA CARIEREI PENTRU COPIII STRĂZII DIN TURCIA: ŞTIINŢĂ, TEHNOLOGIE ŞI INOVAŢIE | Ilkay SAVCI

CONECTAREA SERVICIILOR DE CONSILIERE – MODELUL GIANT | Alina GRAVILIŢĂ, Mihai IACOB

AGENDA EDUCAŢIEI

„W-EDUCATION” – APĂ PENTRU VIAŢĂ – EDUCAŢIE PENTRU APĂ CURATĂ | Luminiţa TĂSICA

PRESTO – INSTRUMENTE DE SUSŢINERE A EDUCAŢIEI ÎNTRE EGALI | Delia GOIA

NCP-VET-CO | Mihai IACOB

TRANZIŢIA DE LA ŞCOALĂ LA PIAŢA MUNCII | Alina GAVRILIŢĂ

ORIENTAREA VIRTUALĂ | Mihai IACOB

Anul LVIII – nr. 3 – 2010

Număr întreg | Cuprins

ABORDĂRI TEORETICE

DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA COMPETENŢELOR | Cezar BÎRZEA

STUDII DESPRE CURRICULUM ȘI ISTORIA PREZENTULUI | Thomas POPKEWITZ

COMPETENŢE ŞI CUNOŞTINŢE – FAŢA ŞI REVERSUL ABORDĂRII LOR | Dan BADEA

PEDAGOGIA COMPETENŢELOR – O VIZIUNE INTEGRATOARE ASUPRA EDUCAŢIEI | Marin MANOLESCU

CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI

DESPRE A ÎNVĂŢA ELEVUL SĂ ÎNVEŢE | Nicoleta BERCU, Laura-Elena CĂPIŢĂ

EVALUAREA PRIN COMPETENŢE: O ABORDARE EMPIRICĂ A CRITERIILOR UTILIZATE DE CADRELE DIDACTICE UNIVERSITARE ÎN ACTIVITATEA CU STUDENŢII | Nicoleta DUŢĂ, Kattherinne Urriola LÓPEZ, Patricia Compańó FERNÁNDEZ, Juan Cárdenas TAPIA

O NOUĂ PARADIGMĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC: CENTRAREA PE COMPETENŢE | Maria Eliza DULAMĂ

2005 REFORMA CURRICULUMULUI ÎN TURCIA ȘI UN EXEMPLU DESPRE GEOGRAFIE | Eyüp ARTVINLI

INSTRUIREA CENTRATĂ PE COMPETENŢE – ÎNTRE DIMENSIUNEA TEORETICĂ ŞI APLICAREA LA CLASĂ | Octavian MÂNDRUŢ

ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI KITSCH-UL | Mihaela Alexandra POP

SENSIBILITÉ ET EXPRESSION CULTURELLES: QUELQUES PISTES POUR LA FORMATION ACTIONNELLE D’UNE COMPÉTENCE CLÉ (SENSIBILITATEA ȘI EXPRESIA CULTURALE: CÂTEVA SFATURI PENTRU PREGĂTIREA ACȚIONALĂ A UNEI COMPETENȚE CHEIE) | Victoria – Delia BUNCEANU

COMPETENŢELE CHEIE – DE LA DECLARAŢII DE POLITICĂ EDUCAŢIONALĂ LA INTEGRAREA ÎN PROCESUL DIDACTIC | Ligia SARIVAN

INSTRUMENTARUL POLITICILOR LINGVISTICE EDUCATIVE ÎN EUROPA ŞI COMPETENŢA CHEIE „COMUNICARE ÎN LIMBI STRĂINE” | Dan Ion NASTA

DOMENII DE COMPETENŢE CHEIE EUROPENE: COMUNICAREA ÎN LIMBA MATERNĂ | Angelica MIHĂILESCU

DOMENIUL DE COMPETENŢĂ CHEIE MATEMATICĂ ŞI ELABORAREA CURRICULARĂ | Luminiţa CATANĂ

DIMENSIUNI AXIOLOGICE ŞI EXIGENŢE EUROPENE ÎN PREDAREA-ÎNVĂŢAREA-EVALUAREA DISCIPLINELOR SOCIO-UMANE | Angela TEŞILEANU

IMPLEMENTAREA COMPETENŢEI SOCIALE ÎN ŞCOALĂ | Mihai IACOB, Alina GAVRILIŢĂ

DOMENII DE COMPETENŢE CHEIE EUROPENE: COMPETENŢA DIGITALĂ | Petre BOTNARIUC, Luminiţa TĂSICA

OPINII PRIVIND PREDAREA ÎN CICLUL PRIMAR ÎN VIZIUNEA COMPETENŢELOR – CHEIE | Robert Constantin NENIŞANU

AGENDA EDUCAŢIEI

RESTRUCTURAREA CURRICULUM-ULUI NAŢIONAL. ANALIZA CONDIŢIILOR DE IMPLEMENTARE | Simona Luciana VELEA, Irina HORGA, Laura-Elena CĂPIŢĂ

SIMPOZION NAŢIONAL PE TEMA COMPETENŢELOR DESFĂŞURAT LA SIBIU | Constantin DINCĂ

METODOLOGIA IMPLEMENTĂRII COMPETENŢELOR – CHEIE ÎN CURRICULUMUL ŞCOLAR | Luminiţa CATANĂ

PROGRAM DE FORMARE „COMPETENŢELE CHEIE ÎN GEOGRAFIA ŞCOLARĂ” | Mariana EPURAŞ

DELIBERAREA ÎN DEMOCRAŢIE – GHID DE BUNE PRACTICI | Corina LECA

RECENZII

OCTAVIAN MÂNDRUŢ. COMPETENŢELE ÎN ÎNVĂŢAREA GEOGRAFIEI. GHID METODOLOGIC. Bucureşti, Editura Corint, 2010, 232 p., ISBN: 978-973-135-552-8 | Gica PEHOIU–MÂNDRUŢ

BASARAB NICOLESCU. TRANSDISCIPLINARITATEA. MANIFEST. Iaşi, Editura Junimea, 2010, 100 p., ISBN: 973-37-1223-7 | Carmen – Gabriela BOSTAN

Anul LVIII – nr. 4 – 2010

Număr întreg | Cuprins

ABORDĂRI TEORETICE

CONCEPTUL DE GENERAȚIE ÎN TEORIILE DESPRE TINERI | Carmen LECCARDI, Carles FEIXA

LE RÔLE DE LA RECHERCHE SOCIALE À L’ÉPOQUE COMMUNISTE: INSTRUMENT OU ANNEXE DES STRATÉGIES POLITIQUES? LE CAS DU CENTRE DE RECHERCHES POUR LES PROBLÈMES DE LA JEUNESSE (ROLUL CERCETĂRII SOCIALE ÎN ERA COMUNISTĂ: INSTRUMENT SAU ANEXĂ A STRATEGIILOR POLITICE? CAZUL CENTRULUI DE CERCETARE PENTRU PROBLEME DE TINERET) | Alexandra BARDAN

ȘCOALA ȘI CULTURA TINERILOR: CĂSĂTORIE NEFERICITĂ SAU CONCUBINAJ? | Carles FEIXA

EDUCAȚIE ȘI INOVARE ECONOMICĂ | Iulian NEACȘU

CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENȚIE, BUNE PRACTICI

OPORTUNITĂȚI DE ACCES ȘI ALEGEREA ȘCOLII ÎN FRANȚA ȘI ITALIA | Benedetta CAMPIA

CONSUM ÎN TIMPUL LIBER, AUTONOMIE ȘI PLANURI DE VIITOR ALE TINERILOR | ERCSEI Kálmán, KISS Zita, SZABÓ Júlia

EXPERIENȚE EUROPENE ÎN POLITICA ȘI MUNCA DE TINERET. ANALIZE COMPARATIVE | Iulian NEACȘU, Ana Maria DALU, Corina DALU, Octav MARCOVICI

ANGAJABILITATE ȘI OPORTUNITȚI DE ANGAJARE PENTRU TINERII CU ORIGINE MIGRATORIE SAU ETNIC MINORITARĂ | Octav MARCOVICI

DESCENTRALIZAREA EDUCAȚIEI, ÎNCUNUNARE A RESPONSABILITĂȚII COMUNITĂȚII LOCALE | Speranța FARCA

CULTURA FAMILIALĂ ROMNEASCĂ ȘI VIOLENȚA ASUPRA COPIILOR | Corina BISTRICEANU PANTELIMON

DEZVOLTAREA VOLUNTARIATULUI ÎN ROMNIA DUPĂ 1989 | Elena Mihaela DAMIAN

RECENZII

GRIET VERSCHELDEN, FILIP COUSSEE, TINEKE VAN DE WALLE & HOWARD WILLIAMSON (eds.). THE HISTORY OF YOUTH WORK IN EUROPE. Strasbourg, Council of Europe Publishing, 2009, 179 p, ISBN: 978-92-871-6608-1 | Sorin MITULESCU

CRISTINA GAVRILUȚĂ & NICU GAVRILUȚĂ. SOCIOLOGIA SPORTULUI. Iași, Editura Polirom, 2010, 254 p., ISBN: 978-973-46-1589-6 | Marius LAZĂR

SERGIU BĂLŢĂTESCU, FLOARE CHIPEA, IONEL CIOARĂ, ADRIAN HATOS & SORANA SĂVEANU (coords.) EDUCAȚIE ȘI SCHIMBARE SOCIALĂ. PERSPECTIVE SOCIOLOGICE ȘI COMUNICAȚIONALE. Editura Universității din Oradea, 2010, 397 p., ISBN: 978-606-10-0045-6 | Sorin MITULESCU

RP – 2016 / 1

ABORDĂRI TEORETICE

SUNT PREVIZIUNILE REFERITOARE LA APTITUDINI UTILE EDUCAȚIEI PENTRU ÎNDRUMARE ȘI CARIERĂ ? | Pedro Moreno DA FONSECA

Vezi articolul | Rezumate & Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol discută utilitatea şi caracterul adecvat al prognozelor competenţelor pentru a sprijini activitatea desfăşurată în orientarea şi consilierea carierei, precum şi în educaţia pentru carieră. În acest scop, este analizată calitatea datelor obţinute prin sondaje, iar teoria învăţării în carieră este utilizată pentru a discuta rolul lor potenţial în dezvoltarea competenţelor de managementul carierei. Concluziile indică faptul că utilitatea prognozelor creşte prin combinarea mai multor surse distincte de date în furnizarea serviciilor de carieră şi prin lărgirea gamei de utilizare speculativă a datelor. Sunt furnizate exemple de integrare cu succes a prognozelor în activităţile practice de educaţie în carieră.

Cuvinte-cheie: orientarea în carieră, educaţia carierei, prognoze, prognoze de competenţe, învăţarea carierei, informaţii privind piaţa muncii.


MISIUNE COMPROMISĂ: INDECIZIA VOCAŢIONALĂ | László BRASSAI

Vezi articolul | Rezumate & Cuvinte cheie

Rezumat: Abordările teoretice şi rezultatele studiilor empirice arată că decizia vocaţională este o sarcină importantă în dezvoltarea identităţii, maturitatea decizională relevând totodată funcţionarea optimă a personalităţii. Situaţia decizională este depăşită cu success de cei cu opţiuni clare, în acelaşi timp fiind percepută ca sursă de stres major de către cei nesiguri de opţiunea lor, sau faţă de alegerea uneia dintre alternativele vocaţionale (nedecişi) şi de către cei fără alternative sau dezinteresaţi de actul deciziei vocaţionale (indecişii) deopotrivă. O parte a cauzelor inadaptabilităţii în faţa confruntării cu sarcinile dezvoltării psihosociale au fost identificate încă demult, acestea fiind de ordin informaţional, aptitudinal ori emoţional. Perspectiva psihologiei existenţiale propune un model explicativ viabil în decodarea indeciziei vocaţionale persistente. Articolul de faţă prezintă aportul acestei perspective existenţialiste aduse psihologiei vocaţionale.

Cuvinte-cheie: adolescenţă, indecizie vocaţională, teoria existenţială.


ROLUL CONSILIERII ŞCOLARE ÎN DEZVOLTAREA REZILIENŢEI EDUCAŢIONALE A ELEVILOR | Ramona Elena ANGHEL

Vezi articolul | Rezumate & Cuvinte cheie

Rezumat: Dezvoltarea rezilienţei educaţionale este o necesitate în societatea noastră, având în vedere că elevii se confruntă cu o multitudine de condiţii adverse – de la factorii de risc individuali până la cei de sistem –, care le afectează dezvoltarea şcolară şi profesională. Elevii cu rezilienţă educaţională sunt cei care îşi păstrează o motivaţie de învăţare şi o performanţă şcolară ridicate în ciuda influenţei condiţiilor de risc care îi fac vulnerabili eşecului şcolar. Consilierea şcolară are un rol activ şi semnificativ în dezvoltarea rezilienţei educaţionale a elevilor, atât prin intervenţiile adresate direct acestora, cât şi prin programele adresate profesorilor şi părinţilor, alături de activităţile de promovare a colaborării şcoală-comunitate.

Cuvinte-cheie: rezilienţă educaţională, elevi, consiliere şcolară, resurse.


UTILIZAREA NIVELURILOR DATE DE REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII ÎN EVALUARE. APLICAŢII ÎN EDUCAŢIA RELIGIOASĂ | Emil LAZĂR

Vezi articolul | Rezumate & Cuvinte cheie

Rezumat: Din perspectiva valorilor, educaţia implică două laturi complementare, una antropologică şi cealaltă acţională. Atitudinile şi valorile religioase aparţin domeniului afectiv. Acestea sunt unităţi decompozabile, greu de evaluat. Matricea cu nivelurile date de rezultatele învăţării este o propunere pentru o posibilă grilă de evaluare apreciativ-calitativă pozitivă propusă spre utilizare în educaţia religioasă. Fiecare dintre niveluri este definit printr-unset de descriptori care indică rezultate ale învăţării relevante pentru competenţele corespunzătoare nivelului respectiv.

Cuvinte-cheie: evaluare, educaţie religioasă, rezultatele învăţării, niveluri de apreciere, matrice.


ÎNVĂŢĂMÂNTUL SIMULTAN ÎN EUROPA | Irina Roxana ACATRINEI

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Orice copil are dreptul de a fi înţeles şi sprijinit în actul învăţării.Copiii sunt diferiţi în ritmurile de dezvoltare, stilurile de învăţare, particularităţile lor individuale. Într-o clasă cu predare simultană se adaugă şi faptul că vârstele cronologice sunt diferite. Predarea simultană în învăţământul primar înseamnă lucru concomitent cu două, trei sau patru clase, în funcţie de numărul elevilor. Procesul instructiv-educativ se realizează după acelaşi plan de învăţământ şi conform programelor şcolare valabile pentru celelalte unităţi şcolare. Învăţământul simultan continuă să fie o realitate a zilelor noastre. Specificul geografic al unor ţări, situaţia socială şi economică a ţinuturilor determină menţinerea lui. Este de datoria noastră să-i cunoaştem specificul şi să asigurăm oresursă umană, materială, pe măsură.

Cuvinte-cheie: învăţământ simultan, deprinderi de învăţare independenteşi individuale, achiziţii cognitive, achiziţii non-cognitive.


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR

DREPTUL LA EDUCAȚIE ÎN SECOLUL 21. STUDIU BAZAT PE INTERVIURI CU OFICIALITĂȚI, POLITICIENI ȘI JUDECĂTORI INTERNAȚIONALI ȘI EUROPENI | Mihaela-Viorica RUŞITORU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Dreptul la educaţie este un drept social garantat de către ambele instrumente juridice internaţionale mai largi, cum ar fi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Ipoteza acestei cercetări a fost că dreptul la educaţie evoluează în mod constant, influenţând politicile educaţionale. Pentru a testa această ipoteză, a fost realizat un studiu bazat pe interviuri cu funcţionari, judecători şi factori de decizie de la UNESCO, OCDE, OIM, CoE, CEDO şi CJUE. Analiza tematică a demonstrat că dreptul la educaţie cuprinde nu numai marja de apreciere şi de subsidiaritate, dar şi aspecte referitoare la învăţământul obligatoriu şi alfabetizare, mobilitate şi non-discriminare.

Cuvinte-cheie: dreptul la educaţie, analiză de politici, organizaţii internaţionale, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), Consiliul Europei (CoE), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), Uniunea Europeană (UE), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).


UTILIZAREA ȘI PERCEPȚIA PROFESORILOR PRIVIND MANUALELE ȘCOLARE DIGITALE ÎN ROMÂNIA | Diana COJOCNEAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Studiul de faţă prezintă modul în care sunt folosite manualele digitale în învăţământul primar din România şi percepţia cadrelor didactice asupra folosirii manualelor digitale. Studiul se bazează pe date culese dintr-un sondaj de opinie propus pe comunitatea online a cadrelor didactice, didactic.ro, şi pe date calitative culese din două surse. În primul rând, este vorba de comentariile cadrelor didactice care au răspuns la sondajul propus pe didactic.ro şi de răspunsurile la un chestionar cu întrebări deschise trimis online profesorilor de engleză din jud. Cluj. Astfel, datele culese din cele trei surse au fost triangulate pentru a descrie modul în care profesorii din învăţământul primar folosesc manualele digitale şi percepţia lor legată de folosirea acestor manuale. Principalul scop al studiului a fost investigarea modului în care manualele sunt folosite la clasă, analiza măsurii în care ele sunt considerate utile de către cadrele didactice, dar şi identificarea anumitor puncte forte şi slabe legate de modalitatea de prezentare şi conţinut a acestor manuale.

Cuvinte-cheie: e-learning, manuale digitale, politica de digitalizare, învăţare asistată de calculator, învăţare asistată de tehnologiile mobile.


RELAŢIONAREA ELEVILOR CU CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE (CES) CU COLEGII LOR DIN PERSPECTIVA EDUCAŢIEI INCLUSIVE | Nicoleta ADET, Cristian-Mihai POMOHACI

Vezi articolul | Rezumate & Cuvinte cheie

Rezumat: Componentele principale ale educaţiei incluzive sunt accesul la educaţie şi şanse egale pentru toţi elevii. Acestea creează un mediu prietenos unde se poate manifesta starea de bine a elevului şi unde acesta îşi poate atinge întreg potenţialul. Tranziţia de la educaţia incluzivă depinde de disponibilitatea şi deschiderea faţă de elevi ca resursă umană din şcolile incluzive. Având în vedere că în România nu există încă şcoli incluzive, ci doar şcoli integratoare, ne-am propus să evidenţiem posibile elemente/ direcţii spre educaţia incluzivă, care să vină în întâmpinarea bunăstării şcolare a elevilor cu CES integraţi în şcolile de masă. Prezentul studiu face parte dintr-o cercetare mai amplă. În acest articol vom prezenta doar aspecte care influenţează starea de bine a elevilor cu CES, raportată la relaţionarea la nivelul clasei integratoare.

Cuvinte-cheie: incluziune, integrare, stare de bine, cerinţe educaţionale speciale, toleranţă.


UN STUDIU COMPARATIV ASUPRA PERCEPȚIEI STUDENȚILOR ȘI ANGAJATORILOR ASUPRA COMPETENȚELOR ȘI ABILITĂȚILOR DOBÂNDITE PENTRU A ACCESA PIAȚA MUNCII | Manuela EPURE, Ruxandra Eleonora VASILESCU

Vezi articolul | Rezumate & Cuvinte cheie

Rezumat: Accesul absolvenţilor pe piaţa muncii este asigurat, în mare măsură, de nivelul de pregătire la terminarea studiilor, adică de competenţele dobândite. În acelaşi timp, angajatorii sunt preocupaţi de atragerea tinerilor absolvenţi care nu doar deţin o diplomă universitară, dar şi fac dovada unei bune formări teoretice şi practice, pentru a face faţă cerinţelor actuale şi a obţine performanţe la locul de muncă. Competiţia POSDRU ne-a dat posibilitatea de a finanţa proiectul Adapt2jobs (www.adapt2jobs.ro), permiţându-ne acest studiu. Studiul comparativ a fost proiectat pe principiile cercetării cantitative şi a fost posibil ca urmare a procesării datelor colectate pe parcursul a două anchete pentru studenţi şi angajatori, care au ţintit în principiu aceleaşi variabile. Originalitatea studiului constă în analiza simultană a percepţiilor studenţilor şi angajatorilor asupra aceloraşi variabile, de exemplu, capacitatea de a identifica problemele şi de a găsi soluţii. Rezultatele studiului au fost utilizate în timpul implementării proiectului Adapt2jobs şi au fundamentat intervenţia asupra curriculum-ului, cât şi asupra conţinutului a trei domenii diferite de studii: ştiinţe sociale, ştiinţe economice şi arhitectură.

Cuvinte-cheie: competenţe, abilităţi, curriculum, sondaj, angajatori, studenţi, piaţa locurilor de muncă, CUMA (Cooperare Universitate –Mediul de Afaceri).


AGENDA EDUCAŢIEI

PROIECTUL „PREVENIREA ŞI REDUCEREA VIOLENŢEI ŞCOLARE PRIN EDUCAŢIE PENTRU CETĂŢENIE DEMOCRATICĂ ŞI DREPTURILE OMULUI” | Andreea-Diana SCODA

Vezi articolul


eTWINNING ROMÂNIA – BILANŢ 2015 | Alexandra ARAMĂ, Oana GHEORGHE

Vezi articolul


„SUSŢINE CULTURA ÎN EDUCAŢIE” DEZVOLTAREA UNEI REŢELE BAZATE PE CUNOAŞTERE PENTRU ACCESUL LA CULTURĂ ÎN ŞCOLILE DIN ROMÂNIA | Raluca IACOB

Vezi articolul


CE SCHIMBĂRI DORIȚI SĂ VEDEȚI ÎN SISTEMUL EDUCAȚIONAL DIN ROMÂNIA? RĂSPUNSURILE DIN PARTEA VOLUNTARILOR CORPULUI PĂCII AMERICANI | John Robert MUNDAHL

Vezi articolul


RECENZII

ROBERT J. MARZANO. ARTA ŞI ŞTIINŢA PREDĂRII: UN CADRU CUPRINZĂTOR PENTRU O INSTRUIRE EFICIENTĂ (The art and science of teaching: a comprehensive framework for effective instruction), 2007, ASCD, Virginia). Bucureşti, Editura Trei, 2015, 365 p., ISBN 978-606-719-318-3 | Armand A. VOINOV

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

RP 2015 – 1

ABORDĂRI TEORETICE

INOVAŢIE, PARTICIPARE ŞI TRANSPARENŢĂ ÎN PROCESUL DE DEZVOLTARE CURRICULARĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR, CLASELE A III-A – A IV-A | Angela TEŞILEANU, Ciprian FARTUŞNIC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol analizează procesul de realizare a unor noi programe şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a din învăţământul primar, în contextul dezvoltării unui nou Curriculum naţional. Aflat la intersecţie de perspective, procesul oferă ocazia unei radiografii de detaliu a celor mai importante provocări cu care s-au confruntat conceptorii de curriculum, dar şi a aspectelor de noutate existente în programe ca răspuns la aceste provocări. Articolul prezintă, de asemenea, procesul parcurs de programele şcolare de la stadiul de proiect la cel de document curricular oficial, detaliind etapa de consultare a specialiştilor şi a practicienilor din domeniul educaţiei. Experienţa este reflectată în articol sub aspectul rezultatelor înregistrate şi al semnificaţiei acestora pentru dezvoltarea unei culturi a participării şi a transparenţei.

Cuvinte-cheie: competenţă-cheie, competenţă, programă şcolară, curriculum naţional, dezvoltare curriculară, transparenţă.


ASPECTE PSIHOLOGICE ALE RELAŢIEI DE MENTORAT | Elena STĂNCULESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Acest articol prezintă o temă care nu a mai fost abordată în literatura de specialitate românească şi anume aspectele psihologice ale relaţiei de mentorat. Chiar şi în literatura străină, specialiştii au explorat mai mult activitatea de mentorat şi nu fundamentele psihologice ale relaţiei care se construieşte în acest context. A fost subliniată în acest articol ideea că eficienţa relaţiei de mentorat este influenţată, în primul rând, de aspecte care ţin de personalitatea mentorului, cum ar fi: generativitatea, empatia, uşurinţa în stabilirea de relaţii interpersonale, atitudinea pozitivă faţă de stagiar, autoeficacitatea şi integritatea sau verticalitatea morală. Beneficiile relaţiei de mentorat se regăsesc atât în cazul stagiarului, cât şi al mentorului, din punct de vedere instrumentalşi psihosocial. Am explorat nu doar beneficiile relaţiei de mentorat, cişi eventualele tipare contraproductive care pot să apară în aceste condiţii. Având în vedere complexitatea rolului mentoruluişi contribuţia adusă la formarea profesională a celor aflaţi la începutul carierei didactice, este nevoie de studii aprofundate ale aspectelor psihologice care eficientizează relaţia dintre mentorşi stagiar.

Cuvinte-cheie: mentor, stagiar, beneficiile mentoratului, atitudine suportivă, dezvoltare profesională.


PREDAREA INTEROGAȚIEI: DE LA LECȚIA DE GRAMATICĂ LA COMPETENȚA EXISTENȚIALĂ (ENSEIGNER L’INTERROGATION: DE LA LEÇON DE GRAMMAIRE À LA LEÇON DE SAVOIR-ÊTRE | Simona-Aida MANOLACHE

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Resumé: Bien que la plupart des enseignants roumains de français se rendent parfaitement compte du riche éventail de fonctions de l’interrogation dans la vie de tous les jours (faciliter la communication, stimuler la réflexion sur soi et sur les autres, encourager la créativité et la recherche, etc.), ils se limitent assez souvent à faire apprendre à leurs élèves comment formuler correctement les questions du point de vue grammatical, sans mettre celles-ci à profit, par des pratiques quotidiennes, afin de développer les compétences générales individuelles des jeunes. Nous avons l’intention de présenter quelques exemples de stratégies et d’activités «interrogatives» qui, proposées assez fréquemment dans la classe de français langue étrangère, pourraient contribuer à l’épanouissement des élèves roumains.

Mots-clés: interrogation, action, savoir-apprendre, savoir-être.

Rezumat: Deşi majoritatea profesorilor români de limbă franceză cunosc foarte bine multiplele funcţii ale interogaţiei în viaţa de zi cu zi (facilitarea comunicării, stimularea reflecţiei asupra propriei persoane şi asupra celorlalţi, încurajarea creativităţii şi a cercetării etc.), ei se limitează frecvent la a-i învăţa pe elevi cum să formuleze corect întrebările din punct de vedere gramatical, fără să profite de ele pentru a dezvolta, prin practici cotidiene, competenţele generale individuale ale tinerilor. Avem intenţia să prezentăm câteva exemple de strategii şi activităţi bazate pe interogaţie, care, propuse suficient de des la ora de limbă franceză ca limbă străină, ar putea contribui la dezvoltarea plenară a elevilor români.

Cuvinte-cheie: interogaţie, acţiune, capacitatea de a învăţa, competenţa existenţială.


INFLUENȚA DIFERITELOR TIPURI DE ÎNVĂȚARE ȘI TEHNOLOGII CARE ACȚIONEAZĂ ASUPRA MECANISMELOR MODERNE DE EDUCAȚIE – UNELE CONSIDERAȚII | Dragoş BARBIERU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Privite din perspectiva formelor şi metodelor tradiţionale, eLearning poate iniţia noi procedee orientate spre rezolvarea de probleme legate de activitatea practică profesională, indiferent de volumul de muncă implicat de acestea. Aceasta formă modernă de educaţie permite rezolvarea sarcinilor de la distanţă, reducând nevoia de deplasare efectivă şi apariţia de întreruperi bruşte ale activităţilor curente. Atunci când este proiectat din perspectiva metodelor de predare, eLearning ridică o serie de provocări în egală măsură pedagogice, tehnologice şi, pe cale de consecinţă, pragmatice. Totuşi, atunci când ne confruntăm cu noi provocări, noi solicitări născute din condiţionalităţi educaţionale, avem nevoie de mai mult decât ne pot oferi nouă tehnologia şi pedagogia; avem nevoie de noi energii şi aspiraţii.

Cuvinte-cheie: eLearning, activităţi de predare, tipuri de învăţare, învăţare bazată pe activităţi practice profesionale, sistem avansat de distribuţie a învăţării.


ÎN CE MĂSURĂ NE AJUTĂ MATEMATICA? EXEMPLE DE APLICARE A MATEMATICII: DE LA FRACŢII LA ALOCAREA RESURSELOR ÎNTR-O ORGANIZAŢIE | Luminiţa CATANĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Alocarea resurselor este o problemă importantă pentru manageri şi pentru membrii unei echipe, iar rezolvarea sa corectă şi echitabilă este imposibilă fără matematică. De la fracţiile simple şi până la modele mai complexe ale matematicii este un drum lung. O constatare cu caracter general este aceea că, de obicei, resursele sunt limitate sau au un ritm de acumulare mai lent decât cerinţele sau nevoile pe care persoanele le au în mod curent, ceea ce duce la insatisfacţiişi la stări conflictuale în cadrul grupurilor. Articolul dezbate pe larg problema aceasta, recurgând la explicaţii matematice. Matematica ne arată că, dacă vom alege strategii de alocare a resurselor astfel încât fiecare persoană să fie cât mai mulţumită cu resursele pe care le primeşte sau dacă resursele sunt „corect” împărţite, stările de nemulţumire vor fi mai rareşi intensitatea lor redusă. Sunt prezentate câteva modele matematice, explicate într-un limbaj accesibil şi care ar putea fi preluate ca aplicaţii în orele de educaţie antreprenorială sau de matematică la liceu, oferind elevilor o bază de informaţii pentru dezbateri.

Cuvinte-cheie: alocarea resurselor, teoria jocului, jocuri matematice.


REZULTATE ALE CERCETĂRILOR
TIC ÎN PRIMII ANI DE ȘCOALĂ ÎN MUNTENEGRU | Veselin MIĆANOVIĆ, Dijana VUČKOVIĆ, Tatjana NOVOVIĆ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul propune un studiu exploratoriu care se referă la aspectele metodologice ale implementării TIC în primii ani de şcoală. Având în vedere importanţa modernizării procesului de achiziţie a cunoştinţelor la vârsta şcolară mică, acolo unde educaţia trebuie adaptată caracteristicilor şi nevoilor individuale ale elevului, evidenţiem marele potenţial al tehnologiei informaţiei în clasele primare. Studiul s-a derulat în trei regiuni din Muntenegru pe un lot de 420 de profesori de învăţământ primar. Lotul a fost eterogen atât din punct de vedere al experienţei cât şi al calificărilor deţinute. Două obiective au fost urmărite: în perspectivă teoretică, acest studiu şi-a propus să evidenţieze nevoia modernizării şcolii primare; în perspectiva cercetării exploratorii, interesul s-a centrat pe investigarea prezenţei TIC în organizarea şi implementarea învăţământului primar, precum şi pe abilităţile profesorilor de a folosi noile tehnologii la clasă. Rezultatele indică o distribuţie neuniformă a TIC din punct de vedere geografic intre şcolile investigate, precum şi o mare varietate a răspunsurilor din perspectiva variabilelor independente. Au fost identificate o serie de probleme în utilizarea TIC în şcoală primară din perspectiva profesorilor şi au fost propuse măsuri pentru eficientizarea situaţiei actuale.

Cuvinte-cheie: TIC, învăţământ primar, competenţe profesionale, elev, profesor.


EDUCAŢIA PRIN FILM | Cristian RĂDUCANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul susţine promovarea educaţiei prin film în cadrul reformei curriculumului oficial, ca formă a educaţiei multimedia, luând ca puncte de reper şapte premise ale teoriei constructiviste a învăţării pe care educaţia multimedia le satisface: autenticitatea învăţării, vizibilitatea învăţării, competenţe de gândire de ordin superior, învăţarea prin metafore, transdisciplinaritatea, finalitatea morală a educaţiei şi autoreglarea progresului de învăţare. Impactul filmului în educaţia elevilor este relevat de rezultatele unui sondaj de opinie. Patru aplicaţii privind studiul istoriei din perspectiva subiectivă a filmului sunt oferite ca exemple de facilitare a înţelegerii şi învăţării de cunoştinţe istorice, valori şi atitudini civice, prin intermediul educaţiei cinematografice.

Cuvinte-cheie: educaţia cinematografică, constructivism, evaluare autentică, învăţare prin proiecte, reforma curriculumului integrat.


EVALUARE ŞI MOTIVAŢIE | Cristian-Mihai POMOHACI

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În ce măsură un mesaj transmis de către un profesor unui grup de studenţi poate modifica implicarea acestora într-o sarcină de lucru? Articolul de faţă îşi propune să răspundă la această întrebare. Concret, sunt studiate şi comparate pe baze statistice rezultatele obţinute în contextul unei sarcini de lucru, simpleşi exterioare domeniului în care se specializează două grupe de studenţi care primesc mesaje total diferite referitoare la importanţa testării. Constatările arată că primirea unui astfel de mesaj din partea profesorului influenţează rezultatele finale ale studenţilor, stimulând interesul acestora pentru subiectul testat, în timp ce alţi factori, precum genul persoanelor participante, nu determină rezultate semnificativ diferite.

Cuvinte-cheie: motivaţia studenţilor, fluenţa în exprimare, motivaţieşi evaluare în învăţământul universitar.

AGRESIVITATEA LA ELEVI – DIFERENŢE DE GEN | Maria GOGA, Dănuţ BĂRCĂCIANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cercetarea descrisă în acest articol vizează înţelegerea fenomenului de agresivitate într-un lot comparativ de elevi din clasele gimnaziale (VI-VII), dintr-un număr de şcoli din Bucureşti şi judeţul Ilfov. În vederea realizării scopului propus, în cadrul acestui studiu, au participat nu numai elevi dar şi cadre didactice de la aceleaşi şcoli din Bucureşti şi Ilfov. A fost explorat fenomenul de agresivitate, din perspectiva ideii de gen, în rândul elevilor din şcolile menţionate.

Cuvinte-cheie: agresivitate, diferenţa de gen, gimnaziu.


FORMAREA PSIHOPEDAGOGICĂ A PERSONALULUI DIDACTIC UNIVERSITAR DIN ROMÂNIA | Laura Elena CĂPIŢĂ, Simona Luciana VELEA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul prezintă o cercetare exploratorie din domeniul formării continue a cadrelor didactice universitare, derulată în contextul unui proiect structural în curs de desfăşurare. Punctul de plecare al cercetării este că în condiţiile trecerii de la „paradigma ofertei de predare la o paradigmă a cererii de învăţare”, instituţiile de învăţământ superior trebuie să valorifice cadrul legislativ şi bunele practici pentru a diversifica activităţile de formare continuă a cadrelor didactice. Datele obţinute prin aplicarea unor instrumente cantitative oferă suport pentru conceperea unor programe de formare a cadrelor didactice universitare, dar şi pentru noi cercetări care să pună în valoare misiunile asumate de către universităţi în domeniul activităţii didactice.

Cuvinte-cheie: formarea personalului didactic universitar, dezvoltare profesională continuă, pregătire psihopedagogică, misiunea universităţii.


AGENDA EDUCAŢIEI

PROF. ELENA MOLDOVAN – SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI MINISTRU AL EDUCAŢIEI | Dan BADEA

Vezi articolul


IN MEMORIAM

NICOLAE SACĂLIŞ CALATA (28 IANUARIE 1944 – 4 FEBRUARIE 2015) | Dan BADEA

Vezi articolul


RECENZII

FLORENTINA SÂMIHĂIAN. O DIDACTICĂ A LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE: PROVOCĂRI ACTUALE PENTRU PROFESOR ŞI ELEV | Ligia SARIVAN

Vezi recenzia

EUGENE R. SMOLEY. EFFECTIVE SCHOOL BOARDS: STRATEGIES FOR IMPROVING BOARD PERFORMANCE | Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

Vezi recenzia


NUMĂR ÎNTREG

rp 2014 – 2

ABORDĂRI TEORETICE

SCHIMBAREA EDUCAȚIEI ÎNTR-O SOCIETATE AFLATĂ ÎN SCHIMBARE. UNELE OBSERVAȚII PRIVIND CAZUL POLONIEI | Krystyna SZAFRANIEC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: După 1989, tinerii polonezi au manifestat mari aşteptări legate de educaţie. Ca urmare a puternicelor presiuni în favoarea schimbării, sistemnul educaţional a început să se deschidă în direcţia aşteptărilor populare, chiar înainte ca să fi fost implementate reforme veritabile. Ulterior, au fost întreprinse şi o serie de reforme, darşcoala, în loc să capete un rol tot mai semnificativ în promovarea tinerei generaţii, a rămasacelaşi canal care ajută promovarea celor din familii cu avantaje sociale şi culturale, contribuind la polarizarea societăţii. De aceea, sunt necesare în continuare reforme atât la nivel preuniversitar, cât şi la nivel universitar, care să asigure mai buna orientare şcolară şi profesională, dezvoltarea creativităţii şi a gândirii originale.

Cuvinte-cheie: învăţământ secundar şi superior, învăţare pe tot parcursul vieţii, “lift descendent”, ofertă educaţională, polarizarea societăţii, structură educaţională, trasee educaţionale.


TOMA COCIŞIU ŞI DICŢIONARUL DE IDEI AL ŞCOLII ACTIVE | Steliana LEFTER, Viorel NICOLESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Toma Cocişiu (1887-1986), unul dintre cei mai activi şi longevivi pedagogi ai şcolii active din Romania, de numele căruia se leagă întemeierea celebrei „Şcoli de experienţă de la Blaj”, după care a rămas o bogată arhivă, ce oglindeşte strădanii, proiecte, împliniri şi visuri, şi-a propus, printre altele, elaborarea unui cuprinzător „Dicţionar de idei al şcolii active”. Textul manuscris, inedit în totalitate până acum, reuneşte o suită de fişe cu idei emblematice privind termeni pedagogici fundamentali. Studiul de faţă îşi propune să prezinte acest efort.

Cuvinte-cheie: Toma Cocişiu, pedagogii alternative, şcoala experimentală de la Blaj, studiu individual, experiena copilului.


CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI
PLANUL JENA ÎN OLANDA | Kees BOTH

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În urmă cu peste 50 de ani au apărut în Olanda primele grupe organizate după principiile Planului Jena. Numărul lor a crescut destul de rapid datorită mai multor factori: interesul unor părinţi Şi cadre didactice de a aduce inovaţie în învăţământ; deschiderea sistemului de învăţământ olandez pentru iniţiativele părinţilor, cadrelor didactice, comunităţii de a înfiinţa şcoli cu un anume specific pedagogic sau confesional; în fine, sprijinul experţilor din domeniul educaţiei de a actualiza şi adapta modelul moştenit de la Peter Petersen la realităţile societăţii şi şcolii olandeze contemporane. Acest din urmă factor reprezintă, de altfel, avantajul principal al Planului Jena: deschiderea sa şi adaptabilitatea la nevoile şi realităţile actuale. Articolul are la bază intervenţia prof. Kees Both „Planul Jena în Olanda”, susţinută în cadrul seminarului naţional cu participare internaţională „Planul Jena în România – două decenii de existenţă” (Mangalia, 5 – 7 septembrie 2014). Traducere: Monica Cuciureanu.

Cuvinte-cheie: Planul Jena, libertate în educaţie, orientarea în mediul înconjurător.


PLANUL JENA LA ÎMPLINIREA A DOUĂ DECENII DE EXISTENŢĂ ÎN CADRUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR ROMÂNESC | Gheorghe FELEA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul are la bază intervenţia „Globalizare şi pluralism în învăţământul preuniversitar românesc” susţinută de conf. univ. dr. Felea în cadrul seminarului naţional cu participare internaţională „Planul Jena în România – două decenii de existenţă” (Mangalia, 5 – 7 septembrie 2014). În prima parte a articolului se realizează o retrospectivă a prezenţei Planului Jena atât în România interbelică, cât şi în învăţământul preuniversitar actual. În a doua parte a articolului se abordează problematica specifică aparatului conceptual utilizat în domeniul alternativelor educaţionale, cu privire specială asupra termenilor identitate şi alteritate. Concluziile şi o bogată bibliografie încheie intervenţia autorului dedicată aniversării a două decenii de existenţă a Planului Jena în România.

Cuvinte-cheie: pluralism educaţional, identitate, alteritate, diferenţă, alernativă educaţională.


QUO VADIS PLANUL JENA | Monica CUCIUREANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cadre didacticeşi experţi dinţarăşi străinătate s-au întrunit după 20 de ani de practică a Planului Jena în România pentru a analiza parcursul acestei alternative educaţionale în ţara noastră, pentru a celebra momentul, dar şi pentru a schiţa parcursul acestui model pedagogic alternativ în anii următori. Articolul are la bază intervenţiile autoarei „Reforma în educaţia timpurie din România din perspectiva Planului Jena” şi „Tendinţe actuale în mişcarea Planul Jena din România”, susţinute în cadrul seminarului naţional cu participare internaţională „Planul Jena în România – două decenii de existenţă” (Mangalia, 5 – 7 septembrie 2014).

Cuvinte-cheie: Planul Jena, provocări, evoluţie, tendinţe de dezvoltare.


ORIENTAREA ÎN MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ÎN PLANUL JENA | Luminiţa MARTINESCU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Ţinându-se cont de particularităţile de vârstă ale copiilor, la nivel preşcolar se pune accent deosebit pe intrarea în contact direct cu natura şi lumea înconjurătoare, ca modalitate generală de cunoaştere a realităţii, deoarece experienţa personală este cea mai bună bază pentru învăţare. Potrivit Planului Jena, în grădiniţă se porneşte de la activităţi practice cu scopul dobândirii de cunoştinţe, pentru a se ajunge, printr-o prelucrare internă individuală, la educaţie, creştere şi dezvoltare a copiilor. În acest cotext trebuie privită şi orientarea în mediul înconjurător. Mediul înconjurător, conform acestei accepţiuni, reprezintă totalitatea factorilor externi din natură şi societate care acţionează asupra omului şi care condiţionează existenţa lui. Încă de la naştere, copilul creşte şi se dezvoltă bio-psiho-social sub influenţa directă a mediului, acesta constituind pentru el principala sursă de învăţare. În contact direct cu persoanele şi obiectele din mediul apropiat, cu fenomenele naturale observate, la copilul preşcolar se dezvoltă personalitatea şi se perfecţionează capacitatea de a se adapta la realitatea existentă.

Cuvinte-cheie: Planul Jena, educaţie preşcolară, orientarea în mediul înconjurător.


STEP BY STEP… PRINTRE AMINTIRI | Ioana TARĂU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Alternativa Step by Step a împlinit în acest an 20 de ani de la implementarea în învăţământul românesc. Elementele inovatoare (abordarea unor metode de predare – învăţare – evaluare ce respectă personalitatea copilului, individualizarea educaţiei, activitatea în centre de activităţi), precum şi principiile ce stau la baza acestei alternative, au făcut ca acest program să se extindă în toată ţara, atât la nivel preşcolar, cât şi primar. În Şcoala gimnazială nr. 5 din Bucureşti, alternativa funcţionează de 16 ani şi, începând cu acest an şcolar, numărul claselor Step by Step a depăşit numărul claselor de învăţământ tradiţional din ciclul primar. Articolul cuprinde opinii cu privire la abordarea şi integrarea alternativei în şcolile cu învăţământ de stat, făcând distincţia între particularităţile acesteia şi învăţământul tradiţional.

Cuvinte-cheie: alternativă educaţională, curriculum integrat, studiu tematic, evaluare continuă.


ENTUZIASMUL PROFESORULUI ŞI PUTEREA CUVINTELOR ÎN EDUCAŢIE – ASPECTE ANALIZATE ÎN CADRUL MASTERULUI INTERDISCIPLINAR: PEDAGOGII ALTERNATIVE ŞI ARTA TEATRALĂ ÎN EDUCAŢIE (PED-ARTE) | Crenguţa Lăcrămioara OPREA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Pentru a fi un profesor bun este necesar să fii un actor bun în sala de clasă, pentru a putea transmite elevilor emoţia şi dorinţa de a afla mai multe despre un anumit conţinut. Este important modul în care profesorul reuşeşte să stimuleze curiozitatea şi să menţină interesul elevilor în a trăi bucuria descoperirilor personale. Prin modul în care comunică, folosind metode şi tehnici adecvate pentru a stimula creativitatea, profesorul poate atrage interesul, curiozitatea şi dorinţa de cunoaştere. Entuziasmul profesorului este cheiapentru o învăţare autentică în şcoală. Acest lucru încurajează interesul, menţine atenţia şi atitudinea pozitivă. O motivaţie crescută a elevului în învăţare influenţează în mod direct rezultatele educaţionale, performanţa sa.

Cuvinte-cheie: educaţie, entuziasm, sănătate fizică şi mentală, puterea cuvintelor, strategii interactive de predare-învăţare-evaluare.


VOLUNTARIATUL, CRITERIU DE EVALUARE A EFICIENŢEI EDUCAŢIEI ECOLOGICE | Marţian IOVAN

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În acest articol, autorul demonstrează că eficienţa educaţiei pentru mediu poate fi mult mai mare dacă va fi integrată în sfera largă a educaţiei morale – civice şi dacă este orientată de un ideal cuprinzător emanat din dreptul fundamental al omului la unmediu curat şi bine conservat, de valorile moral – civice contemporane. Pe baza unor cercetări empirice, autorul pledează, cu argumente, pentru valorificarea mai amplă în formarea „personalităţii ecologice” a oamenilor de mâine a ştiinţelor socioumane, artelor, ecoeticii şi esteticii. Personalitatea ecologică, privită ca rezultat al educaţiei environmentale, îşi găseşte concretizarea în societăţile contemporane sub forma voluntariatului practicat pentru rezolvarea problemelor de mediu. În profilul acestei personalităţi nu trebuie estimată conştiinţa ecologică, în detrimentul atitudinilor şi sentimentelor pozitive faţă de mediu, a voinţei şi orientării caracteriale. În formarea, prin activităţi de educaţie ecologică, a acestor trăsături de personalitate trebuie acordată o mai mare importanţă exerciţiului,organizării de acţiuni practice de ocrotire a mediului şi, în general, utilizării metodelor educaţiei moral – civice.

Cuvinte-cheie: educaţie ecologică; ecoetică; dezvoltare durabilă; probleme de mediu; voluntariat; valori morale.


RECENZII

MARTI TARU, FILIP COUSSÉE, HOWARD WILLIAMSON (Eds.). THE HISTORY OF YOUTH WORK IN EUROPE. RELEVANCE FOR TODAY’S YOUTH WORK POLICY. Vol. 4, Strasbourg, Consiliul Europei, 2014, 142 p., ISBN 978-92-871-7736-0 | Sorin MITULESCU

Vezi recenzia

GABRIEL ALBU. GRIJILE ŞI ÎNGRIJORĂRILE PROFESORULUI. Piteşti, Editura Paralela 45, 2013, 239 p., ISBN 978-973-47-1626-5 | Dan BADEA

Vezi recenzia

NUMĂR ÎNTREG

RP 2014 – 1

ABORDĂRI TEORETICE

PEDAGOGIA MUZEALĂ: FINALITĂŢI, PROBLEMATICĂ, PERSPECTIVE | Constantin CUCOŞ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Scopul lucrării de faţă este de a crea un inventar al caracteristicilor specifice şi virtuţilor de pedagogie muzeală, subliniind statutul acestui subiect în contextul ştiinţelor educaţiei, insistând pe importanţa obiectivelor disciplinei menţionate, pe principalele subiecte care ridică întrebări şi, de asemenea, pe contribuţia ei în ceea ce priveşte maximizarea dimensiunii de învăţământ. Un muzeu ar trebui să fie înţeles nu numai ca un mediu de formare – în sine sau în conexiune cu şcoala – dar, de asemenea, ca o modalitate de cunoaştere didactică şi de reinterpretare a realităţii.

Cuvinte cheie: pedagogie muzeală, educaţie muzeală, didactica spaţiului muzeal, educaţie nonformală, educaţie informală.


FLUENŢA ÎN COMUNICAREA INTERACTIVĂ ÎN ENGLEZĂ CA LIMBĂ STRĂINĂ | Julia RYBINSKA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: La baza elaborării articolului de faţă au stat trei întrebări: semnificaţia abordării interactiv-angajate, competenţele digitale şi predarea online, folosirea tehnicilor creative şi influenţa lor asupra competenţelor de comunicare ale elevilor. Este analizată natura comunicării şi relevanţa ei pentru diferite etape ale învăţării, este subliniată importanţa deprinderilor integratoare şi sunt analizate diferenţe şi similarităţi în învăţarea comunicării orale şi a redactării. Scopul predării limbilor străine este dat de dezvoltarea competenţelor lingvistice ale elevilor, ajutându-i să se adapteze la cerinţele societăţii, să folosească în mod funcţional limba străină pentru a obţine efectul dorit. Articolul nostru se va concentra asupra a diferite strategii şimetode care fac atractivă învăţarea limbii engleze.

Cuvinte-cheie: competenţa de comunicare, interacţiunea comunicativă în limba engleză, limbi străine, metode creative, elevi creativi.


O NOUĂ METODĂ DE ABORDARE GRAFICĂ CURRICULUMULUI CU PROIECŢIE ÎN SISTEMUL SOCIOCULTURAL | Tiberiu Octavian CUJBĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În acest articol, după ce sunt analizate câteva variante de reprezentări grafice ale curriculumului mai cunoscute la ora actuală din literatura de specialitate, este propusă o nouă reprezentare grafică, utilizând o metodă mai complexă ce permite urmărirea proiecţiei curriculare în mediul sociocultural. Este o reprezentare mai exactă, pornind de la o metodă originală, aparţinând autorului, care se situează în zona interdisciplinarităţilor, la graniţa dintre pedagogie şi discipline– matematică, fizică, statistică, sociologie, psihologie, filosofie etc.

Cuvinte-cheie: curriculum, reprezentare grafică a curriculumului, sistemul sociocultural.


PROPUNERI PRIVIND IMPLEMENTAREA EDUCAŢIEI CULTURALE ŞI ARTISTICE EXPRIMATE ÎN DOCUMENTE DE POLITICĂ ALE UNESCO ŞI UE | Lucian VOINEA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul vizează prezentarea viziunii şi a principalelor recomandări cu privire la rolul şi implementarea educaţiei culturale şi artistice propuse în cadrul documentelor de politică formulate sub egida UNESCO şi a Uniunii Europene. Aspectele cu privire la educaţia artistică asupra cărora ne vom focaliza atenţia în prezentarea noastră sunt următoarele: rolul atribuit şi obiectivele urmărite, conceptualizarea, implementarea, formarea profesională a cadrelor didactice şi a artiştilor, cercetarea şi evaluarea, diseminarea rezultatelor şi a bunelor practici.

Cuvinte-cheie: educaţie artistică, politici educaţionale, conceptualizare, formare profesională, cercetare.


UN DISCURS DESPRE EDUCAŢIA ESTETICĂ | Dan BADEA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: În acest articol prezentăm una dintre cele mai interesante cărţi scrise înainte de 1989: Cultura estetică şcolară (1967) de George Văideanu. Am încercat să arătăm motivele care fac şi astăzi incitant acest text despre educaţie. Un text care include pasiune pentru o cauză „minoră” (educaţia estetică), spirit critic şi o concepţie pedagogică bine articulată.

Cuvinte-cheie: cultură estetică şcolară, pedagogie estetică, educaţie estetică, estetică generală.


TOTUŞI, COMPETENŢELE | Tiberiu Marcian MIHAIL

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Această cercetare-reflecţie – cu variate experienţe de investigare şi de formare în arierplan– ţinteşte reconsiderarea alternativă, proreformatoare, a competenţelor văzute ca virtualităţi ale expertizei profesionale. Ea vizează, prin repoziţionare paradigmatică şi paradogmatică, bazeleconceptuale ale reconfigurăriiconstructului competenţial proformativ (cap. 2) şi, din unghiulevaluării pe criterii adecvate structurii propuse, bazelemodale ale implicării lui în edificiul curricular al formăriion-the-job procalitative (cap. 3, anexă). Împreună cu aparatul complinitor al notelor de final, textul este în fapt o sinteză1 de lucru, iar în intenţie – un punct de pornire la unprogram colaborativ decercetare-formare-dezvoltare.

Cuvinte-cheie: competenţialitate, construct competenţial, apetenţe, performare, valori transformate.


CERCETĂRI, MODELE DE INTERVENŢIE, BUNE PRACTICI
ACOMODAREA COPILULUI CU TRECERILE DE NIVEL DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU | Speranţa FARCA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Trecerile de nivel din cadrul sistemului nostru tradiţional de educaţie sunt mai abrupte decât trecerile dintre sisteme de învăţământ diferite. Pentru copil este o adevărată schimbare de lume trecerea de la grădiniţă la şcoală şi de la nivelul primar la cel gimnazial. Pentru punerea în evidenţă a acestor dificultăţi şi pentru încercarea de ameliorare a lor a luat naştere proiectul de cercetare: „Acomodarea copilului cu trecerile de nivel din învăţământul obligatoriu” în cadrul Institutului de Ştiinţe ale educaţiei, a cărui prezentare generală este obiectul prezentului articol.

Cuvinte-cheie: educaţie, acomodare, nivel de învăţământ, intrarea la şcoală, intrarea în gimnaziu, şcoală.


ADAPTAREA INSTRUIRII DE TIP BLENDED LEARNING POTRIVIT STILURILOR DE ÎNVĂŢARE ALE STUDENŢILOR | Maria GOGA

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cercetarea descrisă în acest articol vizează explorarea relevanţei stilurilor de învăţare ale studenţilor pentru design-ul programelor de tip blended learning. În vederea realizării scopului propus, în cadrul acestui studiu, au participat cadre didactice şi studenţi de la CREDIS, Universitatea din Bucureşti. Au fost explorate experienţele de învăţare de tip blended existente, precum şi percepţia studenţilor şi cadrelor didactice referitoare la adaptarea instruirii, în funcţie de stilurile de învăţare ale studenţilor.

Cuvinte-cheie: blended learning, stiluri de învăţare, proiectare didactică.


FORMAREA ÎN REGIM BLENDED LEARNING PENTRU MANAGEMENT EDUCATIONAL | Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Cercetarea a fost realizată în două etape; prima etapă a constat în structurarea şi elaborarea temelor de instruire în format blended learning pentru consiliere şi consultanţă. Cercetarea a produs pentru această etapă informaţii legate de sistemul de valori al profesorilor şi directorilor, informaţii privind tipul ideal de director şi de şcoală performantă, caracteristicile de bază ale reprezentărilor sociale ale unui director de şcoală şi ale şcolii în general; relevante sunt şi rezultatele privind modelele de comunicare organizaţională, temele comunicării şi utilitatea atribuită competenţelor de comunicare: pentru a preveni aspectele negative din viaţa şcolară, pentru utilizarea instrumentelor de analiză şi diagnostic sau de specializare în domenii privind formarea. În a doua etapă a cercetării a fost realizată analiza de impact a cursului, au fost identificate diverse categorii de dificultăţi întâmpinate în lucrul pe platforma de instruire Moodle, au fost evaluate facilităţile oferite pentru descărcarea de materiale, accesul la materialele de instruire, relevanţa şi calitatea conţinutului temelor.

Cuvinte-cheie: program de instruire, blended learning, managementul educaţional, managementul calităţii.


LITERATURA ÎN EPOCA DIGITALĂ | Aniela MANCAŞ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Noile media fac o concurenţă fără precedent lecturii – atât celei de informare, cât şi celei de plăcere. Ca educatori putem blama epoca digitală pentru neajunsurile din şcoală. Într-o perspectivă pesimistă, elevii se lasă limitaţi de folosirea extinsă a internetului şi devin superficiali pe viaţă. Putem îmbrăţişa însă şi o viziune optimistă, în care instrumentele informatice, acordate unui demers didactic bine proiectat, devin catalizatoare pentru învăţarea de calitate şi lectura de profunzime. Articolul de faţă porneşte de la câteva concluzii ale unor studii recente de cogniţie şi oferă exemple de activităţi reuşite la clasă, unde elevii, prin utilizarea noilor media, intră firesc şi eficient în spaţiul literaturii, interiorizând concepte operaţionale şi asumând valori.

Cuvinte-cheie: noile media, didactica literaturii, TIC în practica la clasă, competenţe de lectură.


STILURILE DE ÎNVĂŢARE ŞI ATITUDINEA FAŢĂ DE SINE | Elena GHIZDĂREANU

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Scopul acestui studiu constă în explorarea stilurilor de învăţare şi analiza atitudinii faţă de sine. Am inclus în cercetare un eşantion de studenţi de la Facultatea de Psihologie şi de la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Pentru realizarea studiului am aplicat un chestionar de identificare a stilurilor de învăţare adaptat după P. Honey şi A. Mumford (1986) şi un chestionar pentru măsurarea atitudinii faţă de sine (Attitudes Towards Self – ATS) al lui C. S. Carver (2008). Eşantionul selectat aleator a cuprins 57 de studenţi la Psihologie şi 59 de studenţi la Politehnică, majoritatea cu vârste cuprinse între 19 şi 26 de ani. Rezultatele obţinute au condus la confirmarea ipotezelor cercetării: nevoia de mentorat este mai mare la studenţii umanişti, stilul reflexiv corelează cu tendinţa de generalizare, iar stilul teoretizant corelează cu fixarea standardelor înalte. Studiul de faţă oferă o premisă de lucru pentru studii mai ample dedicate stilurilor de învăţare şi atitudinii faţă de sine a studenţilor.

Cuvinte-cheie: stiluri de învăţare, mentorat, atitudine faţă de sine.


CONSILIERE ŞI CONSULTANŢĂ MANAGERIALĂ PENTRU PERSONALUL DE CONDUCERE AL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR | Paul BLENDEA, Ovidiu MĂNTĂLUŢĂ

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Lucrarea prezintă pe scurt principalele concepte pe care se fundamentează cursul de consiliere şi consultanţă managerială în mediu on line şi face to face pentru personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, proiectat şi implementat în judeţul Vrancea în anul 2013 de o echipă de cercetători din Laboratorul de Consiliere şi Management Educaţional din cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.

Cuvinte-cheie: consiliere, consultanţă managerială, cultură organizaţională, leadership, personal de conducere.


COMPETENŢE PENTRU VIAŢĂ: JOBS – FORMAREA PENTRU ORIENTAREA PE PIAŢA MUNCII PENTRU MEDIUL DE AFACERI ŞI ŞCOLI ÎN ROMÂNIA. EXPERIENŢE ALE IMPLEMENTĂRII DINTR-O PERSPECTIVĂ TRANSCULTURALĂ | Wiltrud WEIDINGER

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: Articolul descrie importanţa abordării unui demers centrat pe competenţe în programul Job Orientation Training for Businesses and Schools programme (JOBS) – Formarea pentru orientarea pe piaţa muncii în mediul de afaceri şi în şcoli din România. Accentul este pus pe diferitele arii de competenţă şi pe aplicarea acestora în cadrul componentelor relevante ale proiectului. Descrise dintr-o perspectivă elveţiană, experienţele obţinute în urma implementării unor astfel de programme centrate pe competenţe sunt prezentate ca o concluzie în vederea unei dezvoltări ulterioare şi al transferului de cunoaştere.

Cuvinte-cheie: orientarea pentru un loc de muncă, orientarea carierei, competenţe, formare centrată pe competence, învăţare centrată pe elev, material didactic.


FIRMA DE EXERCIŢIU: DE LA MEDIUL VIRTUAL LA CEL REAL | Mihaela CIORSAC

Vezi articolul | Rezumate&Cuvinte cheie

Rezumat: „Firma de exerciţiu” reprezintă o metodă modernă de învăţare interactivă, aplicată cu succes în liceele tehnologice. Articolul de faţă realizează o analiză a acestei metode, aplicate într-un mediu virtual de afaceri creat prin înregistrarea firmelor de exerciţiu în centrala ROCT, compartiment al CNDÎPT din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. Rolul înfiinţării firmelor de exerciţiu care funcţionează într-un mediu virtual este acela de a dezvolta competenţele de antreprenoriat dinamic ale elevilor, asemănător unui mediu concurenţial real în plină formare.

Cuvinte-cheie: firma de exerciţiu, mediu virtual, învăţare aplicată.


AGENDA EDUCAŢIEI

ORIENTAREA ŞCOLARĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR | John KELLY

Vezi articolul

O COMUNITATE VIRTUALĂ A PROFESORILOR DE MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE | Irina VASILESCU

Vezi articolul

ERASMUS+ | Corina POPESCU

Vezi articolul

IN MEMORIAM

IN MEMORIAM ELENA JOIŢA | Anton ILICA

Vezi articolul

IN MEMORIAM GEORGE VĂIDEANU | Dan BADEA

Vezi articolul

NUMĂR ÎNTREG